3rh-59/18 — obligarea emiterii actului administrativ

Dosarul nr.3rh-59/18 Prima instanță, Judecătoria Chișinău, sediul Centru (C. Roșca) Instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău (A. Panov, M. Anton, V. Cotorobai) Instanța de recurs, Curtea Supremă de Justiție (I. Sîrcu, D. Visternicean, N. Craiu, D. Mardari, G. Stratulat) ÎNCHEIERE 26 septembrie 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele ședinței, judecătorul Iulia Sîrcu judecătorii Dumitru Visternicean Nicolae Craiu Dumitru Mardari Galina Stratulat examinând cererea de revizuire depusă de Eugenia Cernolev, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Eugenia Cernolev împotriva Preturii sectorului Centru, intervenient accesoriu Ana Terentii cu privire la obligarea emiterii actului administrativ și repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei din 16 mai 2018 a Curții Supreme de Justiție prin care au fost admise recursurile declarate de Pretura sectorului Centru și Ana Terentii, casată decizia din 14 decembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău și menținută hotărârea din 17 mai 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, c o n s t a t ă : La 09 februarie 2017 Eugenia Cernolev s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Preturii sectorului Centru, intervenient accesoriu Ana Terentii cu privire la obligarea emiterii actului administrativ și repararea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii reclamanta a invocat că, la 24 ianuarie 2017 s-a adresat Preturii sectorului Centru cu o cerere prealabilă, prin care a solicitat emiterea unei dispoziții privind demolarea anexei construite neautorizat pe teritoriul aferent apartamentului nr.7 din casa 52 de pe str. XXXXX precum și repararea prejudiciului moral în mărime de 10 000 euro, cauzat ca urmare a refuzului emiterii unei astfel de dispoziții. A mai afirmat reclamanta că, prin răspunsul nr. C-26/17 din 07 februarie 2017 Pretura sectorului Centru i-a comunicat că litigiul menționat urmează fi a fi soluționat în conformitate cu normele dreptului de vecinătate, reglementate expres de prevederile art.377-394 Cod Civil al RM.

Consideră că Pretura sectorului Centru neîntemeiat refuză emiterea actului administrativ. 1 Solicită obligarea emiterii dispoziției privind demolarea anexei construite neautorizat în teritoriul aferent apartamentului său și repararea prejudiciului moral în mărime de 10 000 euro. Prin hotărârea din 17 mai 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. Prin decizia din 14 decembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău a fost admis apelul declarat de către Eugenia Cernolev, casată hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 17 mai 2017 și emisă o nouă hotărâre de admitere parțială a acțiunii. A fost obligată Pretura sectorului Centru să emită un act administrativ privitor la demolarea construcției neautorizate în teritoriu aferent ap.7 str. XXXXX.

A fost încasat din contul Preturii sectorului Centru în beneficiul Eugeniei Cernolev prejudiciul moral în sumă de 1 000 lei. În rest acțiunea a fost respinsă. Prin decizia 16 mai 2018 a Curții Supreme de Justiție s-au admis recursurile declarate de Pretura sectorului Centru și Ana Terentii, s-a casat decizia din 14 decembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău și s-a menținut hotărârea din 17 mai 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. La 28 mai 2018 Eugenia Cernolev a depus cerere de revizuire împotriva deciziei din 16 mai 2018 a Curții Supreme de Justiție, solicitând admiterea acesteia, casarea deciziei instanței de recurs, cu emiterea unei noi hotărâri prin care recursurile declarate de către Pretura sectorului Centru și Ana Terentii să fie declarate inadmisibile.

Eugenia Cernolev, în motivarea cererii de revizuire a invocat dezacordul cu decizia din 16 mai 2018, menționând că instanța de recurs a admis recursurile declarate de Pretura sectorului Centru, Ana Terentii și a casat decizia instanței de apel, însă nu a stabilit niciun temei de declarare a recursului prevăzut la art.432 Cod de procedură civilă, astfel că Curtea Supremă de Justiție a încălcat principiul securității raporturilor juridice. Ca temei de drept, revizuienta a indicat prevederile art.449 lit. h) Cod de procedură civilă. În acest sens a menționat hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului în cauza Brumărescu împotriva României, prin care Curtea a constatat că anularea deciziei definitive, fără motive justificate, încalcă principiul securității raporturilor juridice, garantat de art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale.

Respectiv, consideră revizuienta că prin admiterea recursurilor depuse de Pretura sectorului Centru, Ana Terentii și casarea deciziei din 14 decembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, i-a fost încălcat dreptul la un proces echitabil în conformitate cu art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră cererea de revizuire depusă de Eugenia Cernolev neîntemeiată și care urmează a fi respinsă ca inadmisibilă din următoarele motive. În conformitate cu art. 448 alin. (2) Cod de procedură civilă, cererea de revizuire împotriva unei hotărâri care, fiind supusă căilor de atac, a fost menținută, modificată sau 2 casată, emițîndu-se o nouă hotărâre, se soluționează de instanța care a menținut, a modificat hotărârea sau a emis o nouă hotărâre.

În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă, după ce examinează cererea de revizuire, instanța emite o încheiere de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă. În conformitate cu art. 451, alin. (1) Cod de procedură civilă, cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art. 447, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 și anexându-se probele ce le confirmă. Revizuienta în cererea de revizuire a indicat dezacordul cu decizia instanței de recurs, invocând încălcarea art.6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale, conform hotărârii CEDO în cauza Brumărescu contra României, fapt ce atestă temei de revizuire în baza art.449 lit. h) al Codului de procedură civilă.

În conformitate cu art. 449 lit. h) Cod de procedură civilă, revizuirea se declară în cazul în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat, printr-o hotărâre, fie Guvernul Republicii Moldova a recunoscut, printr-o declarație, o încălcare a drepturilor sau libertăților fundamentale care poate fi remediată, cel puțin parțial, prin anularea hotărîrii pronunțate de o instanță de judecată națională. Instanța de revizuire relevă că revizuirea este definită ca fiind acea cale de atac prin intermediul căreia se poate obține desființarea unei hotărâri judecătorești irevocabile și reluarea judecării cauzei cu respectarea principiilor fundamentale ale unui proces echitabil. A se reține că unul din aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul securității raporturilor juridice, care cere, inter alia, ca atunci când instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție.

Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res judicata, adică principiul caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești. Acest principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile și obligatorii doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei. Competența instanțelor de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare. Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență a două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de reexaminare.

O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci când este necesară, datorită unor circumstanțe esențiale și convingătoare (Brumărescu v. România, nr. 28342/95, § 61-62 și Roșca v. Moldova, nr.6267/02, §24-25, Riabîh v. Rusia, § 52). Prin urmare, simpla invocare de către Eugenia Cernolev a încălcării dreptului la un proces echitabil prevăzut de art. 6 al Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale nu relevă prin prisma art. 449 al Codului de procedură civilă careva temeiuri legale, ce ar justifica retractarea unei hotărâri judecătorești rămase irevocabile. Or, pentru a invoca prevederile art. 449, lit. h) al Codului de procedură civilă urmează de a ține cont de existența unei constatări a Curții Europene pentru protecția Dreptului Omului privind încălcarea unui drept sau a unei libertăți fundamentale a cetățeanului.

3 În acest context, Colegiul precizează că prin revizuirea în sensul declarat se pretinde nu corectarea erorilor judiciare și omisiunilor justiției, dar anularea unei hotărâri irevocabile, fapt care direct contravine atât dispozițiilor legii naționale, cât și celor internaționale. Examinând argumentele cererii de revizuire, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție le apreciază drept irelevante și lipsite de contextul pertinent inițierii procedurii de revizuire, or acestea de fapt, nu sunt susținute prin nici un fel de probe indubitabile în sensul prevăzut de art.449 al Codului de procedură civilă și ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire declarată de către Eugenia Cernolev ca inadmisibilă.

În conformitate cu art. 449 lit.h), art. 453 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e : Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Eugenia Cernolev, împotriva deciziei din 16 mai 2018 a Curții Supreme de Justiție, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Eugenia Cernolev împotriva Preturii sectorului Centru, intervenient accesoriu Ana Terentii cu privire la obligarea emiterii actului administrativ și repararea prejudiciului moral. Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Președintele ședinței, judecătorul Iulia Sîrcu judecătorii Dumitru Visternicean Nicolae Craiu Dumitru Mardari Galina Stratulat 4