3ra-359/18 — obligarea emiterii actului administrativ

3ra-359/18 — obligarea emiterii actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

prima instanță, Judecătoria Chișinău, sediul Centru dosarul nr. 3ra-359/2018

judecător: N. Mazur

instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău

judecători: A. Panov, M. Anton, V. Cotorobai

D E C I Z I E

16 mai 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, Iulia Sîrcu

judecători Dumitru Visternicean

Nicolae Craiu

Dumitru Mardari

Galina Stratulat

examinând recursurile declarate de Pretura sectorului Centru și Ana

Terentii,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Eugenia

Cernolev împotriva Preturii sectorului Centru, intervenient accesoriu Ana Terentii

cu privire la obligarea emiterii actului administrativ și repararea prejudiciului

moral,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 14 decembrie 2017 prin care

a fost admis apelul declarat de Eugenia Cernolev, casată hotărârea Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru din 17 mai 2017 și emisă o nouă hotărâre de admitere

parțială a acțiunii,

c o n s t a t ă :

La 09 februarie 2017 Eugenia Cernolev s-a adresat cu cerere de chemare în

judecată împotriva Preturii sectorului Centru, intervenient accesoriu Ana Terentii

cu privire la obligarea emiterii actului administrativ și repararea prejudiciului

moral.

În motivarea acțiunii reclamanta a invocat că, la 24 ianuarie 2017 s-a

adresat Preturii sectorului Centru cu o cerere prealabilă, prin care a solicitat

emiterea unei dispoziții privind demolarea anexei construite neautorizat pe

teritoriul aferent apartamentului XXXXX precum și repararea prejudiciului moral

în mărime de 10 000 euro, cauzat ca urmare a refuzului emiterii unei astfel de

dispoziții.

Mai afirmă reclamanta că, prin răspunsul nr. C-26/17 din 07 februarie 2017

Pretura sectorului Centru i-a comunicat că litigiul menționat urmează fi a fi

soluționat în conformitate cu normele dreptului de vecinătate, reglementate expres

de prevederile art.377-394 Cod Civil al RM.

Consideră că Pretura sectorului Centru neîntemeiat refuză emiterea actului

administrativ.

1

Solicită obligarea emiterii dispoziției privind demolarea anexei construite

neautorizat în teritoriul aferent apartamentului său și repararea prejudiciiului moral

în mărime de 10 000 euro.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 17 mai 2017

acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

La 19 mai 2017 Eugenia Cernolev a depus apel împotriva hotărârii

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 17 mai 2017, solicitând admiterea

apelului, casarea hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri prin care

acțiunea să fie admisă integral.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 14 decembrie 2017 a fost admis

apelul declarat de către Eugenia Cernolev, casată hotărârea Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru din 17 mai 2017 și emisă o nouă hotărâre de admitere parțială a

acțiunii. A fost obligată Pretura sectorului Centru să emită un act administrativ

privitor la demolarea construcției neautorizate în teritoriu aferent ap.XXXXX. A

fost încasat din contul Preturii sectorului Centru în beneficiul Eugeniei Cernolev

prejudiciul moral în sumă de 1 000 lei. În rest acțiunea a fost respinsă.

La 12 februarie 2018 Pretura sectorului Centru a depus recurs împotriva

deciziei Curții de Apel Chișinău din 14 decembrie 2017 solicitând admiterea

recursului, casarea deciziei instanței de apel cu menținerea hotărârii primei

instanțe.

În motivarea recursului a invocat că, instanța de apel la emiterea deciziei a

încălcat normele de drept material și nu a constatat și elucidat pe deplin

circumstanțele importante pentru soluționarea pricinii în fond.

Menționează recurenta că, problema cu privire la demolarea anexei

construite neautorizat a fost examinată și de Judecătoria Centru, mun. Chișinău la

cererea de chemare în judecată depusă de Eugenia Cernolev împotriva Anei

Terentii privind demolarea anexei neautorizate și înlăturarea obstacolelor în

folosirea geamului și șopronului, care a fost respinsă, hotărâre menținută și de

Curtea de Apel Chișinău.

Mai mult, Eugenia Cernolev a fost informată și de Direcția Generală

Arhitectură Urbanism și Relații Funciare că conform prevederilor Legii nr. 163 din

09 iulie 2010 privind autorizarea executării lucrărilor de construire, a fost eliberată

Anei Terentii certificatul de urbanism informativ nr.382/15 din 07 iulie 2015 pentru

ap.XXXXX resistematizat neautorizat.

Totodată, fiind efectuată ieșirea la fața locului a fost constatat că geamul la

care pretinde intimata nu există, or, în cadrul examinării procesului în instanța de

apel Eugenia Cernolev a recunoscut că la momentul primirii imobilului dat în baza

certificatului de moștenitor legal nr.12671 din 07 decembrie 1999 geamul nu exista.

Mai reține recurenta că din planul cadastral din 21 aprilie 2005 se observă

cert că acel pretins geam nu există încă din 2005.

Susține că la 28 decembrie 2015 Anei Terentii i-a fost eliberat procesul-

verbal de recepție finală nr. 879 a replanificărilor încăperilor nr.11, 11a-13a și 22-

23 în apartamentul nr.8 din mun. Chișinău, str.București 52, iar careva construcții

noi nu au fost edificate de către prima.

2

Indică recurenta că, Eugenia Cernolev a solicitat încasarea prejudiciului

moral în mărime de 10 000 euro, însă nu a prezentat probe veridice în ce mod

Pretura sectorului Centru i-a cauzat retrăiri și daune morale.

La 13 februarie 2018 Ana Terentii a depus cerere de recurs împotriva

deciziei Curții de Apel Chișinău din 14 decembrie 2017, solicitând admiterea

acestuia, casarea deciziei instanței de apel cu menținerea hotărârii Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru din 17 mai 2017.

Indică recurenta că instanța de apel la emiterea deciziei a încălcat normele

de drept material și normele de drept procedural.

Mai relatează că instanța de apel eronat a constatat construirea de către

recurentă în vecinătatea imobilului său din str. XXXXX o anexă pe care Cernolev

Eugenia o consideră neautorizată, deoarece anexa dată a fost construită cu mult

înainte de a deveni recurenta proprietara ap.XXXXX, fapt confirmat prin planul

cadastral întocmit la 18 februarie 1986.

Susține că a devenit proprietara apartamentului nr.XXXXX la 27 iulie 1995

în baza contractului de înstrăinare cu condiția întreținerii pe viață, cînd deja anexa

era construită.

Totodată indică că Eugenia Cernolev a devenit proprietara apartamentului

nr.XXXXX la 07 decembrie 1999, adică anexa deja era construită de mai bine de

10 ani.

De asemenea afirmă recurenta că instanța de apel și-a întemeiat soluția pe

procesul-verbal contravențional seria AA nr. 0003397 din 20 ianuarie 2015, însă

nu a reținut că acesta a fost întocmit nu pentru faptul construirii anexei de către

recurentă ci pentru executarea lucrărilor de replanificare a pereților interiori a

apartamentului nr.8, fapt stabilit și prin hotărârea Judecătoriei Rîșcani, mun.

Chișinău din 19 martie 2015.

Relatează că nici în plan geometric și nici în planul construcției întocmit de

către Oficiul Cadastral Teritorial Chișinău din anul 1999 și 2014 nu au fost

identificate modificări exterioare, ci doar replanificări ale încăperilor.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Respectiv, prin prisma dispoziției citate, Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursurile

declarate la 12 februarie 2018 și 13 februarie 2018 în termen, în cazul în care copia

deciziei Curții de Apel Chișinău din 14 decembrie 2017 a fost expediată

participanților la proces la 24 ianuarie 2018, iar la materialele cauzei lipsește

dovada recepționării acesteia.

La 02 martie 2018 Eugenia Cernolev a depus referință prin care a solicitat

ca recursurilor declarate de către Pretura sectorului Centru și Ana Terentii să fie

considerate inadmisibile.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 04 aprilie 2018, recursurile

declarate de Pretura sectorului Centru și Ana Terentii au fost considerate

admisibile.

În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înștiințarea

participanților la proces.

3

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite

recursul, a casa decizia instanței de apel și a menține hotărârea primei instanțe, din

următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) Cod de procedură civilă, instanța,

după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze decizia instanței

de apel și să mențină hotărârea primei instanțe.

În conformitate cu art.1 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr.

793- XIV din 10 februarie 2000, orice persoană care se consideră vătămată într-un

drept al său, recunoscut de lege, de către o autoritate publică, printr-un act

administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa

instanței de contencios administrativ competente pentru a obține anularea actului,

recunoașterea dreptului pretins și repararea pagubei ce i-a fost cauzată.

În conformitate art.17 alin (1) din Legea menționată, cererea prin care se

solicită anularea unui act administrativ sau recunoașterea dreptului pretins poate fi

înaintată în termen de 30 de zile, în cazul în care legea nu dispune altfel. Acest

termen curge de la: a) data primirii răspunsului la cererea prealabilă sau data

expirării termenului prevăzut de lege pentru soluționarea acesteia; b) data

comunicării refuzului de soluționare a unei cereri prin care se solicită recunoașterea

dreptului pretins sau data expirării termenului prevăzut de lege pentru soluționarea

unei astfel de cereri; c) data comunicării actului administrativ, în cazul în care legea

nu prevede procedura prealabilă.

Astfel, materialele dosarului denotă că Eugenia Cernolev este proprietara

apartamentului nr.XXXXX în temeiul certificatului de moștenitor nr.12671 din 07

decembrie 1999 (f.d.96)

S-a mai stabilit că proprietara apartamentului nr. XXXXX este Ana Terentii

în baza contractului de înstrăinare a bunului cu condiția întreținerii pe viață nr.1-

7066 din 27 iulie 1995 (f.d.95).

La 20 decembrie 2016 și repetat la 24 ianuarie 2017, prin cereri prealabile,

Eugenia Cernolev a solicitat Preturii sectorului Centru mun. Chișinău demolarea

unei anexe construite neautorizat de către Ana Terentii în teritoriul aferent

apartamentului nr.XXXXX.

Prin răspunsul nr.C-800/16 din 11 ianuarie 2017 Pretura sectorului Centru

a informat-o pe Eugenia Cernolev că adoptarea deciziei privind demolarea anexei

capitale, conform legislației în vigoare nu ține de competența Preturii, iar prin

răspunsul nr. C-26/17 din 07 februarie 2017 i-a fost adus la cunoștință că problema

dată a fost examinată repetat și urmează a fi soluționată în conformitate cu

prevederile art.377-394 Cod civil.

Înaintând acțiunea în judecată împotriva Preturii sectorului Centru,

intervenient accesoriu Ana Terentii, Eugenia Cernolev a solicitat emiterea unei

dispoziții privind demolarea anexei construite neautorizat și repararea prejudiciului

moral.

Fiind investită cu acțiunea în cauză, prima instanță a ajuns la concluzia

netemeiniciei acesteia și respingerii acțiunii.

4

Examinând apelul declarat de Eugenia Cernolev, instanța de apel l-a găsit

întemeiat, dispunând admiterea acestuia, casarea hotărârii primei instanțe cu

pronunțarea unei noi hotărâri prin care acțiunea a fost admisă parțial. A fost

obligată Pretura sectorului Centru să emită actul administrativ privind demolarea

construcției neautorizate în teritoriul aferent apartamentului nr.XXXXX. A fost

încasat de la Pretura sectorului Centru în beneficiul Eugeniei Cernolev prejudiciul

moral în mărime de 1 000 lei, în rest cerințele au fost respinse.

Instanța de recurs constată, însă, că instanța de apel a interpretat eronat

normele de drept material și a dat o apreciere greșită materialului probator anexat

la dosar, pe când prima instanță, justificat și amplu argumentat, cu pronunțarea

asupra tuturor aspectelor importante și cu trimitere la probele administrate, având

în susținere cadrul legal aplicabil în speță, corect a ajuns la concluzia netemeiniciei

acțiunii.

În susținerea opiniei date se reține că Consiliul municipal Chișinău la 04

decembrie 2014 a emis decizia nr.10/10, prin care a fost aprobat Regulamentul

provizoriu privind procedura de demolare a construcțiilor executate ilegal pe

terenurile ce aparțin domeniului public/privat al municipiului Chișinău, decizie

care a fost contestată de Oficiul Teritorial Cadastral.

Prin hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 08 mai 2015,

menținută prin decizia Curții de Apel Chișinău și decizia Curții Supreme de Justiție,

pct.1.3 și 1.4 al Regulamentului aprobat prin decizia Consiliului municipal

Chișinău nr.10/10 din 04 decembrie 2014 s-a anulat în partea sintagmelor

„construcții capitate, construcții cu destinație locativă sau cu altă destinație” și

respectiv în partea sintagmelor „reconstrucție, replanificare, intervențiile în

construcții” ca fiind emise contrar prevederilor legale.

Astfel, în conformitate cu cadrul legal enunțat, construcțiile capitale,

construcțiile cu destinație locativă, construite neautorizat pe teren proprietate

municipală, precum și construcțiile cu altă destinație, menționate de Regulament

nu vizează competențele autorităților locale.

În această ordine de idei, prima instanță corect a constatat că demolarea

construcțiilor neautorizate nu ține de competența Preturii, respectiv demolarea

anexei construite neautorizat în teritoriul aferent ap.XXXXX nu poate fi pusă în

obligația Preturii sectorului Centru.

Or, conform pct.4 din Hotărârea Guvernului nr.360 din 25 iunie 1996 cu

privire la controlul de stat al calității în construcții, controlul de stat al calității în

construcții este exercitat de către Agenția pentru Supraveghere Tehnică (Inspecția

de Stat în Construcții) conform Legii nr.721-XXI din 2 februarie 1996 privind

calitatea în construcții.

În acest sens, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție conchide că instanța de apel în motivarea soluției sale

a invocat concluzii contradictorii, deoarece inițial costată că construcțiile capitale,

construcțiile cu destinație locativă, construcțiile neautorizate pe teren proprietate

municipală, precum și construcțiile cu altă destinație nu vizează competența

autorităților locale, iar ulterior ajunge la concluzia că pretorul Preturii sectorului

Centru contribuie la exercitarea controlului legalității construcțiilor din sector,

5

informează primarul general și sesizează Inspecția de Stat în Construcții privitor la

încălcările depistate în sector, constată și dispune în sector, demontarea și

evacuarea, inclusiv forțată a panourilor publicitare instalate în mod neautorizat, a

obiectelor și instalațiilor de orice tip amplasate ilegal pe domeniul public, respectiv

demolarea construcției neautorizate în teritoriul aferent ap. XXXXX este de

competența Pretorului Preturii sectorului Centru, mun. Chișinău.

Iar, în conformitate cu art.239 Cod de procedură civilă, hotărîrea

judecătorească trebuie să fie legală și întemeiată. Instanța își întemeiază hotărîrea

numai pe circumstanțele constatate nemijlocit de instanță și pe probele cercetate în

ședință de judecată.

La caz, se reține că Eugenia Cernolev s-a adresat cu acțiune în judecată

împotriva Preturii sectorului Centru, intervenient accesoriu Ana Terentii solicitând

emiterea unei dispoziții privind demolarea anexei construite neautorizat în teritoriul

aferent apartamentului nr.XXXXX, însă nu a prezentat probe veridice și pertinente

că anume Ana Terentii după ce a devenit proprietara apartamentului nr. XXXXX

a construit anexa neautorizată.

Or, art.118 alin. (1) Cod de procedură civilă, stabilește expres că fiecare

parte trebuie să dovedească circumstanțele pe care le invocă drept temei al

pretențiilor și obiecțiilor sale dacă legea nu dispune altfel.

Totodată, conform procesului-verbal de recepție finală nr.879 din 28

decembrie 2015 și a planului geometric al încăperii izolate din 02 octombrie 2014

întocmit de Oficiul Cadastral Teritorial Chișinău, filiala ÎS „Cadastru” se atestă

replanificarea de către Ana Terentii a încăperilor nr.11, 11a-13a și 22-23 în

interiorul apartamentului nr.XXXXX, însă nu se constată edificarea vreunei

construcții neautorizate noi în exterior.

Mai mult, Eugenia Cernolev anterior s-a adresat cu cerere de chemare în

judecată împotriva Aneii Terentii cu privire la demolarea anexei construite

neautorizat și înlăturarea obstacolelor în folosirea bunului imobil, acțiune care a

fost respinsă ca neîntemeiată prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din

03 iunie 2015,menținută prin decizia Curții de Apel Chișinău din 27 octombrie

2015 și încheierea Curții Supreme de Justiție din 24 februarie 2016.

Iar, în conformitate cu art.123 alin. (2) Cod de procedură civilă, faptele

stabilite printr-o hotărîre judecătorească irevocabilă într-o pricină civilă soluționată

anterior în instanță de drept comun sau în instanță specializată sînt obligatorii

pentru instanța care judecă pricina și nu se cer a fi dovedite din nou și nici nu pot

fi contestate la judecarea unei alte pricini civile la care participă aceleași persoane.

Prin urmare, instanța de recurs ajunge la concluzia că prima instanță

întemeiat a conchis că Pretura sectorului Centru nu este competentă să emită

dispoziție de demolare a construcțiilor neautorizate, cu atât mai mult că din

materialele cauzei nu se atestă construirea de către Ana Terentii a vreunei

construcții neautorizate, ci doar replanificarea încăperilor interioare.

În această ordine de ideii, nu poate fi reținut argumentul instanței de apel

precum că Inspecția de Stat în Construcții în urma efectuării controlului a întocmit

procesul-verbal contravențional seria AA nr.0003397 din 20 ianuarie 2015 în baza

art.179 Cod contravențional, care a fost remis Judecătoriei Râșcani mun. Chișinău,

6

și care prin hotărârea din 19 martie 2015 a dispus încetarea procesului

contravențional în legătură cu intervenirea termenului de prescripție extinctivă,

deoarece, procesul-verbal menționat a fost întocmit de către Inspecția de Stat în

Construcții nu pentru faptul construirii de către Ana Terentii a anexei la

apartamentul nr.XXXXX ci pentru executarea lucrărilor de replanificare a pereților

interiori a apartamentului dat.

În conexiunea celor relatate se constată că instanța de apel nu a calificat

corect, din punct de vedere juridic, acțiunea cu care a fost investită, ce a dus la

emiterea unei soluții greșite, pe când prima instanță în mod temeinic și legal a

respins acțiunea.

Distinct de cele relatate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursurile întemeiate și

care urmează a fi admise, cu casarea deciziei instanței de apel și menținerea

hotărârii primei instanțe.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) Cod de procedură civilă, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e :

Se admit recursurile declarate de Pretura sectorului Centru și Ana Terentii.

Se casează decizia Curții de Apel Chișinău din 14 decembrie 2017 și se

menține hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 17 mai 2017, în cauza

civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Eugenia Cernolev împotriva

Preturii sectorului Centru, intervenient accesoriu Ana Terentii cu privire la

obligarea emiterii actului administrativ și repararea prejudiciului moral.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței, Iulia Sîrcu

judecători Dumitru Visternicean

Nicolae Craiu

Dumitru Mardari

Galina Stratulat

7