3r-187/25 — anularea actului administrativ

La data de 29 iulie 2021, Robu Ion a depus o cerere de chemare în judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, solicitând: ⎯ anularea parțială a deciziei CNAS nr. 91/2022/30144 din 24 mai 2022; ⎯ obligarea CNAS să includă în tabelul „Perioade Asigurate” din aceeași decizie perioada de activitate 21 martie 1980 – 21 iulie 1982, în care reclamantul a exercitat funcția de antrenor superior la lupta liberă în cadrul DSO „Kolhoznicul” din Școala Sportivă pentru Copii din Nisporeni; ⎯ recalcularea pensiei, cu includerea în calcul a perioadei de muncă menționate.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 12 martie 2024, acțiunea formulată de Robu Ion a fost admisă. Instanța a anulat parțial actul administrativ individual defavorabil – decizia CTAS Centru nr.91/2022/30144 din 24 mai 2022, în ceea ce privește neacceptarea perioadei de muncă 21.03.1980 – 21.07.1982. Totodată, CNAS a fost obligată să emită un act administrativ individual favorabil, prin care să stabilească și să achite reclamantului pensia, incluzând în calculul acesteia perioada de activitate menționată, realizată în calitate de antrenor superior în cadrul DSO „Kolhoznicul” din Școala Sportivă pentru Copii din Nisporeni.

La data de 30 aprilie 2024, Casa Națională de Asigurări Sociale a declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 12 martie 2024, solicitând casarea acesteia și pronunțarea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie respinsă.

Concomitent, reprezentantul apelantului a formulat o cerere de repunere în termenul de declarare a apelului, motivând că instituția nu a fost informată despre data ședințelor de judecată și nici despre momentul pronunțării hotărârii. Potrivit susținerilor sale, despre adoptarea hotărârii s-a luat cunoștință abia la data de 24 aprilie 2024.

Prin încheierea din 16 iunie 2025, Curtea de Apel Centru a respins ca neîntemeiată cererea apelantului privind repunerea în termenul de apel și a declarat inadmisibil apelul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău sediul Centru din 12 martie 2024, 1 din motiv că apelul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art. 232 alin. (1) din Codul administrativ, iar instanța a refuzat repunerea în termen.

La data de 2 iulie 2025, ora 8:44, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus recurs împotriva încheierii din 16 iunie 2025 a Curții de Apel Centru. Aceasta a solicitat admiterea cererii, casarea încheierii contestate, cu pronunțarea unei noi decizii.

Recurenta susține că instanța de fond nu a respectat regulile legale privind citarea și notificarea participanților la proces, fapt ce a determinat imposibilitatea obiectivă de a cunoaște în termen hotărârea pronunțată la 12 martie 2024.

A subliniat că nu a fost citată nici la ședințele de judecată, nici la pronunțarea hotărârii, deși potrivit art. 236 alin. (4) din Codul de procedură civilă, participanților absenți la pronunțare li se comunică copia hotărârii în termen de cinci zile. Totuși, dispozitivul hotărârii a fost expediat abia la data de 24 aprilie 2024, fapt confirmat prin ștampila de intrare, deci ulterior expirării termenului de apel stabilit de art. 232 alin.(1) din Codul administrativ. În aceste condiții, CNAS susține că instanța de fond a ignorat normele de notificare prevăzute de art. 223 din Codul administrativ, coroborat cu art. 96–114 din același cod, inclusiv posibilitatea legală de comunicare prin intermediul portalului instanțelor de judecată.

În ceea ce privește temeiul legal pentru repunerea în termen, recurentul invocă art. 65 din Codul administrativ, care prevede posibilitatea repunerii în termen atunci când acesta a fost omis din motive independente de voința părții, cererea urmând a fi depusă în termen de 15 zile de la înlăturarea impedimentului, cu prezentarea probelor justificative. Totodată, este invocat art. 237 din același cod, aplicabil situațiilor de repunere în termenul de apel, precum și art. 116 din Codul de procedură civilă, care consacră principiul general al repunerii în termen pentru motive întemeiate. În susținerea acestor argumente este menționată și Instrucțiunea CSM nr. 142/4 din 4 februarie 2014, pct. 141, care stabilește obligația instanței de a comunica copia hotărârii în termen de cinci zile participanților absenți la pronunțare.

Recurenta apreciază că omisiunea comunicării hotărârii în termenul legal a determinat o încălcare a dreptului la apărare și a dreptului la un proces echitabil, garantate de art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Lipsa citării și comunicarea tardivă a actului judiciar ar fi limitat accesul efectiv la justiție și principiul egalității armelor între părți, creând un dezechilibru procesual neimputabil instituției.

În susținerea cererii de repunere în termen, CNAS a expus și cronologia faptică a circumstanțelor care au generat întârzierea. Potrivit celor 2 afirmate, despre existența hotărârii din 12 martie 2024 instituția a luat cunoștință abia la 24 aprilie 2024, odată cu primirea prin poștă a copiei acesteia. În consecință, cererea de repunere în termen și apelul au fost depuse în interiorul celor 15 zile prevăzute de art. 65 din Codul administrativ, calculate din momentul luării la cunoștință. Ulterior, prin încheierea Curții de Apel Centru din 16 iunie 2025, cererea de repunere a fost respinsă, iar apelul declarat a fost considerat tardiv. Întrucât această încheiere a fost comunicată prin poșta electronică la 25 iunie 2025, recursul la Curtea Supremă de Justiție a fost declarat în termenul legal.

Casa Națională de Asigurări Sociale reproșează instanței de apel că nu a analizat în mod complet și multilateral cadrul normativ incident, omițând coroborarea dispozițiilor Codului administrativ, Codului de procedură civilă și Instrucțiunii CSM nr. 142/4/2014. Totodată, se susține că instanța de apel a ignorat circumstanța esențială a comunicării tardive a hotărârii de fond, deși aceasta constituie motiv justificat pentru repunerea în termenul de apel.

În sprijinul poziției sale, CNAS a invocat și argumente de practică judiciară, arătând că în cauze similare examinate de aceeași instanță, respectiv dosarele nr. 3a-623/24 și nr. 3a-624/24, cererile de repunere în termen au fost admise, ceea ce demonstrează existența unei practici neuniforme la nivelul Curții de Apel Centru.

Art. 236 alin. (1) și alin. (2) lit. d) din Codul administrativ, „Instanța de apel examinează din oficiu admisibilitatea apelului. Dacă este inadmisibil, apelul se declară ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs. Apelul se declară inadmisibil în special când apelul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art.232 alin.(1).”

Art. 241 alin. (1) din Codul administrativ: „Încheierile primei instanțe și ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat de hotărâre, în cazurile prevăzute de prezentul cod și de alte legi.”

Art. 242 din Codul administrativ: „Recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea 3 încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată care a emis încheierea contestată transmite neîntârziat recursul împotriva încheierii judecătorești împreună cu dosarul judiciar instanței competente să soluționeze recursul.”

Art. 191 alin. (5) lit. b) din Codul administrativ: „Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, a deciziilor și a încheierilor curților de apel.”

Art. 243 alin. (1) lit. b) și alin. (2) din Codul administrativ: „Examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii: respinge recursul. Instanța competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.”

Art. 65 alin. (1) din Codul administrativ: „Dacă o persoană, din motive independente de voința ei, nu a putut respecta un termen legal, atunci, la cerere, ea poate fi repusă în termen. Culpa unui reprezentant legal sau împuternicit se atribuie reprezentatului.”

Cu referire la situația din prezenta speță, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, pe 29 iulie 2021, Robu Ion a depus o cerere de chemare în judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, solicitând: ⎯ anularea parțială a deciziei CNAS nr. 91/2022/30144 din 24 mai 2022; ⎯ obligarea CNAS să includă în tabelul „Perioade Asigurate” din aceeași decizie perioada de activitate 21 martie 1980 – 21 iulie 1982, în care reclamantul a exercitat funcția de antrenor superior la lupta liberă în cadrul DSO „Kolhoznicul” din Școala Sportivă pentru Copii din Nisporeni; ⎯ recalcularea pensiei, cu includerea în calcul a perioadei de muncă menționate.

La data de 27 septembrie 2022, instanța de fond a transmis prin intermediul oficiului poștal copia încheierii privind pregătirea cauzei pentru dezbateri judiciare, împreună cu acțiunea formulată de Robu Ion. Corespondența a fost recepționată de Casa Națională de Asigurări Sociale la data de 6 octombrie 2022, fapt confirmat prin avizul de recepție aflat la dosar (f.d. 17). 4

La data de 24 octombrie 2022, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus referința scrisă la acțiunea formulată de reclamantul Robu Ion (f.d. 19- 20).

Ulterior, instanța de fond a expediat, prin intermediul oficiului poștal, citația pentru ședința de judecată fixată la data de 26 iulie 2023, ora 09:30. Citația a fost recepționată de Casa Națională de Asigurări Sociale la data de 14 aprilie 2023, fapt confirmat prin avizul de recepție anexat la dosar (f.d. 24).

Potrivit certificatului emis la data de 26 iulie 2023, ședința de judecată nu a avut loc din motivul demisiei grefierului desemnat în cauză, nefiind disponibil un alt grefier care să poată asigura înlocuirea acestuia (f.d. 26).

Ulterior, instanța de fond a expediat, prin intermediul oficiului poștal, citația pentru ședința de judecată fixată la data de 27 februarie 2024, ora 12:30. Citația a fost recepționată de Casa Națională de Asigurări Sociale la data de 4 august 2023, fapt confirmat prin avizul de recepție anexat la dosar (f.d. 29).

Reprezentantul Casei Naționale de Asigurări Sociale nu s-a prezentat la ședința de judecată din 27 februarie 2024, ora 12:30, și nu a informat instanța despre motivele neprezentării. În consecință, instanța a dispus examinarea cauzei în lipsa acestuia. După examinarea cauzei în fond și audierea părților prezente, instanța a amânat deliberarea și pronunțarea hotărârii pentru data de 12 martie 2024, ora 16:55.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 12 martie 2024, acțiunea formulată de Robu Ion a fost admisă. Instanța a anulat parțial actul administrativ individual defavorabil – decizia CTAS Centru nr.91/2022/30144 din 24 mai 2022, în ceea ce privește neacceptarea perioadei de muncă 21.03.1980 – 21.07.1982. Totodată, CNAS a fost obligată să emită un act administrativ individual favorabil, prin care să stabilească și să achite reclamantului pensia, incluzând în calculul acesteia perioada de activitate menționată, realizată în calitate de antrenor superior în cadrul DSO „Kolhoznicul” din Școala Sportivă pentru Copii din Nisporeni.

La data de 30 aprilie 2024, Casa Națională de Asigurări Sociale a declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 12 martie 2024, solicitând casarea acesteia și pronunțarea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie respinsă.

Concomitent, reprezentantul apelantului a formulat o cerere de repunere în termenul de declarare a apelului, motivând că instituția nu a fost informată despre data ședințelor de judecată și nici despre momentul 5 pronunțării hotărârii. Potrivit susținerilor sale, despre adoptarea hotărârii s-a luat cunoștință abia la data de 24 aprilie 2024.

Prin încheierea din 16 iunie 2025, Curtea de Apel Centru a respins ca neîntemeiată cererea apelantului privind repunerea în termenul de apel și a declarat inadmisibil apelul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău sediul Centru din 12 martie 2024, din motiv că apelul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art. 232 alin. (1) din Codul administrativ, iar instanța a refuzat repunerea în termen.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că încheierea atacată a fost emisă cu respectarea dispozițiilor art. 236 alin. (2) lit. d) din Codul administrativ, potrivit cărora apelul se declară inadmisibil atunci când este depus după expirarea termenului prevăzut de art. 232 alin. (1) din același cod.

Conform art. 232 alin. (1) din Codul administrativ, termenul pentru declararea apelului este de 30 de zile și începe să curgă de la data pronunțării dispozitivului hotărârii, iar nu de la data comunicării acesteia către părți.

Reglementarea legală are caracter imperativ și urmărește asigurarea disciplinei și previzibilității procesului judiciar, impunând participanților obligația de a manifesta diligență în urmărirea cursului cauzei. Principiul securității raporturilor juridice impune respectarea strictă a termenelor procedurale, acestea neputând fi prelungite sau interpretate extensiv în lipsa unui temei legal expres.

În prezenta cauză, Casa Națională de Asigurări Sociale nu a demonstrat existența unui impediment obiectiv, real și independent de voința sa, care să fi făcut imposibilă exercitarea căii de atac în termenul legal de 30 de zile. Simpla mențiune că dispozitivul hotărârii ar fi fost recepționat la o dată ulterioară nu constituie o justificare suficientă, întrucât legea nu condiționează curgerea termenului de comunicarea hotărârii, iar partea avea posibilitatea de a urmări pronunțarea acesteia prin intermediul portalului instanțelor de judecată sau al celorlalte mijloace procedurale disponibile.

Obligația de a urmări evoluția procesului de judecată și de a exercita în termen căile de atac revine părților, iar neglijența în îndeplinirea acestei obligații nu poate fi pusă în sarcina instanței. Potrivit art. 65 coroborat cu art. 114 din Codul administrativ, partea care a omis termenul din motive independente de voința sa are posibilitatea de a solicita repunerea în termen, însă o asemenea cerere trebuie motivată și probată corespunzător.

În speță, deși apelantul a invocat faptul că nu a fost informat despre ședințele de judecată și despre data pronunțării hotărârii, din materialele cauzei rezultă că CNAS a fost legal citată la toate etapele procesuale, 6 confirmarea recepționării citațiilor și actelor de procedură fiind dovedită prin avizele poștale existente la dosar. Astfel, nu se poate reține existența unei imposibilități obiective de exercitare a căii de atac în termenul prevăzut de lege.

În raport cu susținerea recurentului potrivit căreia termenul de apel ar trebui să curgă de la data comunicării hotărârii, completul de judecată reține că o asemenea interpretare contravine prevederilor exprese ale art. 232 alin.(1) din Codul administrativ, care stabilește în mod clar că termenul începe să curgă de la data pronunțării.

De altfel, jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului confirmă importanța respectării termenelor procedurale ca element al dreptului la un proces echitabil și al principiului securității juridice, fiind constant reținut că stabilitatea raporturilor juridice nu poate fi afectată prin tolerarea neglijenței procesuale a părților (cauzele Melnic c. Republicii Moldova, 14 noiembrie 2006, și Ciachir c. Republicii Moldova, 15 ianuarie 2008).

Prin urmare, Completul de judecată constată că apelul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale a fost depus după expirarea termenului legal, iar motivele invocate pentru justificarea întârzierii nu pot fi considerate obiective și independente de voința sa.

Având în vedere considerentele expuse, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție apreciază că instanța de apel a aplicat corect dispozițiile legale incidente și a pronunțat o soluție temeinică și legală. În consecință, recursul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale urmează a fi respins ca neîntemeiat, iar încheierea Curții de Apel Centru din 16 iunie 2025 va fi menținută.

Ținând cont de cele expuse și în conformitate cu art. 243 alin. (1) lit.b) și alin. (2) din Codul administrativ, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale și menține încheierea 16 iunie 2025 a Curții de Apel Centru. Decizia nu se supune niciunei căi de atac. Președinte Stela Procopciuc Judecători Oxana Parfeni Diana Stănilă 7