2ra-195/25 — încasarea prejudiciului material, moral si a penalitatii

La 4 mai 2023, Dumitru Macaru, Vlada Macaru și Renata Ermurachi au depus cerere de chemare în judecată împotriva Societății cu Răspundere Limitată „Smadic&Co” cu privire la încasarea prejudiciului material, moral, și a penalității de întârziere.

Reclamanții au relatat că, la 28 aprilie 2022, în timpul utilizării cuptorului electric de model „CT-1531-42 Plate (Black)”, aparatul a explodat brusc, producând un zgomot puternic și împrăștiind bucăți de sticlă în toată bucătăria. În urma incidentului, reclamanta Vlada Macaru a suferit o puternică stare de șoc, dezvoltând ulterior o teamă accentuată de a utiliza aparate electrocasnice similare, considerând că i-a fost cauzat un prejudiciu moral semnificativ.

Produsul a fost returnat magazinului „Smad Shop” la 30 aprilie 2022, în baza unui act de primire-predare, cu solicitarea de a fi supus diagnosticării și, dacă este cazul, înlocuirii sau restituirii contravalorii. Potrivit reclamanților, vânzătorul a refuzat să examineze produsul, comunicând că nu efectuează diagnosticări, reparații și nici rambursări.

La 11 mai 2022, reclamanții au primit notificarea nr. 90, prin care au fost informați că societatea nu efectuează diagnosticarea produsului și că, în caz de dezacord, va dispune expertizarea acestuia de către o terță persoană, costurile urmând să fie recuperate de la consumatori. Aceștia au considerat că o asemenea abordare contravine prevederilor Legii nr. 105/2003 privind protecția consumatorului, potrivit cărora diagnosticarea și repararea produselor neconforme trebuie realizate gratuit de către vânzător. 1

În continuare, reclamanții au înaintat mai multe reclamații scrise, însă fără rezultat. Ulterior, la 25 august 2022, au primit Raportul de expertiză nr. 0461792, întocmit la 1 august 2022, pe care l-au considerat tardiv și viciat, întrucât ar fi fost realizat la un alt produs, fără notificarea lor și cu încălcarea termenului de 14 zile prevăzut de art. 185 din Legea nr. 105/2003. În opinia reclamanților, raportul conține constatări eronate și nu reflectă starea reală a produsului predat.

Aceștia au mai invocat că pârâtul nu deține un contract de garanție valabil cu producătorul mărcii „CENTEK” și că pe site-ul vânzătorului nu sunt indicate centre de service autorizate pentru această marcă, ceea ce ar demonstra o proveniență incertă a produsului și lipsa unui control al conformității acestuia.

Reclamanții au solicitat restituirea contravalorii bunului în sumă de 1 899 lei, penalități pentru întârzierea executării în cuantum de 7 600 lei, încasarea prejudiciuui moral de 30 000 lei și compensarea cheltuielilor de judecată de 3 000 lei.

Întru consolidarea soluției instanța de apel a reiterat că pentru a respinge cerințele indicate de reclamanți, instanța de fond a stabilit că conform prevederilor art. 20 din Legea nr. 105 din 13 martie 2003 privind 2 protecția consumatorilor ce se referă la repararea prejudiciului cauzat consumatorului, acesta are obligația să facă dovada prejudiciului, or reclamanții nici în reclamațiile sale, nici în cererea de chemare în judecată, nu au prezentat dovezi pertinente cu privire la prejudiciile suferite.

Instanța de apel a stabilit cu certitudine că la utilizare a cuptorului, nu au fost respectate regulile de utilizare a acestuia și anume a-l feri de contactul cu apa, or, în Raportul de expertiză nr. 0461792 din 1 august 2022, expertul a constatat prezența urmelor de lichide pe partea de sus a ușii cuptorului electric și defecțiunea s-a produs anume din cauza căderii pe sticla înfierbântată a 13 unor lichide, care au creat schimbul brusc de temperatură și ca consecință distrugerea sticlei. S-a constatat că defectul nu poartă caracter de viciu ascuns. Prin urmare se atestă că sticla ușii cuptorului a fost distrusă în urma încălcării cerințelor din manualul de operare.

Instanța de apel a respins alegațiile apelanților, precum că defectarea cuptorului electric a avut loc din cauza parametrilor tehnici din interiorul produsului și nu din vina celui ce exploata produsul, deoarece conform prevederilor art. 20 din Legea nr. 105 din 13 martie 2003 privind protecția consumatorilor, anume consumatorul are obligația să facă dovada prejudiciului, iar la caz reclamanții-apelanți nu au prezentat careva dovezi pertinente cu privire la prejudiciile suferite. Totodată, în cadrul examinării cauzei în instanța de apel, apelantul a comunicat că refuză să efectueze o expertiză repetată. În legătură cu acest aspect, instanța de apel a notat că, apelanții nu au prezentat careva probe pertinente, utile și admisbile, care ar justifica temeinicia pretențiilor înaintate, precum și faptul că pârâtul le-a produs un prejudiciu, motiv pentru care instanța de fond întemeiat a respins acest capăt de cerere.

Luând în considerare netemeinicia pretenției de bază, instanța de apel a conchis că instanța de fond întemeiat a respins și solicitarea reclamanților cu privire la încasarea prejudiciului moral în mărime de 30 000 lei, ca neîntemeiată, fiind subsecventă cerinței de bază.

În esență, în motivarea recursului, cu reiterarea argumentelor de fapt și de drept expuse anterior, recurenții au invocat dispozițiile art. 432 alin. (2) lit. e) din Codul de procedură civilă, invocând că decizia instanței de apel este arbitrară și se bazează pe o apreciere vădit nerezonabilă a probelor.

Au menționat că hotărârea primei instanțe este ilegală și din motiv că conținutul acesteia, reproduce exact textul referinței.

Au susținut că este incorectă motivarea instanței de apel, deoarece Macaru Vlada ar fi suferit un prejudiciu moral considerabil din motivul exploziei cuptorului, acest fapt provocându-i fobii pentru cuptoarele electrice de copt.

Art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel”.

Art. 442 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă: „(1) Judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în recurs, legalitatea hotărârii contestate prin prisma temeiurilor prevăzute la art. 432. Instanța invocă, din oficiu, neatragerea în proces a persoanelor ale căror drepturi sunt lezate prin hotărâre. (2) În recurs nu pot fi administrate noi probe, cu excepția celor care dovedesc cheltuielile de judecată și despăgubirile menționate la art. 372 alin. (3). Aprecierea probelor dată de prima instanță și de instanța de apel este obligatorie pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeinic art. 432 alin. (1) lit. e) sau în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare. La examinarea recursului, prevederile art. 372 se aplică în mod corespunzător”.

Art. 433 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă: „(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: f) recursul este vădit neîntemeiat”.

Art. 440 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă: „(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil. 4 (2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților”.

Conform prevederilor legale și practicii judiciare constante, recursul trebuie să conțină o motivare clară, convingătoare și întemeiată în drept, care să evidențieze existența unor erori de drept calificate sau a unor vicii esențiale de procedură. Recursul nu are rolul de a supune cauza unei rejudecări în fond, ci de a examina legalitatea hotărârii instanței de apel în limitele erorilor invocate. Prin urmare, simplele exprimări ale nemulțumirii față de soluția instanței inferioare, nesusținute de argumente juridice clare privind încălcarea normelor de drept sau caracterul arbitrar al hotărârii atacate, nu întrunesc condițiile de admisibilitate.

În aprecierea recursului declarat de Dumitru Macaru, Vlada Macaru și Renata Ermurachi, Completul de judecată îl califică ca fiind vădit neîntemeiat în sensul art. 433 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă. Recurenții au invocat drept temei art. 432 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă, susținând că instanța de apel ar fi apreciat în mod vădit nerezonabil probele administrate. Totuși, recurentul nu indică în mod concret care probe ar fi fost denaturate, ignorate sau analizate eronat.

Or, instanța de apel a dat o apreciere completă și obiectivă probelor administrate, constatând că nu s-a demonstrat existența unui viciu de fabricație al produsului și nici prejudiciile invocate. Mai mult, Raportul de expertiză depus în cauză a arătat că defecțiunea cuptorului a fost cauzată de nerespectarea condițiilor de exploatare, și nu de un viciu ascuns, fiind identificate urme de lichide care au produs o schimbare bruscă de temperatură și spargerea sticlei. Reclamanții/recurenții nu au prezentat dovezi pertinente privind prejudiciul material și moral suferit, iar refuzul de a solicita o expertiză repetată a înlăturat posibilitatea verificării concluziilor raportului de expertiză. 5

În prezenta cauză, recursul se limitează la expunerea unei aprecieri subiective privind respingerea pretenției de reparare a prejudiciului moral, aceasta fiind respinsă ca neîntemeiată, întrucât nu s-a dovedit existența unei fapte ilicite sau a unui raport de cauzalitate între acțiunile pârâtului și suferințele reclamantei/recurentei.

Corespunzător, tuturor argumentelor invocate de către recurenți li s-a dat un răspuns detaliat și clar în actul judecătoresc contestat, motiv pentru care acestea se rezumă la un simplu dezacord cu soluția adoptată.

În consecință, instanța de recurs constată că recursul nu trece testul de admisibilitate, nefiind prezentate critici pertinente care să motiveze o analiză în fond, în condițiile art. 432 din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 alin. (1) lit. f) și art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Consideră inadmisibil recursul declarat de Dumitru Macaru, Vlada Macaru și Renata Ermurachi, împotriva deciziei din 13 noiembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Ion Munteanu Gheorghe Stratulat 6