3r-238/25 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- depunerea tardiva a recursului in cauza de contencios administrativ
3r-238/25 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
D E C I Z I E
cu privire la cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de către
Vicol Viorica,
în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de Vicol Viorica împotriva Primarului satului Cristești,
raionul Nisporeni, cu privire la anularea actului administrativ individual
defavorabil și obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil,
împotriva încheierii din 14 iulie 2025 a Curții de Apel Nord
(Dosarul nr. 3r-238/25
NR. PIGD 2-24112621-01-3r-28082025)
Depunerea tardivă a recursului în cauza de contencios administrativ.
Depășirea termenul legal prevăzut pentru depunerea recursului.
Judecătoria Ungheni, sediul Central, jud. D. Racoviță,
Curtea de Apel Nord, jud. E. Grumeza, Sv. Ghercavii, N. Costaș
01 octombrie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților recursul depus de Vicol Viorica,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Diana Stănilă,
Oxana Parfeni, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La data de 04 octombrie 2024, Vicol Viorica, prin intermediul
avocatului Veronica Șișcanu a depus acțiune în contencios administrativ
împotriva Primarului satului Cristești, raionul Nisporeni, prin care a solicitat
anularea dispoziției nr. 49/s din 02 septembrie 2024, privind aplicarea
sancțiunii disciplinare sub formă de eliberare din funcția de contabil șef a
Vioricăi Vicol, restabilirea Vioricăi Vicol în funcția de contabil șef în cadrul
Primăriei satului Cristești, încasarea din contul Primăriei satului Cristești,
raionul Nisporeni, în beneficiul Vioricăi Vicol a salariului mediu lunar pentru
lipsa forțată de la muncă, compensarea din contul pârâtului în beneficiul
Vioricăi Vicol a prejudiciului moral în mărime de 30.000 lei, compensarea
din contul pârâtului în beneficiul Vioricăi Vicol a cheltuielilor de asistență
juridică în mărime de 4 000 de lei (f.d. 5-8).
Prin hotărârea din 4 februarie 2025 a Judecătoriei Ungheni, sediul
Central s-a respins ca fiind neîntemeiată acțiunea de contencios administrativ
inițiată la cererea de chemare în judecată înaintată de avocatul Veronica
Șișcanu în interesele Vioricăi Vicol împotriva Primarului satului Cristești,
raionul Nisporeni, privind anularea actului administrativ individual.
Invocând ilegalitatea și netemeinicia hotărârii 4 februarie 2025 a
Judecătoriei Ungheni, sediul Central, la 3 martie 2025 avocatul Șișcanu
Veronica în interesele apelantei Vicol Viorica a declarat apel nemotivat,
solicitând casarea hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi decizi de
admitere a acțiunii.
Prin încheierea din 14 iulie 2025 a Curții de Apel Nord, s-a declarat
inadmisibil apelul depus de avocatul Șișcanu Veronica în interesele apelantei
Vicol Viorica, împotriva hotărârii din 4 februarie 2025 a Judecătoriei
Ungheni, pe motiv că apelanta nu a prezentat motivarea apelului în modul
stabilit de art. 232 alin. (2) Cod administrativ.
La data de 07 august 2025, Vicol Viorica, a depus recurs împotriva
încheierii din 14 iulie 2025 a Curții de Apel Nord, prin care a solicitat
1
admiterea cererii de recurs și anularea încheierii instanței de apel cu acordarea
unui termen de decădere pentru înlăturarea neajunsurilor cererii de apel.
A notat recurenta că încheierea din 14 iulie 2025 a Curții de Apel Nord,
i-a fost comunicată la data de 23 iulie 2025 prin intermediul poștei terestre,
la adresa sa de domiciliu.
În motivarea recursului, s-a invocat că încheierea contestată este ilegală
deoarece, instanța de apel nu a respectat art. 235 din Codul administrativ, care
prevede că, dacă cererea de apel nu corespunde cerințelor prevăzute de art.
233 alin. (1) și (2) și art. 234 alin. (1), judecătorul stabilește apelantului un
termen pentru înlăturarea neajunsurilor. Dacă apelantul a înlăturat
neajunsurile în termenul stabilit de instanță, cererea de apel se consider
depusă la data inițială.
A indicat recurenta că această omisiune constituie o încălcare gravă a
dreptului său la un proces echitabil, garantat de art. 20 al Constituției
Republicii Moldova și art. 6 din CEDO, întrucât a împiedicat exercitarea
deplină a dreptului la calea de atac. Instanța dc apel a optat pentru o
interpretare excesiv formalistă a normelor procedurale, punând accent pe
nerespectarea termenului de 30 dc zile pentru depunerea apelului motivat,
fără a aplica dispozițiile art. 235 din Codul administrativ, care îi impune
obligația legală de a acorda un termen pentru înlăturarea neajunsurilor cererii,
încâlcindu-i astfel dreptul la un proces echitabil.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 237 alin. (1) din Codul administrativ:
„Prevederile art.65 alin.(1)–(3) și (5) se aplică corespunzător pentru repunerea în
termenul de apel și în termenul de prezentare a motivării apelului.”
Art. 241 alin. (1) și alin. (3) din Codul administrativ prevede
următoarele:
„Încheierile primei instanțe și ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat
de hotărâre, în cazurile prevăzute de prezentul cod și de alte legi.
Pentru contestarea cu recurs a încheierilor judecătorești se aplică corespunzător
prevederile cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă
altceva.”
Art. 243 alin. (1) lit. a) și alin. (2) din Codul administrativ prevede că:
„Examinînd recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre
următoarele decizii: declară recursul inadmisibil.
Instanța competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără
ședință de judecată. Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții
la proces.”
2
Art. 242 din Codul administrativ relevă că:
„Recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de
judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii
judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată care a emis
încheierea contestată transmite neîntârziat recursul împotriva încheierii judecătorești
împreună cu dosarul judiciar instanței competente să soluționeze recursul.”
Art. 24 din Codul administrativ:
„Participanții la procedura administrativă și procedura de contencios administrativ
trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a
încălca drepturile procesuale ale altor participanți.
Participantul care își exercită drepturile procesuale în mod abuziv și nu își
îndeplinește obligațiile procesuale cu bună-credință răspunde potrivit legii pentru
prejudiciile materiale și morale cauzate.”
Art. 65 alin. (1) din Codul administrative prevede că:
„Dacă o persoană, din motive independente de voința ei, nu a putut respecta un
termen legal, atunci, la cerere, ea poate fi repusă în termen. Culpa unui reprezentant legal
sau împuternicit se atribuie reprezentatului.”
Art. 47 din Codul administrativ statuează că:
„Acțiunile procedurale întreprinse de reprezentantul împuternicit se atribuie
participantului reprezentat. În măsura în care participantul nu contrazice neîntârziat
acțiunile întreprinse de reprezentantul împuternicit, acestea se consideră ca fiind
întreprinse de participant.
În pofida desemnării unui reprezentant împuternicit, participantul este în drept să
întreprindă el însuși acțiuni procedurale.
Culpa reprezentantului împuternicit se atribuie participantului reprezentat.”
Art. 96 alin. (1) din Codul administrativ statuează că:
„Notificările și comunicările către participanții la procedura administrativă se
realizează în orice formă de comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere
al costurilor. Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată
obiectului comunicării și acceptată de participantul la procedură.”
Art. 97 alin.(1) și alin. (3) lit. d) din Codul administrative prevede că:
„Notificarea este comunicarea, dispusă de autoritatea publică, a unui înscris în forma
stabilită de prezentul cod.
Autoritatea publică poate alege între următoarele forme de notificare: notificare prin
poștă electronică sau prin mijloace electronice de comunicație dedicate.”
Art. 1101 alin. (1) și (5) din Codul administrativ prevede că:
„ Notificarea prin poșta electronică la adresa electronică a persoanei care urmează a
fi notificată se efectuează prin transmiterea înscrisului de notificat în formă de document
electronic, cu aplicarea semnăturii electronice de persoana responsabilă din cadrul
autorității publice. Notificarea prin poșta electronică se efectuează dacă adresa poștală a
fost indicată prealabil de persoana notificată. Notificarea prin poștă electronica este
echivalentă cu notificarea de substituire prin introducerea în cutia poștală.
3
Notificarea prin intermediul sistemelor informaționale dedicate sau al altor mijloace
electronice de comunicație care permit confirmarea recepționării notificării este
echivalentă cu notificarea prin poștă convențională cu scrisoare recomandată. Confirmarea
recepției notificării, emisă în mod automatizat de sistemul informațional sau de alt mijloc
electronic de comunicație dedicat, probează notificarea.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Din actele cauzei, rezultă în mod clar că, la data de 14 iulie 2025,
Curtea de Apel Nord a pronunțat o încheiere prin care a declarat inadmisibil
apelul depus de avocatul Șișcanu Veronica în interesele apelantei Vicol
Viorica, împotriva hotărârii din 4 februarie 2025 a Judecătoriei Ungheni, pe
motiv că apelanta nu a prezentat motivarea apelului în modul stabilit de art.
232 alin. (2) Cod administrativ.
Distinct, Completul de judecată ține să menționeze că potrivit lucrărilor
dosarului, Vicol Viorica, în prezenta cauză de contencios administrativ este
reprezentată de avocatul, Șișcanu Veronica, împuternicită în baza mandatului
avocațial seria MA nr. 1471138 din 01 octombrie 2024 (f.d. 4).
Se reține că la dosar nu se atestă cereri/demersuri în sensul prevăzut de
art. 107 alin. (2) din Codul de Procedură Civilă, din care ar rezulta că
reclamanta/recurenta Vicol Viorica, a informat Judecătoria Ungheni, sediul
Central, despre renunțarea la serviciile avocatului Șișcanu Veronica și că
acesta nu-i va mai reprezenta în continuare drepturile și interesele sale
legitime în litigiul respectiv.
Din cele enunțate rezultă că avocatul Șișcanu Veronica, în calitate de
reprezentant al Vioricăi Vicol, este participant al procesului dat de judecată.
La 15 iulie 2025, Curtea de Apel Nord a expediat copia încheierii
contestate din 14 iulie 2025, la adresa de domiciliu a apelantei/recurentei
Vicol Viorica (indicată de către aceasta în cererea de chemare în
judecată/apel), precum și la adresa electronică a avocatului, Șișcanu
Veronica, vs avocatmd@yahoo.com, fapt confirmat prin extrasul din poșta
electronică anexat la dosar (f.d. 88-89).
Cele menționate supra atestă faptul că Curtea de Apel Nord și-a
îndeplinit corespunzător obligația pozitivă de notificare a actului
judecătoresc, astfel, termenul de 15 zile prevăzut la art. 242 din Codul
administrativ, a început să curgă din 16 iulie 2025, ziua imediat următoare de
notificării și a expirat la – 30 iulie 2025, pe când cererea de recurs a fost
depusă doar la data de 07 august 2025, peste termen.
Întrucât acest termen are natura unui termen imperativ, peremptoriu și
de ordine publică, nerespectarea sa atrage sancțiunea inadmisibilității
recursului.
4
Argumentul recurentei precum că „încheierea i-a fost comunicată la
adresa sa de domiciliu, la data de „23 iulie 2025”, prin intermediul poștei
terestre, la adresa sa de domiciliu nu poate fi reținut de instanța de recurs și
urmează a fi respins ca neîntemeiat, deoarece la 15 iulie 2025, Curtea de Apel
Nord a expediat copia încheierii contestate din 14 iulie 2025, la adresa
electronică a avocatului, Șișcanu Veronica, vs avocatmd@yahoo.com, fapt
confirmat prin extrasul din poșta electronică anexat la dosar (f.d. 88-89).
Completul de judecată subliniază că, culpa reprezentantului
împuternicit de a efectua actul de procedură în interiorul termenului legal, se
atribuie participantului reprezentat.
La acest aspect, Completul de judecată precizează că, termenele
procesuale reprezintă un element esențial al garanțiilor procedurale, având
rolul de a asigura desfășurarea justiției într-un cadru previzibil, echitabil și
eficient, precum și de a consolida securitatea raporturilor juridice între părți.
Exercitarea drepturilor procesuale trebuie realizată cu respectarea strictă a
limitelor temporale stabilite de lege.
Din examinarea actelor dosarului, instanța constată că notificarea
încheierii din 14 iulie 2025 s-a efectuat în condiții legale, prin utilizarea unui
mijloc adecvat de comunicare, poșta electronică, îndeplinindu-se astfel
obligația pozitivă a instanței de a asigura comunicarea actului procedural.
Respectarea principiului securității juridice impune o conduită
diligentă din partea participanților la proces, iar instanța de contencios
administrativ nu are competența de a substitui voința legiuitorului în ceea ce
privește termenele legale, cu atât mai mult în lipsa unor motive obiective sau
excepționale care ar putea justifica admiterea recursului tardiv.
În acest sens, completul de judecată reiterează faptul că principiul
bunei-credințe obligă părțile procesuale să își exercite drepturile în mod
conștiincios și cu respectarea strictă a normelor de procedură. Termenul de
recurs prevăzut de art. 242 din Codul administrativ este unul de decădere, iar
depășirea sa atrage pierderea dreptului de a exercita calea de atac.
În speță, recurenta nu a dovedit diligența necesară în apărarea
intereselor sale procesuale, nefiind înregistrată nici o cerere de prelungire a
termenului sau vre-o solicitare justificativă privind eventuale impedimente
obiective în depunerea recursului.
În acord cu jurisprudența constantă a Curții Europene a Drepturilor
Omului, participanții la un proces trebuie să manifeste un rol activ și
responsabil în monitorizarea și exercitarea drepturilor lor procedurale, nefiind
suficientă simpla contestare formală a unui act fără respectarea exigențelor
legale.
5
Nerespectarea termenului de recurs este, așadar, rezultatul exclusiv al
conduitei procesuale pasive a recurentei, care avea obligația legală de a
acționa prompt și cu responsabilitate. Admiterea unui recurs declarat tardiv
ar aduce atingere principiului stabilității raporturilor juridice și ar submina
încrederea în actul de justiție.
Față de cele expuse și constatând că recursul formulat a fost depus cu
depășirea termenului legal prevăzut de art. 242 din Codul administrativ,
completul de judecată urmează să declare inadmisibil recursul formulat de
Vicol Viorica, împotriva încheierii din 14 iulie 2025 a Curții de Apel Nord.
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 230 și 243 alin. (1) lit. a)
din Codul administrativ.
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul depus de Vicol Viorica, împotriva
încheierii din 14 iulie 2025 a Curții de Apel Nord.
Decizie este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Diana Stănilă
Oxana Parfeni
6