2ra-699/23 — apararea onoarei, demnitatii si reputatiei profesionale

La 26 martie 2021, Ala Nemerenco, reprezentată de avocatul Constantin Chira a depus cerere de chemare în judecată către Alla Darovannaia solicitând: a) obligarea pârâtei, Alla Darovannaia, să dezmintă personal și public informațiile răspândite la conferința de presă din 02.02.2021, organizată și susținută la sediul Parlamentului Republicii Moldova și informațiile publicate și răspândite pe pagina sa oficială de Facebook, care vizează reclamanta, ca fiind defăimătoare, false și constituie relatări cu privire la fapte, cu următorul text: „Eu, Alla Darovannaia, dezmint informațiile expuse și răspândite de mine în cadrul conferinței de presă din 02.02.2021, organizată și susținută la sediul Parlamentului Republicii Moldova, și informațiile publicate și răspândite pe pagina sa oficială de facebook (https://www.facebook.com/alla.darovannaia) , cu privire la faptul că: - Doamnei Ala Nemerenco i-au fost eliberate și că aceasta ar fi primit și obținut - diplome de master în mod ilegal, și declar că, informațiile respective, care au fost răspândite de mine, sunt defăimătoare, false și constituie relatări cu privire la fapte, prin care am lezat onoarea, demnitatea și reputația profesională a dnei Ala Nemerenco. Îmi exprim și adresez dnei Ala Nemerenco scuzele publice de rigoare în legătură cu aceasta”; b) obligarea pîrîtei să dezmintă informațiile în același mod în care au fost răspândite la data de 02.02.2021 și anume: în cadrul unei conferințe de presă care va fi organizată la sediul Parlamentului Republicii Moldova, cu invitarea tuturor reprezentanților mass-media din Republica Moldova, sau cel puțin, în modul cum a fost efectuat în cadrul conferinței de presă din 02.02.2021, cu publicarea textului dezmințirilor pe pagina sa oficială de Facebook: https://www.facebook.com/alla.darovannaia; c) obligarea pârâtei să șteargă/elimine de pe pagina sa oficială de Facebook (https://www.facebook.com/alla.darovannaia) toate postările 1 publicate în legătură cu personalitatea reclamantei, Ala Nemerenco; încasarea din contul pârâtei a prejudiciului moral cauzat în mărime de 100 000 lei; d) încasarea cheltuielilor de judecată suportate (f.d. 3-13, vol. I).

În motivarea cererii de chemare în judecată, Ala Nemerenco a indicat că la 02 februarie 2021 în cadrul conferinței de presă organizată și susținută de Vladimir Odnostalco și Alla Darovannaia la sediul Parlamentului Republicii Moldova, ultima a răspândit următoarea informație în legătură cu personalitatea d-nei Ala Nemerenco: „...Și eu o să mă refer în continuare... la diplomele de master care au fost eliberate (eliberate și nu emise sau nu obținute, fiindcă nu putem folosi acest cuvânt) în mod ilegal...”. A menționat că, conferința de presă poate fi regăsită online pe „Youtube” și pe portalul informativ „Realitatea.md”. De asemenea, pârâta a răspândit informații similare și pe pagina sa oficială de „Facebook”.

Reclamanta a indicat că din informațiile răspândite de către Alla Darovannaia se deduce că Alei Nemerenco i-au fost eliberate și că ar fi primit și obținut diplome de master în mod ilegal.

A notează reclamanta, că informația răspândită de pârâtă este defăimătoare, falsă și constituie relatări cu privire la fapte, deoarece reclamantei niciodată nu i-au fost eliberate și nu a primit și obținut diplome de master în mod ilegal, fiindu-i totodată încălcat dreptul reclamantei la prezumția nevinovăției prin incriminările cu caracter contravențional/penal imputate.

Totodată, a susținut faptul că prin intermediul avocatului, a întreprins măsuri în scopul soluționării litigiului pe calea amiabilă, expediind la 19 februarie 2021 în adresele electronice ale pârâtei (care sunt cunoscute), iar la 20 februarie 2021, prin poșta terestră cererea prealabilă.

Reclamanta, a afirmat că informația răspândită la conferința de presă din 02 februarie 2021 și din textul informațiilor publicate de pârâtă pe pagina sa de „Facebook” este defăimătoare, falsă și nu corespunde adevărului, subliniind că se bucură de o popularitate și de o susținere largă în rândul populației Republicii Moldova, are o reputație ireproșabilă în domeniul sănătății (și nu numai), fiind o persoană care a contribuit esențial la dezvoltarea și promovarea sectorului medical din Republica Moldova și de peste hotarele țării, iar informația răspândită de pârâtă este falsă și nu corespunde adevărului.

A subliniat reclamanta, că nu există vreun proces penal pornit/intentat pe faptele expuse de pârâtă la conferința de presă din 02 februarie 2021(eliberarea/primirea/obținerea diplomei de master în mod ilegal) și nu există acte judecătorești irevocabile în acest sens. 2

Ala Nemerenco, a precizat că diploma de master în Managementul Sănătății Publice i-a fost eliberată în temeiul ordinului Ministerului Sănătății al Republicii Moldova nr. 137-p din 30 noiembrie 2007 „Cu privire la fortificarea capacităților manageriale” și în temeiul ordinului Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” din Republica Moldova nr. 493-A din 30 noiembrie 2007 „Cu privire la conferirea calificării de master în managementul sănătății publice”.

Reclamanta, a relatat că a finalizat școala cu medalie de aur și cu note foarte bune și excelente la facultatea de medicină. De-a lungul timpului și-a construit o carieră de succes în domeniul medicinei și s-a implicat activ în reformarea sistemului de sănătate din Moldova, în special în domeniul asistenței medicale primare, fiind unul dintre autorii Strategiei de dezvoltare a sistemului de asistență medicală 2007-2017, iar în 2006-2010, 2012 a fost specialistul principal al Ministerului Sănătății în medicina de familie, promovând una din cele mai importante reforme ale sistemului sănătății din Republica Moldova: în asistența medicală primară/ medicina de familie.

A menționat că și-a făcut studiile în doctorantură, la finalizarea căreia a susținut teza de doctor în științe medicale, specialitatea medicină socială și management. A deținut calificarea profesională superioară în specialitatea managementul sănătății din 2003, iar în 2009 a obținut titlul științific de conferențiar universitar la USMF „Nicolae Testemițanu”, are publicate circa 60 de lucrări și articole științifice, monografii și manuale.

Reclamanta a susținut ca participat la zeci de conferințe, congrese și forumuri internaționale cu ieșiri publice, promovând cu succes Republica Moldova în Austria, Danemarca, Georgia, Elveția, Franța, Norvegia, Olanda, România, Rusia, Slovenia, SUA, Ucraina, Ungaria etc. A urmat cursuri de instruire peste hotare la Institutul de Sănătate Publică din Tokyo (2007), Spitalul Hadassah din Ierusalim și Școlile de Sănătate Publică din Ierusalim (2007, 2012), Haaga (2009), Harvard (2008) și altele.

Ala Nemerenco, a accentuat în cererea despre faptul că în anul 2005 a fost nominalizată la Premiul Nobel pentru pace de către Organizația elvețiană „1000 de femei pentru pace” și că deține multiple distincții dintre care: Cavaler al ordinului „Gloria Muncii” (2010), Diplomă de gradul 1 a Guvernului Republicii Moldova (în 2008 și 2011), Medalia „For Excellence” a Departamentului Armatei și Forțelor Aeriene a Gărzii Naționale a Carolinei de Nord, SUA (2005), Premiul în medicină (2005) și titlul Omul Anului (2007).

Ala Nemerenco, a reiterat că pe parcursul ultimilor 5 ani a activat în calitate de consultant internațional în cadrul multor instituții și companii internaționale din Marea Britanie, Elveția, Germania, pentru Guvernele și 3 ministerele sănătății din Albania, Georgia, Kyrgyzstan, Kazahstan. În perioada 8 iunie - 14 noiembrie 2019 a activat în funcția de ministru al sănătății, muncii și protecției sociale al Republicii Moldova, iar în prezent este consilier al Președintelui Republicii Moldova în domeniul sănătății.

În opinia reclamantei, pârâta Alla Darovannaia, la conferința de presă din 02 februarie 2021, precum și în postările sale, a invocat expres că Ala Nemerenco ar fi încălcat legea și normele morale, ceea ce în consecință a influențat opinia publică. De asemenea, pârâta întrecând limitele libertății de exprimare a adus atingere prezumției nevinovăției.

Consideră reclamanta că este evidentă cauzarea unui prejudiciu moral de către pârâtă, care cu rea-credință a răspândit informații false, ce nu corespund adevărului, deoarece aceasta împreună cu alți colegi de partid au declanșat campania de denigrare și defăimare a echipei Președintelui Republicii Moldova.

În drept, reclamanta și-a întemeiat pretențiile în temeiul art. 7, 12, 15, 16, 26, 28, 29, al Legii cu privire la libertatea de exprimare nr.64 din 23 aprilie 2010; Legii nr. 133 din 17 iunie 2016; Legii nr. 199 din 16 iulie 2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică; Legii nr.80 din 7 mai 2010 cu privire la statutul personalului din cabinetul persoanelor cu funcții de demnitate publică; Legii nr.158-XVI din 4 iulie 2008.

La 17 august 2021, Ala Nemerenco a declarat apel nemotivat împotriva hotărârii din 27 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru (f. d. 93, vol. I), ulterior prin cerere a solicitat restituirea cererii de apel (f. d. 121, vol. II). Prin încheiere din 11 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău, cererea de apel a fost restitută (f. d. 130-132, vol. II). 5

Instanța de apel, verificând legalitatea hotărârii instanței de fond prin prisma criticilor formulate în apel, a conchis că prima instanță, justificat și amplu argumentat, cu pronunțarea asupra tuturor aspectelor importante și cu trimitere la probele administrate, având în susținere cadrul legal aplicabil în speță, corect a ajuns la concluzia admiterii parțiale a acțiunii.

Totodată, instanța de apel a făcut referire a prevederile art. art. 1, 2, 3 alin.(1-3), 7, 24, 26 din Legea nr.64 din 23.04.2010 cu privire la libertatea de exprimare, concluzionând că prima instanța, just a conchis că sunt întemeiate pretențiile Alei Nemerenco înaintate față de Alla Darovannaia cu privire la recunoașterea ca defăimătoare și dezmințirea afirmației expusă la conferința de presă, precum că i-au fost eliberate și că ar fi primit și obținut diplome de master în mod ilegal, deoarece informația respectivă o vizează pe Ala Nemerenco, iar pârâta nu a demonstrat prin probe că această relatare nu este una falsă și constituie o judecată de valoare, după cum prevede alin. (2) al art. 24 din Legea nr.64 din 23.04.2010.

Instanța de apel, a menționat că în condițiile alin. (1) al art. 24 din Legea nr. 64 din 23.04.2010, Ala Nemerenco a prezentat ordinul Ministerului Sănătății al Republicii Moldova nr. 137-p din 30 noiembrie 2007 „Cu privire la fortificarea capacităților manageriale” și ordinul Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” din Republica Moldova nr. 493-A din 30 noiembrie 2007 „Cu privire la conferirea calificării de master în managementul sănătății publice”, în baza cărora s-a ordonat conferirea, în mod de excepție, titlul de Master în Managementul Sănătății Publice, cu eliberarea diplomei Școlii de Management în Sănătate Publică unui grup de lectori, printre care și reclamanta, Ala Nemerenco (f. d. 18-19, 21, vol. I ).

Colegiul civil a instanței de apel, a reținut răspunsul Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale al Republicii Moldova nr. 23/374 din 27 ianuarie 2021, prin care s-a confirmat faptul conferirii de către Ministerul Sănătății în anul 2007, în calitatea sa de fondator al Școlii de Management în Sănătate Publică și coordonator al studiilor de masterat în Managementul Sănătății Publice, titlul de master, Alei Nemeremco (f. d. 23-25, Vol. I). 6

Astfel, au fost respinse argumentele apelantei Alla Darovannaia, precum că declarațiile sale sunt susținute de acte oficiale, deoarece se combat cu cele invocate mai sus. Or, după cum și anterior a fost menționat, contrar declarațiilor oferite de Alla Darovannaia precum că diploma de master eliberată reclamantei este falsă și a fost eliberată ilegal, din conținutul răspunsului Ministerului Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova nr. 04/1-09/336 din 26.01.2021, precum și din răspunsul Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale al Republicii Moldova nr. 05/1199 din 04 martie 2021, nu rezultă asemenea circumstanțe.

Colegiul civil, a evidențiat răspunsul Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale al Republicii Moldova nr. 23/374 din 27 ianuarie 2021 potrivit căruia ordinele din 30 noiembrie 2007 nu au fost contestate.

Instanța de apel, a subliniat că Ala Nemerenco a dovedit prin probe plauzibile, că informația răspândită de către pârâta/apelant Alla Darovannaia întrunește cumulativ condițiile prevăzute la art. 7 alin. 2 din Legea cu privire la libertatea de exprimare nr. 64 din 23 aprilie 2010, respectiv Ala Nemerenco dispune de dreptul persoanei lezate prin răspândirea relatărilor cu privire la fapte false, să solicite restabilirea în drepturi prin dezmințirea informației.

Colegiul civil a notat că, informația răspândită de apelanta Alla Darovannaia deține tentă defăimătoare, și care îi lezează onoarea, demnitatea și reputația profesională a reclamantei/intimat Ala Nemerenco.

În concluzie, instanța de apel a evidențiat că prima instanță just a admis pretenția reclamantei Ala Nemerenco cu privire la obligarea dezmințirii informației defăimătoare, cu obligarea pârâtei/apelant, Alla Darovannaia, să dezmintă informația, în același mod în care a fost răspândită, care o vizează pe Ala Nemerenco.

Colegiul civil, a consemnat dreptul reclamantei/intimat Ala Nemerenco la repararea prejudiciului moral cauzat, ca urmare a informației răspândite ce au atentat la onoarea, demnitatea și reputația profesională, concluzionând că prima instanță just a dispus încasarea prejudiciului moral în sumă de 20 000 de lei, care este una rezonabilă și echitabilă, fiind o despăgubire utilă și suficientă, compensatoare pagubelor de ordin moral cauzat persoanei vizate. 7

Cu referire la argumentele apelantei, că pretențiile din cerererea de chemare în judecată, au fost făcute în perioada și în exercitarea mandatului, Curtea de Apel Chișinău a reiterat poziția Curții Constituționale expuse în hotărârea din 19.06.2012 privind interpretarea articolelor 68 alin. (1), (2) și 69 alin. (2) din Constituție (Sesizarea nr. 8b/2012).

Recurenta relevă că în cazul admiterii acțiunii privind apărarea onoarei, demnității și reputației profesionale, prin prisma art. 7, 10 din Legea nr.64 din 23 aprilie 2010 cu privire la libertate de exprimare în instanța dispozitivul urma să indice care informații sunt recunoscute defăimătoare pentru onoarea, demnitatea sau reputația profesională precum și modul și termenul de dezmințirea.

Susține că instanța de apel a interpretat eronat prevederile art.3 alin.(1-4 ) din Legea nr.64, soluționând cauza fără a antrena în proces unor persoane și anume Secretariatul Parlamentului.

A fost invocat temei de drept pentru declararea recursului art. 432 alin.(2) lit.c) din Codul de procedură civilă (în vigoare pînă la 1 septembrie 2023).

Completul de judecată conchide că recurenta s-a conformat prevederilor art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă și a depus în termen recursul, or, copia deciziei motivate a fost notificată avocatului recurentei, prin intermediul poștei electronice, la 28 februarie 2023, fapt ce se confirmă prin extrasul anexat la materialele cauzei (f. d. 233, vol. II), iar cererea de recurs a fost depusă la 28 aprilie 2023 (f. d. 2-10, vol. III).

Art. 432 alin. (2), (3), (4) din Codul de procedură civilă (în redacția până la 01 septembrie 2023): „(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului. (3) Se consider că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la process căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale. (4) Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consider că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.”

Art. 440 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă (în vigoare din 01 9 septembrie 2023): „(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433,completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil. (2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justițieși se expediază părților.”

Conform art. XI alin. (3) din Legea pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

În această consecvență, se deduce că admisibilității recursului declarat de Alla Darovannaia împotriva deciziei din 7 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, va fi examinată în baza temeiurilor stipulate în redacția art. 432 din Codul de procedură civilă, în vigoare până la 01 septembrie 2023.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2)- (4) din Codul de procedură civilă (în redacția în vigoare la data depunerii cererii de recurs), enunțate la pct. 46 din prezenta încheiere.

Verificând motivele de casare, invocate în recursul declarat de Alla Darovannaia reprezentată de avocata, Ana Bolboceanu, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că acestea nu cad sub incidența 10 temeiurilor prevăzute la art. 432 alin. (2)-(4) din Codul de procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțată de către instanța de apel și nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform Secțiunii a II-a au caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept materialși procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

Totodată, potrivit jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul declarat de Alla Darovannaia reprezentată de avocata, Ana Bolboceanu, conține obiecții de fapt și de drept, similare celor expuse anterior în cadrul examinării cauzei, care au fost analizate de către instanța de apel, fiind apreciate corespunzător. În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentei la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a în vedera netemeinicia hotărârii și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2)-(4) din Codul de procedură civilă. Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului presupune nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate instanței de apel și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici. 11

Drept urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că argumentele invocate de recurent nu pot constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, și respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a aprecia recursul declarat de Alla Darovannaia, reprezentată de avocata Ana Bolboceanu, ca fiind inadmisibil.

Ținând cont de cele expuse supra, în temeiul art. 431 alin. (1), (2), art. 433 lit. a), art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul declarat de Alla Darovannaia, reprezentată de avocata Ana Bolboceanu, împotriva deciziei din 7 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Diana Stănilă Oxana Parfeni 12