2ra-291/25 — încasarea prejudiciului moral

2ra-291/25 — încasarea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului

în cauza civilă

Ion Postolachi împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova,

și Lilianei Postolachi

(încasarea prejudiciului moral)

împotriva deciziei din 25 februarie 2025 a Curții de Apel Nord,

(Dosarul nr. 2ra-291/25

NR. PIGD 2-24005314-01-2ra-20052025)

Recursul este vădit neîntemeiat. Dezacordul recurentului cu decizia instanței de

apel nu constituie temei de casare a acesteia.

Judecătoria Bălți, sediul Central (jud. S. Dubceac)

Curtea de Apel Nord (jud. S. Grosu, A. Țihonschi, R. Holban)

1 octombrie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului declarat de Ion

Postolachi, reprezentat de avocatul Ina Cepoi,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Ion Munteanu,

Gheorghe Stratulat, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

judecată împotriva Ministerului Justiției și Lilianei Postolachi cu privire

încasarea prejudiciului moral.

ora 16:00 de către Liliana Postolachi a fost depusă cerere în adresa

Judecătoriei Bălți privind aplicarea măsurilor de protecție în cazul violenței

în familie de către fostul soț Ion Postolachi. În aceeași zi prin încheierea

Judecătoriei Bălți sediul Central, cererea Lilianei Postolachi privind

aplicarea măsurilor de protecție pentru victima violenței în familie împotriva

acțiunilor agresorului Postolachi Ion a fost admisă parțial. S-a eliberat

ordonanță de protecție în favoarea victimei Liliana Postolachi, pe un termen

de 30 zile, începând cu ziua aducerii la cunoștință a ordonanței de protecție

agresorului Ion Postolachi, iar măsurile de protecție indicate s-au aplicat în

mod obligatoriu cu monitorizare electronică, fapt despre care s-a informat

organul de probațiune.

din 8 septembrie 2023 a Judecătoriei Bălți, iar prin decizia din 17 noiembrie

2023 a Curții de Apel Bălți, recursul său a fost admis; încheierea instanței de

fond s-a casat integral, cu rezolvarea problemei în fond: cererea de emitere

a ordonanței de protecție formulată de Liliana Postolachi s-a respins ca

neîntemeiată.

a servit aplicarea eronată a normele de drept material și procedural. Instanța

de fond la emiterea încheierii de aplicare a măsurilor de protecție pentru

1

victima violenței în familie urma să țină cont de probele ce indică expres la

faptele invocate în cererea privind aplicarea măsurilor de protecție de către

victima Postolachi Liliana, or colegiul civil atestă că la materialele cauzei

astfel de probe nu au fost prezentate și judecătorul s-a condus doar de

declarațiile făcute personal de pretinsa victimă în ședința de judecată precum

că la 7 septembrie 2023, în jurul orelor 20:30 min., mergând pe stradă, a

văzut cum o mașină se îndrepta spre aceasta, intenționând să o sperie, astfel

presupunând că la volanul acesteia se afla fostul soț Ion Postolachi, adică nu

este o probă veridică și o presupusă afirmare din partea Lilianei Postolachi.

judecată, a suportat și continuă să suporte suferințe și răniri psihice,

sentiment de anxietate, stres și neliniște, sentiment de neputință, de frustrare,

nedreptate și umilință, stare de frică și incertitudine de lungă durată,

perturbare a vieții, diminuare a reputației, pierderea de oportunitate,

amărăciuni și chiar disperare, care i-au afectat grav sănătatea, iar

consecințele acestor trăiri se manifestă până în prezent. Modalitățile de

exprimare a prejudiciului moral cauzat reclamantului, constituie efectele

concrete menționate deja, produse de instanța de judecată, în legătură cu

obligarea ilegală a monitorizării electronice. Cel mai mult a avut de suferit

relația cu feciorul, deoarece nu i se permitea nici un fel de comunicare (nici

prin intermediul relațiilor sociale, nici prin convorbiri la telefon, cu atât mai

mult să se întâlnească). Feciorul la fel nu înțelegea ce se petrece, deoarece

au avut o legătură foarte prietenoasă și frumoasă cu tata, vorbeau seară de

seară la telefon, se întâlneau, dar o hotărâre emisă ilegal fără a verifica toate

probele, a dus la acea traumă care a fost cauzată din cauza purtării brățării

electronice. Drept confirmare este și concluzia psihologului nr.78 din 20

decembrie 2023 cu referire la cazul lui Ion Postolachi, prin care se descrie

foarte clar ce efect a avut asupra lui aplicarea brățării electronice și

monitorizarea. A fost identificată starea psiho-emoțională și morală, care sa

manifestat prin: inferioritate, rușine, izolare emoțională, disconfort spiritual

și moral. Drept consecințe a monitorizării electronice: s-a înrăutățit sănătatea

somatică, a avut stare de stres, dereglări de tensiune și insomnii; s-a agravat

starea psihologică și emoțională, care s-a manifestat prin: autoizolare, rușine,

dereglarea stării emoționale, sensibilizare emoțională; a fost destabilizată

starea morală, deoarece i s-a interzis comunicarea și întrevederea cu fiul.

2

Justiției. Este angajat în câmpul muncii la SRL „Bercut-Grup”. Se

caracterizează ca o persoană responsabilă, cu atitudine conștiincioasă față de

îndeplinirea obligațiunilor funcționale, cunoaște bine legislația în vigoare.

La locul de baștină la fel este caracterizat ca o persoană liniștită, corectă în

acțiuni, duce un mod de viață adecvat și are un comportament pozitiv în

societate. În cererea Lilianei Postolachi prin care se solicită aplicarea

măsurilor de protecție în cazurile de violență în familie, considerându-se

victimă, nu corespunde realității or, careva probe care să confirme faptul

maltratării sau comiterii altor acțiuni de violență fizică, psihică sau

economică în privința Lilianei Postolachi, din partea lui Ion Postolachi nu au

fost prezentate.

alin. (2) din Legea nr. l545-XIII din 25 februarie 1998 privind modul

reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire

penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești, este reparabil

prejudiciul material și moral cauzat persoanei fizice sau juridice în urma

reținerii ilegale, aplicării ilegale a măsurilor preventive sub formă de arest,

de declarație de a nu părăsi localitatea sau țara, tragerii ilegale la răspundere

penală. În cazul său reclamantul indică că a fost dispusă monitorizarea

electronică ilegal. Prejudiciul cauzat se repară integral, indiferent de culpa

persoanelor cu funcție de răspundere din organele de urmărire penală, din

procuratură și din instanțele judecătorești. În circumstanțele evidențiate,

consideră reclamantul că este justificat în repararea despăgubirii pentru

prejudiciul moral cauzat, ca rezultat al acțiunilor instanței de judecată.

Astfel, prejudiciul moral reclamantul apreciază ca fiind echivalent cu suma

bănească de 500 000 lei din partea Ministerului Justiției RM ce va fi o

compensare rezonabilă și echitabilă a prejudiciului moral cauzat în legătură

cu tragerea la răspundere civilă. Din partea Lilianei Postolachi solicită

prejudiciu moral ca fiind echivalent cu suma bănească de 100 000 lei, ca

rezultat adresării și invocării a probelor false urmare a emiterii hotărârii

ilegale de către instanța de fond, ce va fi o compensare rezonabilă și

echitabilă a prejudiciului moral cauzat în legătură cu tragerea la răspundere

civilă.

3

53 alin. (1) din Constituție ; 278/5; 278/6 alin.(3) din Codul de procedură

civilă; art.11 alin. (1) din Legea nr. 1545 din 26 februarie 1998.

Justiției a prejudiciului moral în mărime de 500 000 lei și suma de 10 000

lei cu titlu de cheltuieli pentru asistență juridică; - de la Liliana Postolachi a

prejudiciului moral în mărime de 100 000 de lei

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

fost respinsă acțiunea depusă de Ion Postolachi.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

declarat apel nemotivat, iar la 13 august 2024 a prezentat motivarea apelului

împotriva hotărârii primei instanțe din 4 iunie 2024, solicitând admiterea

apelului și casarea hotărârii instanței de fond.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

cererea de apel declarată de Ion Postolachi, reprezentat de avocatul Ina Cepoi

și s-a menținut hotărârea din 4 iunie 2024 a Judecătoriei Bălți, sediul Central.

pretinde că a fost prejudiciat moral, dat fiind că prin încheierea Judecătoriei

Bălți, sediul central din 8 septembrie 2023 ilegal i s-a eliberat ordonanță de

protecție în favoarea victimei Liliana Postolachi, cu monitorizarea

electronică, încheiere ce a fost casată prin decizia Curții de Apel Bălți din 17

noiembrie 2023, din lipsă de probe.

Postolachi nu cad nici sub incidența Legii nr.1545-XII din 25 februarie 1998

privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale

organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești,

or, la caz în raport cu apelantul Ion Postolachi nu au fost identificate careva

acțiuni prevăzute expres de lege care ar servi temei de reparare a

4

prejudiciului, din care motiv circumstanțele faptice nu pot constitui temei de

admitere a acțiunii și de despăgubire a apelantului.

recuperarea prejudiciului moral din contul bugetului de stat al RM prin

intermediul Ministerului Justiției nu întrunesc condițiile legale de apariție a

dreptului la repararea prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor

de urmărire penale, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești, or la caz

nu s-a constat prezența unui proces penal sau contravențional în rezultatul

căruia reclamantului/apelantului i-au fost aplicate ilegal măsurile preventive

sub formă de arest, de declarație de a nu părăsi localitatea sau țara, sau

tragerea ilegală a reclamantului la răspundere penale. Nu este clar prin ce se

manifestă prejudiciul moral cauzat apelantului Ion Postolachi și prin ce

acțiuni/inacțiuni ale instanței de judecată. Prin urmare, instanța a reținut

drept neîntemeiată pretenția de reparare a prejudiciului moral în mărime de

500 000 lei, care nu cade nici sub incidența prevederilor Legii nr.1545-XIII

din 25 februarie 1998, ținând cont de faptul că angajarea răspunderii statului

pentru recuperarea prejudiciului cauzat prin aceste acțiuni survine doar în

cazurile strict prevăzute de lege, iar argumentele expuse în acțiunea civilă și

în cererea de apel nu se încadrează prevederilor art. 3 și 6 din aceeași lege.

reclamant/apelant privind încasarea de la Liliana Postolachi a sumei de 100

000 lei cu titlu de recuperare a prejudiciului moral, or obligația de a dovedi

faptul cauzării prejudiciului moral (suferințelor psihice sau fizice suportate)

o exercită partea vătămată, iar în cazul dat, parte vătămată este reclamantul

Ion Postolachi, de aceea în cererea despre compensarea prejudiciului moral

acesta trebuie să indice în ce circumstanțe relevante și în baza căror

acțiuni/inacțiuni i-au fost cauzate suferințe morale (psihice) sau fizice, prin

ce se manifestă acestea.

respins ca neîntemeiate alegațiile reprezentantului reclamantului, avocatul

Ina Cepoi precum că, Liliana Postolachi urmează să compenseze pârâtului

prejudiciul moral având în vedere că ultima intenționat a depus cerere de

aplicarea măsurilor de protecție a victimei violenței în familie vineri la finele

orelor 16:00, știind că astfel de cerere se examinează în timp de 24 de ore și

Ion Postolachi o să fie lipsit de posibilitatea de a se apăra în cadrul examinării

5

prezentei cereri, or, potrivit prevederilor alin. (1) art. 5 din Codul de

procedură civilă, orice persoană interesată este în drept să se adreseze în

instanță judecătorească, în modul stabilit de lege, pentru a-și apăra drepturile

încălcate sau contestate, libertățile și interesele legitime.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

reprezentat de avocatul Ina Cepoi a depus recurs, completat ulterior prin

recursul suplimentar din 18 august 2025, împotriva deciziei din 25 februarie

2025 a Curții de Apel Nord, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei

instanței de apel și a hotărârii instanței de fond cu emiterea unei noi hotărâri

de respingere integrală a acțiunii.

și de drept expuse în cererea de apel, recurentul a invocat prevederile art. 432

alin. (1) lit. b), e) din Codul de procedură civilă, prin admiterea recursului,

se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție;

hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe

aprecierea vădit nerezonabilă a probelor.

suficientă a deciziilor, în contextul unei proceduri desfășurate fără

participarea uneia dintre părți. Or, instanțele de judecată au trecut în mod

superficial asupra circumstanțelor cauzei, fără a intra în esență și a da

apreciere cuvenită pretențiilor formulate în prezentul litigiu în raport cu

materialul probator și normele de drept ce reglementează această speță.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei

integrale, dacă legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu

poate fi restabilit.”

,,Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: f) recursul este vădit

neîntemeiat.

„Recursul este admis dacă:

6

a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a

Curții Supreme de Justiție;

b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții

Supreme de Justiție;

c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un

apel depus în termen;

d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;

e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea

vădit nerezonabilă a probelor;

f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea

competenței jurisdicționale.

Temeiurile menționate la alin. (1) lit. d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost

invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.”

,,Judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în

limitele invocate în recurs, legalitatea hotărârii contestate prin prisma temeiurilor

prevăzute la art. 432. Instanța invocă, din oficiu, neatragerea în proces a persoanelor ale

căror drepturi sunt lezate prin hotărâre.”

„În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433,

completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară

recursul inadmisibil. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar

faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a

Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

judecată menționează că, Curtea de Apel Nord a pronunțat dispozitivul

deciziei în ședință publică la 25 februarie 2025. Totodată, conform extrasului

de pe poșta electronică, decizia integrală a fost notificată

recurentului/reprezentantului acestuia la 20 martie 2025 (f.d.153 verso).

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că

recursul declarat la 16 mai 2025, se consideră depus în termenul stabilit de

art. 434 din Codul de procedură civilă.

prevederile Codului de procedură civilă consacră nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului, ci și un standard de seriozitate privind invocarea

7

unor încălcări esențiale de drept material și procedural, capabile să conducă

la răsturnarea deciziilor instanțelor de apel.

trebuie să conțină o motivare clară, convingătoare și întemeiată în drept, care

să evidențieze existența unor erori de drept calificate sau a unor vicii

esențiale de procedură. Recursul nu are rolul de a supune cauza unei

rejudecări în fond, ci de a examina legalitatea hotărârii instanței de apel în

limitele erorilor invocate. Prin urmare, simplele exprimări ale nemulțumirii

față de soluția instanței inferioare, nesusținute de argumente juridice clare

privind încălcarea normelor de drept sau caracterul arbitrar al hotărârii

atacate, nu întrunesc condițiile de admisibilitate.

limitează la exprimarea nemulțumirii față de soluția pronunțată de instanțele

inferioare, precum și la aprecieri generale privind evaluarea probelor și

aplicarea normelor legale. Nu sunt invocate încălcări obiective ale normelor

de drept sau vicii procedurale care să justifice răsturnarea soluției instanței

de fond. O asemenea abordare nu îndeplinește condițiile de admisibilitate a

recursului, iar examinarea sa ar echivala cu un control efectuat din oficiu,

ceea ce depășește competența Curții Supreme de Justiție.

temei de casare a deciziei contestate, deoarece, recursul exercitat conform

Secțiunii a II-a are un caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept

material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și

temeinicia în fapt.

regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII din Codul de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele ierarhic inferioare. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul

dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii

sunt în afara controlului instanței de recurs.

dat un răspuns detaliat și clar în actele judecătorești contestate, motiv pentru

care acestea se rezumă la un simplu dezacord cu soluția adoptată.

8

admisibilitate, nefiind prezentate critici pertinente care să motiveze o analiză

în fond, în condițiile art. 432 din Codul de procedură civilă.

440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Consideră inadmisibil recursul declarat de Ion Postolachi, reprezentat de

avocatul Ina Cepoi, împotriva deciziei din 25 februarie 2025 a Curții de Apel

Nord.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Ion Munteanu

Gheorghe Stratulat

9