2ra-354/24 — Eliberarea borderourilor de salariu pentru perioada activității sale în cadrul agentului economic

La 10 decembrie 2020, Moisei Pantelimon sa depus cerere de chemare în judecată împotriva Societății pe Acțiuni „Prometeu-T”, cu privire la eliberarea borderourilor de salariu pentru perioada activității sale în cadrul agentului economic.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, a activat în cadrul Societății pe Acțiuni „Prometeu-T” în calitate de ****, iar ulterior ca **** în perioada anilor 2003-2018, salariul lunar fiind de 3 500 lei.

Pe parcursul executării obligațiilor de serviciu, reclamantul a activat în baza unui grafic prestabilit, întocmit lunar și aprobat de către directorul Societății pe Acțiuni „Prometeu-T”. Conform acestui grafic, activa de la 240 la 264 de ore lunar, în dependență de numărul de zile în lună. Remunerarea se făcea în dependență de numărul de ore lucrate, astfel la momentul angajării primea salariu lunar de aproximativ 3500 de lei, iar la momentul eliberării acesta era de 7000 de lei. Însă, în tabelele de pontaj au fost indicate numai 160 de ore lunar, iar în baza acestor date i-a fost calculată pensia.

În temeiul art. 67 din Codul muncii, s-a adresat pârâtului cu o petiție, solicitând eliberarea copiilor borderourilor de salariu pe perioada activității sale în cadrul societății, însă a primit refuz.

În urma concretizării cerințelor, reclamantul a solicitat obligarea Societății pe Acțiuni „Prometeu-T” de a include în tabelele de pontaj timpul efectiv lucrat de dânsul în mărime de 240 ore lunar, pentru perioada de timp 01 decembrie 2003-04 septembrie 2018 și recalcularea salariului pentru perioada respectivă.

Prin decizia din 26 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis recursul declarat de Moisei Pantelimon și s-a casat integral încheierea din 31 1 mai 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cu restituirea cauzei la rejudecare în instanța de fond.

În consolidarea soluției adoptate, instanța de apel a reținut că, potrivit informației eliberate de Casa Națională de Asigurări Sociale rezultă că Societatea pe Acțiuni „Prometeu-T” a efectuat virările corespunzătoare în bugetul asigurărilor sociale de stat, iar salariul angajatului Moisei Pantelimon este în concordanță cu salariul mediu pe economie pentru perioadele de referință indicate. Respectiv, includerea unor ore în tabelele de pontaj nu poate influența mărimea pensiei pentru limita de vârstă, or, valorile de referință pentru calcularea pensiei îl reprezintă venitul lunar asigurat și stagiul de cotizare

Prin urmare, instanța de apel a concluzionat că prima instanță just a apreciat netemeinicia pretențiilor înaintate de Moisei Pantelimon, deoarece cele invocate de către apelant/reclamant în cadrul examinării cauzei nu au fost demonstrate prin careva probe concludente, or, faptul dat se referă la condițiile de muncă și de retribuire a muncii.

La 02 iulie 2024, Curtea Supremă de Justiție a expediat intimatei copia cererii de recurs depusă de Pantelimon Moisei, creând astfel participanților la proces condiții egale de a cunoaște modul de derulare a procedurii în recurs, cât și le-a acordat, întru asigurarea respectării principiilor contradictorialității și disponibilității în drepturi, posibilitatea de depunere a referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire, extrasul din poșta electronică, anexate la materialele dosarului.

Prin referința din 26 iulie 2024, Societatea pe Acțiuni „Prometeu-T”, reprezentată de avocatul Dumitru Harea, a solicitat declararea recursului depus de Pantelimon Moisei, ca fiind inadmisibil.

Prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat în vigoare la 1 septembrie 2023.

În conformitate cu prevederile art. XI alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului. Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi. Recursul declarat de către Pantelimon Moisei a fost depus până la data intrării în vigoare a Legii nr. 246 din 31 iulie 2023, în vigoare din 01 septembrie 2023 și va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului. 3

În conformitate cu art.432 din Codul de procedură civilă: „ (1) Părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. (2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului. (3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale. (4) Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. (5) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.”

Art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă (în redacția legii în vigoare la data depunerii recursului): „Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).”

Art.440 alin.(1) și (2) din Codul de procedură civilă: „ (1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil. (2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.”

Astfel, cererea de recurs depusă de Pantelimon Moisei, la 20 martie 2024, se consideră depus în termenul stabilit de lege.

La caz, examinarea admisibilității recursului presupune verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile prevăzute în art.432 alin.(2)-(4) din Codul de procedură civilă în redacția legii în vigoare la data depunerii recursului (29 august 2023).

Verificând motivele de casare, invocate în recursul declarat de Pantelimon Moisei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că acesta nu cade sub incidența temeiurilor prevăzute la art. 432 alin. (2)-(4) din Codul de procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțată de către instanța de apel și nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că recursurile exercitate conform Secțiunii a II-a au caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

Totodată, potrivit jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul declarat de Pantelimon Moisei, conține obiecții de fapt și de drept, similare celor expuse anterior în cadrul examinării cauzei, care au fost analizate de către instanța de apel, fiind apreciate corespunzător. În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentei la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2)-(4) din Codul de procedură civilă. Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului presupune nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate instanței de apel și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici.

Drept urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că argumentele invocate de recurentă nu pot constitui temei de 5 admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a aprecia recursul declarat de Pantelimon Moisei, ca fiind inadmisibil.

Din aceste motive, în conformitate cu art. 431 alin.(1) și (2), art.433 lit. a) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului, art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul depus de Pantelimon Moisei, împotriva deciziei din 05 decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău. Încheierea este irevocabilă. Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Ion Munteanu Oxana Parfeni 6