3ra-1120/23 — anularea actulului administrativ

3ra-1120/23 — anularea actulului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Victor Bolduratu,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Victor Bolduratu împotriva Casei Naționale de Asigurări

Sociale, cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil și

obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil,

împotriva deciziei din 3 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău

(Dosarul nr. 3ra-1120/23

NR. PIGD 2-22063327-01-3ra-17112023)

Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 246 alin. (2) lit. h) din Codul

administrativ. Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu

constituie un temei de casare a deciziei contestate.

Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani: jud. G. Cazacu,

Curtea de Apel Chișinău: jud. G. Mîra, G. Dașchevici, A. Bostan,

24 septembrie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de

Victor Bolduratu,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Oxana Parfeni,

Diana Stănilă, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la anularea deciziei

Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Strășeni nr. 22/2022/567 din 9 martie

2022, anularea refuzului Casei Naționale de Asigurări Sociale din 12 aprilie

2022 privind respingerea cererii prealabile, obligarea emiterii deciziei de

stabilire a pensiei pentru limită de vârstă cu luarea în calcul ca perioadă

necontributivă asimilată stagiului de cotizare, în temeiul art. 50 alin. (1) lit.

c) al Legii privind sistemul public de pensii nr. 156-XIV din 14 octombrie

1998, perioada studiilor conform adeverinței academice nr. 598483 din 10

octombrie 1985, eliberată de Universitatea Tehnică din Chișinău

18 ianuarie 2022 a depus cerere privind stabilirea pensiei pentru limită de

vârstă.

Strășeni a respins cererea, deoarece contrar dispozițiilor Legii privind

sistemul public de pensii nr. 156 din 14 octombrie 1998, stagiul de cotizare

este mai mic decât stagiul necesar de 15 ani. Totodată, prin aceeași decizie

i-a fost stabilită o alocație socială.

și cererea prealabilă, au fost examinate superficial și nu s-au luat în

considerare toate actele, care au fost prezentate. Casa Teritorială de Asigurări

Sociale Strășeni a refuzat să anexeze la cererea privind stabilirea pensiei

pentru limită de vârstă, copia adeverinței academice nr.598483, eliberată la

10 octombrie 1985 de către Universitatea Tehnică din Chișinău, potrivit

căreia a urmat studiile la Universitatea Tehnică din Chișinău în perioada

01 septembrie 1976 - 31 martie 1079 la facultatea de energetică.

anexarea la cerere a adeverinței menționate, cumulând stagiul calculat cu

cele 31 de luni de studii, ar fi fost acumulat stagiul de 15 ani, necesari pentru

stabilirea pensiei pentru limită de vârstă.

1

refuzat recepționarea adeverinței academice, care confirmă un stagiu

suplimentar de 31 de luni de studii, iar ca urmare a fost viciat rezultatul și

decizia autorității.

Sociale, de a respinge cererea prealabilă prin prisma prevederilor pct.78 din

Regulamentul privind modalitatea de calculare a pensiilor și modalitatea de

confirmare a stagiului de cotizare pentru stabilirea pensiilor, aprobat prin

Hotărârea Guvernului nr. 165/2017, deoarece adeverința academică

nr.598483, eliberată la 10 octombrie 1985 de către Universitatea Tehnică din

Chișinău nu confirmă absolvirea studiilor superioare, reclamantul a

menționat că o astfel de abordare și interpretare este contrară principiilor

constituționale privind corelația dintre actele normative. Or, art. 50 alin. (1)

lit. e) al Legii privind sistemul public de pensii nr. 156 din

14 octombrie 1998 nu prevede condiția absolvirii studiilor superioare de zi,

pentru luarea în calcul a perioadei studiilor la stabilirea perioadei vechimii

de muncă.

cererii în stabilirea pensiei nu este motivată, nu se cunoaște care din actele

prezentate de el, au fost luate în considerare și care au fost respinse de către

autoritatea pârâtă. Astfel, a conchis că decizia contestată nu corespunde

criteriilor de claritate, previzibilitate și certitudine, de care trebuie să dispună

un act al autorității statale. Iar, prin examinarea incompletă și defectuoasă a

cererii, fără acceptarea în setul de acte, care confirmă vechimea de muncă a

adeverinței academice, i s-au lezat drepturile fundamentale, inclusiv dreptul

la asistență socială, la un trai decent și la stabilirea și primirea pensiei

garantate de stat.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

Râșcani, cererea de chemare în judecată depusă de Victor Bolduratu s-a

respins ca neîntemeiată.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

hotărârii din 28 martie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, iar la

19 iunie 2023, a depus motivarea apelului solicitând casarea hotărârii și

emiterea unei noi decizii de admitere integrală a acțiunii.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

respins apelul depus de Victor Bolduratu și s-a menținut hotărârea din

28 martie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

2

2, 5, 7, 9, 14,15, 50 ale Legii privind sistemul public de pensii, nr. 156-XIV

din 14 octombrie 1998 (în vigoare la data depunerii cererii cu privire la

stabilirea pensiei), precum și prevederile pct.4, 68, 78 din Regulamentul

privind modalitatea de calculare a pensiilor și modalitatea de confirmare a

stagiului de cotizare pentru stabilirea pensiilor, aprobat prin Hotărârea

Guvernului nr.165 din 21 martie 2017 a conchis că prima instanță corect a

respins acțiunea reclamantului și a apreciat ca fiind legale decizia Casei

Teritoriale de Asigurări Sociale Strășeni nr. 22/2022/567 din 9 martie 2022,

prin care s-a respins cererea cu privire la stabilirea pensiei și răspunsul Casei

Naționale de Asigurări Sociale din 12 aprilie 2022, prin care s-a respins

cererea prealabilă. Or, potrivit Legii privind sistemul public de pensii,

nr. 156-XIV din 14 octombrie 1998 și Regulamentului privind modalitatea

de calculare a pensiilor și modalitatea de confirmare a stagiului de cotizare

pentru stabilirea pensiilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.165 din

21 martie 2017, în stagiul de cotizare se includ perioadele de studii în

instituțiile de învățământ superior de zi. Iar perioada de studii în instituțiile

de învățământ superior de zi de până la 1 ianuarie 1999 se confirmă prin

diplomă sau prin certificat de arhivă cu privire la perioada și absolvirea

studiilor.

Regulamentul enunțat, atât diploma eliberată de instituția de învățământ

superior, reprezintă dovada absolvirii studiilor, cât și certificatul de arhivă

urmează să conțină date cu privire la perioada studiilor și absolvirea studiilor.

Astfel, a catalogat ca fiind neîntemeiate alegațiile apelantului precum că

legea nu prevede condiția absolvirii studiilor superioare. Or, deținerea

studiilor superioare, în mod logic impune instruire deplină la studiile unei

instituții de învățământ superior și respectiv, absolvirea acesteia, iar, la caz,

reclamantul nu a confirmat întrunirea acestor condiții.

reclamantului/apelant, întemeiat nu a fost luată în considerare perioada

1 septembrie 1976 - 31 martie 1979, în care și-a făcut studiile la facultatea

de energetică la Universitatea Tehnică din Chișinău. Or, adeverința

nr. 598483 eliberată la 10 octombrie 1985 de către Universitatea Tehnică din

Chișinău nu confirmă absolvirea studiilor în instituțiile de învățământ

superior de zi.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

împotriva deciziei din 3 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a solicitat casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond, cu

pronunțarea unei decizii noi de admitere a acțiunii.

ARGUMENTELE RECURSULUI

3

octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 28 martie 2023 a

instanței de fond, care în opinia sa sunt nefondate, neîntemeiate și urmează

a fi casate, iar acțiunea admisă. Or, pârâta și instanțele ierarhic inferioare au

examinat superficial cererea inițială de stabilire a pensiei, precum și cererea

prealabilă, și nu au luat în considerare toate actele pe care le-a prezentat.

să anexeze la cererea depusă la 18 februarie 2022, copia adeverinței

academice nr.598483, eliberată la 10 octombrie 1985 de către Universitatea

Tehnică din Chișinău, potrivit căreia a urmat studiile la Universitatea

Tehnică din Chișinău în perioada 1 septembrie 1976 – 31 martie 1079 la

facultatea de energetică.

fi acceptat anexarea la cerere și a adeverinței nominalizate, cumulând stagiul

calculat cu cele 31 de luni de studii, ar fi fost acumulat stagiul de 15 ani

necesari pentru stabilirea pensiei pentru limită de vârstă.

Sociale Strășeni din 9 martie 2022 și a refuzului Casei Naționale de Asigurări

Sociale din 12 aprilie 2022, rezidă și din prevederile art.5 alin.(2) lit. g), în

coroborare cu art.50 alin.(1) lit. e) ale Legii privind sistemul public de pensii

nr. 156/1998, potrivit cărora în perioadele necontributive ale asiguratului

asimilate stagiului de cotizare se include și perioadele în care au fost realizate

activitățile specificate la art. 50 alin.(l) lit. e) până la 01 ianuarie 1999, adică

și studiile în învățământul superior de zi.

Sociale Strășeni, susținuți de cei ai Casei Naționale de Asigurări Sociale, în

mod deliberat au refuzat recepționarea adeverinței academice, care confirmă

un stagiu suplimentar de 31 de luni de studii, iar ca urmare a fost viciat

rezultatul și decizia autorității.

prisma prevederilor pct.78 din Regulamentul privind modalitatea de

calculare a pensiilor și modalitatea de confirmare a stagiului de cotizare

pentru stabilirea pensiilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 165/2017,

adeverința academică nr.598483, eliberată la 10 octombrie 1985 de către

Universitatea Tehnică din Chișinău nu confirmă absolvirea studiilor

superioare, respectiv perioada de 31 de luni de studii nu poate fi cumulată la

perioada vechimii de muncă este contrară principiilor constituționale privind

corelația dintre actele normative. Or, art. 50 alin.(l) lit. e) al Legii privind

sistemul public de pensii nr. 156/1998, nu prevede condiția absolvirii

studiilor superioare de zi, pentru luarea în calcul a perioadei studiilor la

stabilirea perioadei vechimii de muncă.

4

dispoziție contestate, emise de instanțele ierarhic inferioare nu sunt motivate,

întrucât nu se cunoaște care sunt materialele prezentate de el, ce au fost luate

în considerare și care au fost respinse de către Casa Teritorială de Asigurări

Sociale Strășeni, fapt ce denotă că decizia adoptată la 9 martie 2022 nu

corespunde criteriilor de claritate, previzibilitate și certitudine de care trebuie

să dispună un act al autorității statale.

complet și obiectiv decizia din 3 octombrie 2023, ci doar a citat concluziile

instanței de fond.

confirmă vechimea de muncă a adeverinței academice, astfel fiindu-i lezate

drepturile fundamentale, inclusiv dreptul la asistență socială, la un trai decent

și la stabilirea și primirea pensiei garantate de stat.

POZIȚIA INTIMATULUI

Asigurări Sociale a solicitat respingerea recursului depus de Victor

Bolduratu și menținerea în vigoare a deciziei instanțe de apel.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„(1) Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de

apel pot fi contestate cu recurs.”

„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la

pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”

reglementează că:

„(1) Recursul este admis dacă:

a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței

uniforme a Curții Supreme de Justiție;

b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții

Supreme de Justiție;

c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;

d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe

aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;

e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;

f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu

încălcarea competenței jurisdicționale.

(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit.c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă

au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.

(3) Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie

pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit.d)

5

sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la

rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare

pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost

reclamate de către instanța de judecată contrar prezentului cod.”

„(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de

recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere

irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele

cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții

Supreme de Justiție și se comunică părților.

(2) Recursul se declară inadmisibil în special cînd:

h) recursul este vădit neîntemeiat.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

al Curții Supreme de Justiție conchide că Victor Bolduratu, s-a conformat

dispozițiilor art. 245 din Codul administrativ și a depus în termen recursul la

13 noiembrie 2023. Or, decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la

3 octombrie 2023, copia deciziei motivate fiindu-i notificată, prin

intermediul oficiului poștal la 2 noiembrie 2023, fapt confirmat prin avizul

de recepție, anexat la dosar (f.d.105).

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui

control de legalitate veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Astfel, normele pre citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a

filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.

Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva

invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material

capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,

hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond

și invocare ex officio a erorilor de drept.

de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare

convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În

consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se

referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea

rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ,

deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțata de către

6

Curtea de Apel Chișinău și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea

eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza

în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu

constituie temei de casare a deciziei recurate.

recursul depus de Victor Bolduratu, conține obiecții de fapt și de drept

similare celor expuse în cererea de chemare în judecată, care au fost analizate

de către Curtea de Apel Chișinău, fiind apreciate în mod corespunzător. În

consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima

instanță, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în

sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera

netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 2451 din Codul administrativ.

cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de

netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea

recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de

dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din

punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.

implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă

argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care

se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea

pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către

Curtea de Apel Chișinău, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la

examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala

cu un control efectuat din oficiu.

admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției

legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea

și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios

administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont

pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder

împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC),

pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui

7

recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea

statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere

(Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services

împotriva Franței, pct. 45).

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în

sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest

sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,

p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire

la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a

se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul

depus de Victor Bolduratu.

h) din Codul administrativ,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară inadmisibil recursul depus de Victor Bolduratu.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Oxana Parfeni

Diana Stănilă

8