3ra-893/23 — contestarea actului administrativ

3ra-893/23 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 3ra-893/24

2-22048751-01-3ra-23082023

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud.: V. Chiselița)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.: Gh. Mîra, I. Dutca, Gr. Dașchevici)

Î N C H E I E R E

05 iunie 2024 mun. Chișinău

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

Completul de judecată, în componență:

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Butnaru Valentin,

reprezentat de avocatul Pîcălău Dorian,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de către Butnaru Valentin împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu

privire la anularea actului administrativ individual defavorabil și obligarea emiterii

actului administrativ favorabil,

împotriva deciziei din 16 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

respins apelul declarat de Butnaru Valentin și s-a menținut hotărârea din 10 noiembrie

2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

c o n s t a t ă:

La 07 aprilie 2022, Valentin Butnaru a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale solicitând, recunoașterea ilegalității

răspunsului Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Glodeni nr. 436 din 28 februarie

2022, recunoașterea ilegalității răspunsului Casei Naționale de Asigurări Sociale nr.

B-517/22 din 23 martie 2022, obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale de a

emite un act administrativ individual favorabil, prin care să-i fie calculată pensia în

conformitate cu stagiul de muncă de 30 ani, 1 lună, 20 zile, în cadrul IGP MAI, fapt

confirmat prin certificatul IGP MAI, nr. 34/35-385.

În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că, este pensionat pe linia

Ministerului Afacerilor Interne, anterior activând în cadrul Izolatorului de Detenție

Provizorie al MAI, iar potrivit certificatului nr. 34/39-385, eliberat de IGP MAI, se

atestă faptul că stagiul total de muncă în cadrul IGP MAI, este de 30 ani, 1 lună și 20

de zile.

La 28 ianuarie 2022, s-a prezentat cu certificatul respectiv la CTAS Glodeni,

unde a solicitat calcularea pensiei, însă prin decizia CTAS din 28 februarie 2022,

1

cererea i-a fost respinsă, care la 12 martie 2022, a atacat-o cu cerere prealabilă la

CNAS.

Prin scrisoarea B517/22, din 23 martie 2022, CNAS i-a refuzat în admiterea

solicitărilor, comunicându-i despre posibilitatea adresării în judecată pentru apărarea

dreptului său.

Cu referire la prevederile art. 1, art. 7, art. 8, art. 9, art. 10 din Legea privind

pensiile de asigurări sociale de stat nr. 156 din 14 octombrie 1998, art. 40 alin. (1)-(2),

art. 13, art. 14, art. 44, art. 48, art. 50 alin. (1) lit. b), art. 51 alin. (2), art. 61 al Legii

asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și trupele

organelor afacerilor interne nr. 1544 din 23 iunie 1993, reclamantul a indicat că,

potrivit pct. 1 din Ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr. 96/2018 „Cu privire la

recunoașterea unor înlesniri pentru stabilirea pensiei anumitor categorii de funcționari

publici cu statut special și militari din cadrul Ministerului Afacerilor Interne”: - se

acordă înlesniri două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu militarilor care

au îndeplinit serviciul prin contract, persoanelor din corpul de comandă și din trupele

organelor afacerilor interne, corpului de ofițeri din cadrul subdiviziunilor autorităților

administrative și instituțiilor din subordinea Ministerului Afacerilor Interne, pe

perioada activității în cadrul subdiviziunilor de pază, escortare și deținere a

persoanelor reținute și arestate în izolatorul de urmărire penală, care urmează a fi luate

în considerare la calcularea vechimii în muncă pentru stabilirea pensiei în

conformitate cu prevederile Legii asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din

corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr. 1544/1993.

A menționat reclamantul că în preambulul Ordinului MAI nr. 96/2018 este

precizat că acesta a fost emis întru respectarea prevederilor pct. 7 lit. g) și pct. 8 lit. d)

din Hotărârea Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994, cu privire la modul de

calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor

militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor

interne, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și funcționarilor publici cu

statut special din cadrul sistemului administrației penitenciare, având la bază și Avizul

consultativ al CSJ din 29 septembrie 2014.

Astfel, potrivit pct. 8 lit. d) din Hotărârea Guvernului cu privire la modul de

calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor

militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor

interne, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și funcționarilor publici cu

statut special din cadrul sistemului administrației penitenciare nr. 78 din 21 februarie

1994, la calcularea vechimii în muncă pentru stabilirea pensiei militarilor care au

îndeplinit serviciul prin contract, persoanelor din corpul de comandă și din trupele

organelor afacerilor interne, corpului de ofițeri și subofițeri ai Poliției de Frontieră,

colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și a funcționarilor publici cu statut

special din cadrul sistemului administrației penitenciare, se acordă următoarele

înlesniri: două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu, în instituții

penitenciare de tip închis, izolatoarele de urmărire penală, casele de arest și instituțiile

destinate pentru deținerea și tratarea bolnavilor contagioși și bolnavilor psihici,

precum și la lucrări de subteran.

Potrivit art. 2 alin. (1) din Legea asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor

din corpul de comandă și trupele organelor afacerilor interne nr. 1544 din 23 iunie

2

1993, militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor

afacerilor interne care au dreptul la pensie li se stabilește pensie după eliberare din

serviciu. Iar, art. 13 lit. a) al legii citate a stabilit că, dreptul la pensie pentru vechime

în serviciu îl au: militarii care au satisfăcut serviciu prin contract, persoanele din

corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne care au o vechime în

serviciu de cel puțin 20 de ani.

A indicat reclamantul și prevederile Legii asigurării cu pensii a militarilor și a

persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din

cadrul Inspectoratului General de Carabinieri, care indică că, prin decizia Curții

Constituționale, nr. 188, din 07 decembrie 2021, s-a dat interpretare litigiilor de acest

gen, prin care se menționează: cu privire la pretinsul tratament diferențiat contestat,

Curtea reține că condițiile diferite privind exercițiul dreptului la recalcularea pensiei

aplicat decizie de inadmisibilitate a sesizării nr. 29g/2021 față de persoanele care s-au

pensionat și care s-au reangajat ulterior într-o funcție militară sau publică cu statut

special au la bază argumentul potrivit căruia persoanele obțin, în tot acest timp, atât

pensia, cât și salariul în baza raporturilor de muncă. Mai mult, Curtea observă că

dreptul la recalcularea pensiei reclamă nu doar faptul ca persoana să fi acumulat 25 de

ani de vechime în muncă, ci și să fi împlinit vârsta limită de aflare în serviciu, iar

printr-o decizie a angajatorului să i se fi prelungit termenul de aflare în serviciu

[articolele 2 alin (2) și 13 lit. a) din Legea nr. 1544 din 23 iunie 1993]. De altfel, dacă

nu are împlinită vârsta limită de aflare în serviciu, însă a atins vechimea în muncă de

la articolul 13 lit. a) din Lege, persoanei îi este recunoscut doar dreptul la majorarea

cotei procentuale de calculare a pensiei [articolele 2 alin. (2) și 14 lit. a) din Lege],

fără a beneficia de dreptul la recalcularea pensiei, întrucât pensia se obține doar la

încetarea raporturilor de serviciu. Așadar, Curtea observă că prima categorie (i. e.

persoanele pensionate în baza vechimii în muncă, angajate ulterior pensionării într-o

funcție publică cu statut special) obține atât pensia, cât și salariul, pe când cea de-a

doua (i. e. persoanele care continuă să activeze într-o funcție publică cu statut special

la atingerea vechimii în muncă) obține doar salariul, fără a obține și pensia.

Prin hotărârea din 10 noiembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău sediul Râșcani, a

fost respinsă acțiunea înaintată de Valentin Butnaru.

La 21 noiembrie 2022, Valentin Butnaru, reprezentat de avocatul Pîcălău Dorian,

a contestat cu apel hotărârea din 10 noiembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Râșcani, iar la 20 februarie 2023 a fost înaintată cererea de apel motivată, prin care a

fost solicitată casarea hotărârii primei instanțe, și emiterea unei noi decizii de

admitere a acțiunii.

Prin decizia din 16 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul

declarat de Butnaru Valentin și s-a menținut hotărârea din 10 noiembrie 2022 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a notat că, soluția primei instanțe privind

respingerea acțiunii este justă și legală, aceasta având la bază cumulul dovezilor

administrate în cadrul dezbaterilor judiciare, cărora le-a fost dată aprecierea juridică

cuvenită.

Curtea de Apel Chișinău a constatat faptul că, instanța de fond a ajuns la o

concluzie corectă despre netemeinicia acțiunii reclamantului, invocând că de la data

de 02 aprilie 2018, Valentin Butnaru, beneficia de dreptul la pensie pentru vechime în

3

muncă, calculată și stabilită, prin aplicarea regulilor de interpretare corectă a normelor

sus-indicate. Or, de la această dată, lui Valentin Butnaru i-a fost stabilită pensie pe

linia MAI pentru vechime în muncă de 26 ani, 11 luni și 16 zile, în mărime de 51%

din salariu de care ultimul a beneficiat.

Mai mult ca atât, deși ultimul în perioada după stabilirea pensiei pentru vechime

în muncă (09 octombrie 2018 – 13 decembrie 2021) a activat în cadrul Inspectoratului

de Poliție Glodeni, aceasta circumstanță nu poate constitui drept temei pentru

recalcularea pensiei pentru vechime în muncă, prin includerea la stabilirea acesteia a

vechimii de muncă obținute după data realizării dreptului la pensie pentru vechime în

muncă – 02 aprilie 2018, deoarece, dreptul la pensie pentru vechimea în muncă apare

o dată, și anume, după eliberarea din serviciu cu dreptul de recalculare în condițiile

legii.

Curtea de Apel Chișinău a constatat că, deși reclamantul Valentin Butnaru

pretinde că, în speță, sunt întrunite condițiile de recalculare a pensiei în conformitate

cu prevederile art. 61 al Legii asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din

corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, nr. 1544-XII din 23

iunie 1993, argumentele reclamantului nu și-au găsit confirmare. Or, normele

invocate de Valentin Butnaru, ca temei de recalculare a pensiei pentru vechime în

muncă, se referă la mărimea pensiilor și la termenele de recalculare a pensiilor, pe

când în speță reclamantul a solicitat recalcularea mărimii pensiei pentru vechimea în

muncă, în legătură cu reangajarea lui în serviciu după stabilirea pensiei.

Astfel, instanța de apel a considerat că, situația lui Butnaru Valentin nu cade sub

incidența art. 61 din Legea nr. 1544 din 23 iunie 1993, deoarece Legea nominalizată

nu prevede stabilirea repetată a dreptului la pensie pentru vechime în muncă după

reîncadrarea în serviciu.

Or, Legea nr. 1544 din 23 iunie 1993 nu garantează militarilor, persoanelor din

corpul de comandă și din trupelor organelor afacerilor interne, dreptul la stabilirea

repetată a mărimii pensiei (recalcularea pensiei) în cazul în care au fost reangajați și

au obținut o altă vechime în muncă. În caz contrar, ar reieși că subiecții menționați ar

dispune de nenumărate ori de dreptul la stabilirea sau repetate majorări ale pensiei.

Astfel, Valentin Butnaru putea pretinde la stabilirea unei noi mărimi a pensiei,

doar în cazul în care dispunea de dreptul la diferite tipuri de pensii, or,

reclamantul/apelant a pretins din nou la aceiași categorie de pensie, de care

beneficiază din 02 aprilie 2018.

Instanța de apel a considerat neîntemeiat argumentul apelantului, precum că fiind

reîncadrat în serviciul militar, după stabilirea pensiei inițiale, i se permite recalcularea

și actualizarea din nou a mărimii pensiei, în baza vechimii acumulate pentru toate

perioadele serviciului. Or, acestea contravin normelor citate, deoarece recalcularea

pensiilor stabilite anterior, poate avea loc doar în cazul în care este prelungit peste

limita de vârstă stabilită de legislație, termenul de aflare în serviciu în organele

afacerilor interne, condiție care nu se atestă la caz.

Curtea de Apel Chișinău a constatat că, prima instanță a dat o apreciere obiectivă

și justă probelor administrate, a constatat și elucidat pe deplin toate circumstanțele

care au importanță pentru soluționarea pricinii și corect a aplicat normele de drept

material și procedural, adoptând o hotărâre legitimă în corespundere cu cerințele legii,

astfel temeiuri pentru admiterea apelului nu sunt.

4

La 15 iulie 2023, prin intermediul oficiului poștal (f.d.122), Butnaru Valentin,

reprezentat de avocatul Pîcălău Dorian, a depus recurs, împreună cu motivarea

acestuia, împotriva deciziei din 16 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând

casarea acesteia cu emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie admisă integral.

Totodată, recurentul Butnaru Valentin, reprezentat de avocatul Pîcălău Dorian, a

solicitat repunerea în termenul de declarare a recursului, menționând că decizia

motivată i-a fost notificată la data de 14 iulie 2023.

Prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 (în vigoare din 01 septembrie 2023), a fost

modificat cadrul normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție, inclusiv Cartea

a treia „Procedura contenciosului administrativ” din Codul administrativ, în special

prevederile cu privire la temeiurile recursului.

Totuși, art. XI alin. (3) din Legea menționată, prevede că recursurile depuse la

Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi

examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

Aceleași considerente de deduc și din interpretarea art. 195 din Codul

administrativ în coroborare cu prevederile art. 3 alin. (3) din Codul de procedură

civilă către stipulează că, procedura acțiunii în contenciosul administrativ se

desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător

prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art.169–171. Legea procedurală

civilă care impune obligații noi anulează sau reduce drepturile procedurale ale

participanților la proces, limitează exercitarea unor drepturi ori stabilește sancțiuni

procedurale noi sau suplimentare nu are putere retroactivă.

În consecință, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, la examinarea

admisibilității recursului, va aplica prevederile Codului administrativ în redacția în

vigoare la data declarării recursului.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanță de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

Conform art.245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ (în redacția în vigoare la

data declarării recursului), recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de

zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai

mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de

zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de

recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

În conformitate cu art. 244 alin.(1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

Conform art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ (în redacția în vigoare la

data declarării recursului), recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de

zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai

mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de

zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de

recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Totodată, regulile generale ce țin de calcularea termenelor în materie de

contencios administrativ sunt reglementate prin prisma art. 195 din Codul

administrativ potrivit cărora procedura acțiunii în contenciosul administrativ se

5

desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător

prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art. 169-171.

În conformitate cu art. 110 din Codul de procedură civilă, termen de procedură

este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța

(judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței

trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte.

Conform art. 111 alin. (1)-(4) din Codul de procedură civilă, actele de procedură

se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu este stabilit prin lege,

termenul de procedură se fixează de către instanța judecătorească. Termenul de

procedură se instituie prin indicarea unei date calendaristice, datei comunicării actului

de procedură, a unei perioade sau prin referire la un eveniment viitor și cert că se va

produce. În ultimul caz, actul de procedură poate fi efectuat în decursul întregii

perioade. Dacă începutul curgerii termenului este determinat de un eveniment sau

moment în timp care va surveni pe parcursul zilei, inclusiv de comunicarea actului de

3 procedură, atunci ziua survenirii evenimentului sau a momentului nu se ia în

considerare la calcularea termenului. Dacă începutul curgerii termenului se determină

prin începutul unei zile, această zi se include în termen.

Potrivit art. 113 din Codul de procedură civilă, dreptul de a efectua actul de

procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de

instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din dreptul

de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.

Pornind de la prevederile legale menționate supra, completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție menționează că termenele procedurale stabilesc regimul optim

pentru realizarea justiției, fiind o modalitate de ordonare a realizării acțiunilor

procedurale și fortificarea securității raporturilor juridice. Exercitarea unui drept de

către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor,

cu respectarea anumitor exigențe, căror li se subsumează și instituirea unor termene,

după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă.

Potrivit art. 223 din Codul administrativ, hotărârile și alte acte de dispoziție prin

care se stabilesc termene, precum și numirea ședințelor și citațiile se notifică

participanților la proces conform art. 96-114.

Conform art. 96 alin. (1) din Codul administrativ, notificările și comunicările

către participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă de

comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor.

Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului

comunicării și acceptată de participantul la procedură.

Potrivit art. 97 alin. (3) din Codul administrativ, autoritatea publică poate alege

între următoarele forme de notificare: a) notificare prin act de recunoaștere a

recepționării; b) notificare prin poștă cu act de notificare; c) notificare prin poștă cu

scrisoare recomandată; d) notificare prin poștă electronică sau prin mijloace

electronice de comunicație dedicate.

Din prevederile art.1101 alin.(1) și (5) din Codul administrativ rezultă că,

notificarea prin poșta electronică la adresa electronică a persoanei care urmează a fi

notificată se efectuează prin transmiterea înscrisului de notificat în formă de

document electronic, cu aplicarea semnăturii electronice de persoana responsabilă din

cadrul autorității publice. Notificarea prin poșta electronică se efectuează dacă adresa

6

poștală a fost indicată prealabil de persoana notificată. Notificarea prin poștă

electronica este echivalentă cu notificarea de substituire prin introducerea în cutia

poștală. Confirmarea recepției notificării, emisă în mod automatizat de sistemul

informațional sau de alt mijloc electronic de comunicație dedicat, probează

notificarea.

Potrivit art. 114 din Codul administrativ, dacă o notificare a înscrisului, care

îndeplinește condițiile de formă, nu poate fi probată sau dacă înscrisul a ajuns cu

încălcarea prevederilor obligatorii de notificare, atunci acesta se consideră notificat

din momentul în care într-adevăr a ajuns la persoana care urma să fie notificată.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 16 mai 2023, în ședință

publică.

La 05 iunie 2023, la adresa electronică a reprezentantului lui Butnaru Valentin,

avocatul Pîcălău Dorian: dorian_76@mail.ru a fost notificată copia dispozitivului

deciziei instanței de apel, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică

anexat la actele cauzei (f.d. 99).

La 14 iulie 2023, Curtea de Apel Chișinău a notificat reprezentantului lui

Butnaru Valentin, avocatul Pîcălău Dorian, la aceeași adresă electronică, copia

deciziei motivate din 16 mai 2023, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta

electronică anexat la actele cauzei (f.d. 101).

Cele menționate supra, atestă faptul că termenul de 30 de zile prevăzut la art. 245

alin. (1) din Codul administrativ (în redacția în vigoare la data declarării recursului),

pentru depunerea recursului, a început să curgă din data de 06 iunie 2023, ziua

imediat următoare de la data notificării reprezentantului lui Butnaru Valentin,

avocatul Pîcălău Dorian a dispozitivului hotărârii primei instanțe, și a expirat la 05

iulie 2023 (miercuri), inclusiv.

În pofida celor enunțate, recurentul, nu s-a conformat prevederilor legale și a

depus, la 15 iulie 2023, recursul motivat.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție apreciază critic cererea de

repunere în termenul de atac, or în susținerea acesteia nu a fost indicat nici un

argument plauzibil, cererea fiind pur declarativă și lipsită de suport probatoriu. Astfel,

contrar celor menționate de către recurent, Completul de judecată constată, după cum

a fost menționat supra, că instanța de apel și-a îndeplinit obligația pozitivă și a

notificat, prin intermediul poștei electronice, actul judecătoresc contestat, probe în

susținerea contrariului nefiind prezentate.

Recurentul, fiind cel interesat de soluționarea cauzei în ordine de recurs, trebuia

să întreprindă toate măsurile necesare de a-și proteja dreptul de acces la instanță după

cum sugerează și jurisprudența CEDO, prin efectuarea actului de procedură până la

expirarea termenului prevăzut de lege, la caz, prin depunerea recursului în

conformitate cu art. 245 alin. (1) din Codul administrativ (în redacția în vigoare la

data declarării recursului).

Astfel, dat fiind faptul că omiterea termenului de depunere a recursului nu a fost

motivată și probată de către recurent, cererea de repunere în termen urmează a fi

respinsă, fiind aplicabilă, la caz, sancțiunea procedurală, prevăzută de art. 246 alin. (2)

lit. d) din Codul administrativ, de declarare a recursului inadmisibil.

Conform art. 24 alin. (1) din Codul administrativ, participanții la procedura

administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își exercite

7

drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca drepturile

procesuale ale altor participanți. Buna-credință prezumă că partea este obligată să

respecte termenele prevăzute de lege, or, termenul de recurs prevăzut la art. 245 din

Codul administrativ (în redacția în vigoare la data declarării recursului), este

considerat un termen imperativ, absolut și peremptoriu, astfel că nerespectarea

acestuia atrage ca și consecință după sine decăderea părții din dreptul de a mai

exercita această cale de atac.

Din cele constatate rezultă că, nerespectarea termenului de depunere a cererii de

recurs se datorează în exclusivitate comportamentului pasiv al

recurentului/reprezentantului avocatul Pîcălău Dorian, care trebuia să dea dovadă de

responsabilitate și atitudine activă, folosindu-se cu bună-credință de drepturile și

obligațiile sale procedurale, inclusiv să-și verifice poșta electronică la intervale

rezonabile de timp pentru a nu omite termenul legal de atac.

Or, admiterea spre examinare a unui recurs tardiv poate duce la încălcarea

principiului securității raporturilor juridice garantat de art.6§1 din Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

În atare circumstanțe, soluția de declarare a recursului depus de Butnaru

Valentin, reprezentat de avocatul Pîcălău Dorian, drept inadmisibil, este compatibilă

cu respectarea prevederilor Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului

și a Libertăților Fundamentale, având în vedere că prelungirea nejustificată a

termenului pentru exercitarea recursului ar leza principiul securității raporturilor

juridice.

În conformitate cu art. 65, 230, 245, 246 alin. (1) și (2) lit. d) din Codul

administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se respinge cererea depusă de Butnaru Valentin, reprezentat de avocatul Pîcălău

Dorian, cu privire la repunerea în termenul de recurs.

Recursul depus de Butnaru Valentin, reprezentat de avocatul Pîcălău Dorian, se

declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

8