2ra-1563/23 — partajarea proprietatii comune in devalmasie

2ra-1563/23 — partajarea proprietatii comune in devalmasie (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

ÎNCHEIERE

cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de Leila Merla,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Leila

Merla împotriva lui Ghenadie Merla cu privire la determinarea

cotelor-părți ideale din bunurile imobile și partajarea proprietății

comune,

împotriva deciziei din 20 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău,

(Dosarul nr. 2ra-1563/23

NR. PIGD 2-17214134-01-2ra-10012024)

Recurs declarat după 01 septembrie 2023. Argumentele recursului nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 Cod de procedură civilă.

Judecătoria Chișinău, sediul centru, jud. C. Roșca,

Curtea de Apel Chișinău, jud. A. Pahopol, R. Pulbere, A. Malîi

24 septembrie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului declarat de Leila

Merla reprezentată de avocatul Vladimir Răcilă,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Oxana Parfeni,

Ion Munteanu, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

împotriva lui Ghenadie Merla cu privire la determinarea cotelor-părți ideale din

bunurile imobile, partajarea proprietății comune, precum și compensarea

cheltuielilor de judecată.

Merla începând cu 26 septembrie 1998 și până la data de 05 mai 2017, s-au aflat în

căsătorie, ducând gospodărie în comun. Pe parcursul căsătoriei, au obținut mai

multe bunuri ce dețin regimul de proprietate comună în devălmășie și care urmează

a fi supuse partajului.

bunurile imobile compuse din teren (lot pomicol) nr.14, identificat prin numărul

cadastral xxx, cu suprafața de 0,0592 ha, și construcția cu suprafața 86,7 m.p.,

numărul cadastral xxx, ambele situate în mun. Chișinău, localitatea Bubuieci,

extravilan.

01 august 2019 și prezentarea explicațiilor scrise de către expertul judiciar în adresa

instanței de judecată pe marginea raportului de expertiză judiciară sus-enunțat, s-a

constatat imposibilitatea partajării în natură a câte 1/2 cotă-parte ideală a bunului

imobil investigat - construcția cu suprafața de 86,7 m.p., identificată în baza

numărului cadastral xxx, amplasată pe terenul cu numărul cadastral xxx, ambele

situate în mun. Chișinău, localitatea Bubuieci, extravilan.

imobile sus-indicate la licitație, cu distribuirea sumei către proprietari conform

cotei-părți deținute de fiecare din părți.

după fiecare dintre soți a câte 1/2 cotă-parte ideală din proprietatea comună în

devălmășie și partajarea în natură a acestora, prin vânzarea la licitație a bunurilor:

construcția cu suprafața de 86,7 m.p., cu numărul cadastral xxx, precum și terenul

cu numărul cadastral xxx, ambele situate în mun. Chișinău, localitatea Bubuieci,

1

extravilan, cu distribuirea prețului între coproprietari conform cotei-părți deținute

de fiecare și compensarea cheltuielilor de judecată.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

admis parțial acțiunea. S-a determinat după Leila Merla și după Ghenadie Merla,

ambii domiciliați în mun. Chișinău, bd. Mircea cel Bătrân 5/2, ap. 67, a câte 1/2

cotă-parte ideală fiecăruia din proprietatea comună în devălmășie, și anume din:

imobilele identificate în baza numerelor cadastrale xxx și xxx, ambele situate în

mun. Chișinău, localitatea Bubuieci, extravilan. S-a dispus de a încasat din contul

lui Ghenadie Merla în beneficiul reclamantei Leila Merla, suma de 200 lei cu titlu

de cheltuieli de judecată sub forma taxei de stat. În rest, s-a respins ca neîntemeiată

acțiunea.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul centru, solicitând casarea hotărârii primei

instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri prin care să fie admisă integral acțiunea.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

de apel declarată de Leila Merla și s-a menținut hotărârea din 14 iunie 2022 a

Judecătoriei Chișinău, sediul centru. S-a scutit Leila Merla de la achitarea diferenței

taxei de stat în instanța de apel.

septembrie 1998, reclamanta Merla Leila și pârâtul Merla Ghenadie s-au aflat în

relație de căsătorie, iar potrivit hotărârii din 05 mai 2017 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Ciocana, căsătoria a fost desfăcută.

contractului de vânzare-cumpărare din 27 noiembrie 2002, încheiat între Liudmila

Guțu și pârâtul Ghenadie Merla, ultimul a procurat lotul de pământ nr. 14, situat în

Î.P. „MMPS și F”, cu suprafața totală de 0, 0592 ha și căsuța de livadă cu anexele

auxiliare cu suprafața totală de 86,7 m2, ambele imobile fiind situate în mun.

Chișinău, com. Bubuieci.

bunurilor imobile, se atestă intabularea cu drept de proprietate comună în

devălmășie (cota-parte 1.0) a părților Leila Merla și Ghenadie Merla, asupra

imobilelor identificate în baza numărului cadastral xxx, cu suprafața totală de

0,0592 ha și în baza numărului cadastral xxx, cu suprafața totală de 86, 7 m2,

ambele situate în mun. Chisinău, localitatea Bubuieci, extravilan.

2

judiciară nr. 123 din 01 august 2019, întocmit de expertul judiciar Anatolie

Achimov, luând în considerație normele si cerințele legislației în vigoare,

planificarea construcției, s-au propus două variante optime de partajare a casei de

locuit, posibile din punct de vedere tehnic, în care suprafețele ce revin părților sunt

maxim apropiate de cele ideale.

partajare I propusă, necesită asigurarea cu cale de acces, ceea ce nu permite

partajarea terenului între coproprietari conform cotelor-părți ideale. S-a propus

modul de folosință al terenului cu atribuirea unei porțiuni de teren în folosință

comună și anume pe terenul amplasat sunt încăperile deținute de diferiți proprietari

și teren pentru acces la construcție și deservire în conformitate cu normele tehnice.

(căsuță de vacanță și teren aferent) înregistrat cu numărul cadastral xxx situat în

mun. Chisinău, com. Bubuieci, extravilan, ÎP „MMPS si F”, a fost estimată

valoarea cotelor-părți reieșind din valoarea de piață a bunului imobil de 516 163

lei, și anume: conform variantei I de partajare propuse, costul părții I constituie:

269 511 lei, iar costul părții II constituie 246 652 lei. Pentru egalarea valorii cotelor-

părți partea I va achita părții II diferența de 11 430 lei. Iar, conform variantei II de

partajare propuse, costul părții I constituie 225 825 lei, iar costul părții II constituie

290 338 lei. Iar, pentru egalarea valorii cotelor-părți partea II va achita părții I

diferența de 32 257 lei.

(căsuța de vacanță și teren aferent) înregistrat cu numărul cadastral xxx, situat în

mun. Chisinău, com. Bubuieci, extravilan, ÎP „MMPS si F”, lot. 14, la data

evaluării constituie 258 082 lei, unde, 1/2 din valoarea terenului înregistrat cu

numărul cadastral xxx constituie 41 946 lei, iar 1/2 din valoarea căsuței de vacanță

înregistrată cu numărul cadastral xxx constituie 216 136 lei.

judiciar Anatolie Achimov a remis în adresa instanței de judecată un răspuns în

formă scrisă, din conținutul căruia se atestă precum că potrivit Registrului bunurilor

imobile xxx din 07.11.2018, existau următoarele înscrieri valabile referitoare la

bunul imobil și drepturile asupra lui: teren pentru construcții cu numărul cadastral

xxx, cu suprafața de 0,0592 ha si căsuța de vacanță cu numărul cadastral xxx, cu

suprafața de 86, 70 m2. Suprafața de facto a bunului imobil investigat căsuța de

vacanță cu numărul cadastral xxx, constituie 125, 30 m2, această din urmă

suprafață fiind creată în urma demarării lucrărilor de

construcție/resistematizare/reparație capitală, care până la emiterea raportului de

expertiză judiciară nu au fost autorizate și recepționate cu ulterioara înregistrare în

baza de date a Agenției Servicii Publice în Registrul bunurilor imobile. Partajarea

3

în natură a bunului imobil investigat și anume căsuța de vacanță, cu număr cadastral

xxx, a câte 1/2 cotă-parte ideală între coproprietari cu suprafața totală de 86,7 m2,

este imposibilă. Lucrările de construcție/resistematizare, reparație capitale au

îmbunătățit condițiile de exploatare, mărind atât suprafața bunurilor imobile cât și

modificând soluția arhitectural constructivă.

574 Cod civil, a apreciat drept întemeiată poziția primei instanțe cu privire la

admiterea cererii de chemare în judecată și determinarea după Leila Merla și după

Ghenadie Merla a câte 1/2 cotă-parte ideală fiecăruia din proprietatea comună în

devălmășie, și anume din: imobilele identificate în baza numerelor cadastrale xxx

și xxx ambele situate în mun. Chisinău, localitatea Bubuieci, extravilan.

proprietate comună pe cote părți în modul indicat în art. 561 alin. (1), (3) lit. a) și

b) Cod civil, urmează a fi distinse două situații: când bunul este divizibil și

împărțirea se face în natură; când bunul este indivizibil sau nu este comod partajabil

în natură.

judiciară nr.123 din 01 august 2019, emis de expertul judiciar Anatolie Achimov,

prin concluzia sa propune două variante optime de partajare a căsuței de vacanță

cu număr cadastral xxx, cu suprafața înregistrată în Registrul bunurilor imobile de

86,7 m2, variante posibile din punct de vedere tehnic, în care suprafețele ce revin

părților sunt maxim aproape de cele ideale. Însă, expertul judiciar, în temeiul

obligației de a prezenta explicații pe marginea raportului de expertiză judiciară, a

întocmit un răspuns, potrivit căruia a indicat că partajarea în natură a bunului imobil

investigat și anume căsuța de vacanță număr cadastral xxx, care are suprafața de

facto de 125, 30 m2, a câte 1/2 cotă- parte ideală între coproprietari, este imposibilă,

pe motivul lucrărilor de construcție/resistematizare/reparație capitală, care până la

emiterea raportului de expertiză judiciară nu au fost autorizate și recepționate cu

ulterioara înregistrare în Registrul bunurilor imobile.

stabilit că solicitarea reclamantei/apelante privind partajarea în natură a construcției

și a terenului aferent, prin vânzarea la licitație a bunurilor imobile situate în mun.

Chișinău, localitatea Bubuieci, este pasibilă respingerii în condițiile în care

imobilul/căsuța de vacanță număr cadastral xxx, are suprafața de facto de 125,30

m.p., pe cînd în Registru figurează 86,7 m.p., iar lucrările de

construcție/resistematizare/reparație capitală, nu au fost autorizate și recepționate

cu ulterioara înregistrare în Registrul bunurilor imobile.

înafara unei proceduri de înregistrare în Registrul bunurilor imobile în situația

descrisă, nu poate fi declanșată procedura de vânzare a întregului bun imobil la

4

licitație prin înstrăinarea acestuia și distribuirea prețului proporțional cotei părți

fiecărui proprietar.

asupra corectitudinii soluției date de prima instanță, care a examinat cauza sub toate

aspectele, identificând și aplicând corect cadrul legal ce guvernează situația juridică

dedusă judecății în raport cu situația faptică constatată și reținută.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

declară recurs împotriva deciziei din 20 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău,

solicită admiterea recursului, casarea hotărârilor instanțelor ierarhic inferioare și

emiterea unei hotărâri noi prin care cererea de chemare în judecată să fie admisă

integral.

ARGUMENTELE RECURSULUI

Răcilă invocă în esență argumente similare celor formulate în cererea de apel.

Suplimentar, recurenta invocă temeiurile de recurs prevăzute la art. 432 alin. (1) lit.

a), b) și e) Cod de procedură civilă, susținând că prin hotărârile instanțelor ierarhic

inferioare au fost lezate în totalmente drepturile reclamantei Leila Merla.

inferioare se distinge că construcțiile neautorizare urmează a fi supuse partajării, o

opinie nouă în legislația și practica Republicii Moldova. Opinează că, potrivit

doctrinei și practicii judiciare pot fi supuse partajării doar bunurile imobile supuse

înregistrării de stat, adică construcțiile efectuate autorizat în prezența actelor

permisive (certificat de urbanism, autorizației de construcție, proces verbal de

recepție finală), care drept rezultat urmează a fi înregistrat în Registrul Bunurilor

Imobile, și numai după înregistrare poate fi suspus partajării. Însă, constată că

instanțele de judecată în actele judecătorești contestate conturează opinia precum

că urmează a fi inclus în partajare și construcțiile neautorizate.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„(1) Pot fi atacate cu recurs deciziile pronunțate de curțile de apel în calitatea lor de instanțe

de apel, cît și hotărârile pronunțate de curțile de apel.”

„(1) Examinarea recursului împotriva deciziilor instanțelor de apel ține de competența

Curții Supreme de Justiție.

(2) Asupra admisibilității recursului decide un complet din 3 judecători.”

5

„(1) Recursul este admis dacă:

a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții

Supreme de Justiție;

b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme

de Justiție;

c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un apel

depus în termen;

d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;

e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea

vădit nerezonabilă a probelor;

f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea

competenței jurisdicționale.

(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit. d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost

invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.”

„(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: f) recursul este vădit

neîntemeiat.”

„(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei

integrale, dacă legea nu prevede altfel.

(2) Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.”

„(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433,

completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară

recursul inadmisibil.

(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,

motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme

de Justiție și se expediază părților.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

Curții Supreme de Justiție conchide că recurenta s-a conformat dispozițiilor art.434

Cod de procedură civilă, indicat la pct.31, și a depus în termen recursul la data de

30 octombrie 2023, în condițiile în care a recepționat copia deciziei din 20 iunie

2023 a Curții de Apel Chișinău, la 06 septembrie 2023 (f.d.246).

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, urmează să însușească în condițiile

Codului de procedură civilă exercitarea efectivă a unui control de legalitate

6

veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele citate oferă un

drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o

motivare suficient de serioasă.

reține că, Codul de procedură civilă dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al

recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor

veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne

deciziile instanței de apel contestate.

testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare

convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate,

motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe

care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de

admisibilitate.

invocate în recurs nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de

procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțată

de Curtea de Apel Chișinău și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea

eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod

determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

depus conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în fața Curții de

Apel Chișinău și cărora le-a fost dată apreciere în mod corespunzător. În

consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentei la soluționarea

tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în

care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul

arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia

hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 Cod de

procedură civilă.

necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se

bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar

exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea

tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat

o hotărâre neîntemeiată.

determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă argumentare

a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste

critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări

și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău, nu

echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unui asemenea pretins

7

argument, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui

autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a

instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și interpretarea

uniformă a legilor la examinarea cauzelor. Astfel, motivarea oricărei cereri de

recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes,

de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (a se vedea

hotărârile CtEDO Golder c. Regatul Unit, 1975, §38; Stanev c. Bulgariei [MC],

2012, §230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,

întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se

bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (a se vedea hotărârea

CtEDO Luordo c. Italiei, 2003, §85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs

pot fi mai stricte decât pentru un apel (a se vedea hotărârea CtEDO Levages

Prestations Services c. Franței, 1996, §45).

procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de specificul acestor

proceduri, urmând a se ține cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept

național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (a se vedea

hotărârea CtEDO Botten c. Norvegiei, 1996, §39). La fel, conform jurisprudenței

CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care

implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele

articolului 6 § 1 (a se vedea hotărârea CtEDO Helmers c. Suediei, 1991, §31, 36).

alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară inadmisibil recursul depus de Leila Merla.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Oxana Parfeni

Ion Munteanu

8