2ac-264/25 — atragerea la răspundere subsidiară

La 12 iulie 2022, lichidatorul SRL „Provalenta Grup”, Breahnă Filip a înaintat cerere de chemare în judecată împotriva lui Lazari Ruslan și Lungu Ivan, cu privire la atragerea la răspundere subsidiară.

Prin hotărârea din 18 octombrie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central, s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de lichidatorul SRL „Provalenta Grup”, Breahnă Filip împotriva membrilor organelor de conducere a SRL Provalenta Grup, administratorul statutar Lazari Ruslan și asociatul Lungu Ivan cu privire la atragerea la răspundere subsidiară. S-a atras la răspundere subsidiară administratorul statutar al SRL „Provalenta Grup”, Lazari Ruslan și s-a încasat din contul lui Lazari Ruslan în beneficiul SRL „Provalenta Grup”, în procedura falimentului simplificat prejudiciu în sumă de 661 455 de lei. În rest cererea de chemare în judecată s-a respins. S-a încasat din contul lui Lazari Ruslan, în beneficiul statului taxa de stat în sumă de 20 393,62 lei.

La 30 octombrie 2024, Lazari Ruslan a depus cerere de apel nemotivat împotriva hotărârii din 18 octombrie 2024.

Prin încheierea din 27 ianuarie 2025 a Curții de Apel Centru, nu s-a dat curs cererii de apel declarate de Lazari Ruslan și s-a comunicat părții apelante Lazari Ruslan despre necesitatea lichidării neajunsurilor cererii de apel.

La 19 septembrie 2025, avocatul Leșan Nicolae în interesele apelantului Lazari Ruslan, a depus cerere de strămutare a cauzei de la Curtea de Apel Centru la o altă instanță egală în grad, în temeiul prevederilor art. 43 alin. (2) lit. f) din Codul de procedură civilă.

În argumentarea cererii de strămutare, a indicat că există bănuieli obiective privind imparțialitatea judecătorilor Curții de Apel Centru, determinate de circumstanțele cauzei și de calitatea participanților la proces. 1

În acest context a relatat că dosarul a fost repartizat completului din care face parte judecătorul Andrei Cașcaval, transferat temporar la Curtea de Apel Centru prin hotărârea Plenului CSM nr. 298/20 din 4 iunie 2024, fapt ce creează aparența unui tribunal nelegal constituit și pune în discuție imparțialitatea obiectivă.

Totodată, a indicat că a fost depusă și cerere de recuzare a judecătorului Andrei Cașcaval, întemeiată pe art. 50 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă, invocând împrejurări care pun la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea acestuia.

Art. 43 alin. (4) din Codul de procedură civilă: „Strămutarea cauzei în cazurile prevăzute la alin.(2) lit.d), e), f) și g) se efectuează de către instanța ierarhic superioară, a cărei încheiere nu se supune niciunei căi de atac. Încheierea instanței ierarhic superioare este emisă în cel mult 5 zile lucrătoare, în baza copiilor de pe actele relevante transmise în formă electronică”.

Art. 4 din Codul de procedură civilă: „Sarcinile procedurii civile constau în judecarea justă, în termen rezonabil, a cauzelor de apărare a drepturilor încălcate sau contestate, a libertăților și a intereselor legitime ale persoanelor fizice și juridice și asociațiilor lor, ale autorităților publice și ale altor persoane care sînt subiecte ale raporturilor juridice civile, familiale, de muncă și ale altor raporturi juridice, precum și în apărarea intereselor statului și ale societății, în consolidarea legalității și a ordinii de drept, în prevenirea cazurilor de încălcare a legii.”

Art. 10 alin. (4) din Codul de procedură civilă: „În cazurile expres prevăzute de lege, instanța sancționează cu amendă participanții la proces, reprezentanții, alte persoane care nu sînt participanți pentru fapte ce constituie încălcări procedurale.”

Art. 56 alin. (3) din Codul de procedură civilă: „Participanții la proces se bucură de drepturi procesuale egale și au obligații procesuale egale, cu unele excepții stabilite de lege în dependență de poziția pe care o ocupă în proces. Participanții la proces sînt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. În cazul abuzului de aceste drepturi sau al nerespectării obligațiilor procedurale, se aplică sancțiunile prevăzute de legislația procedurală civilă.”

Art. 161 alin. (1-2) din Codul de procedură civilă: 2 „Amenzile judiciare se aplică de către instanța judecătorească, în cazurile și în proporțiile stabilite de prezentul cod, persoanelor care au săvîrșit încălcări procedurale. O dată cu aplicarea sancțiunii, se va constata încălcarea. Nu pot fi amendați minorii care, la data săvîrșirii încălcării procedurale, nu au împliniți 16 ani. Amenda se stabilește în unități convenționale. O unitate convențională este egală cu 50 de lei.”

Art. 9 din Legea cu privire la avocatură nr. 1260 din 19 iulie 2002: „Asistența juridică acordată de avocat trebuie să corespundă bunelor practici profesionale în materie juridică, normelor materiale și procedurale și să rezulte dintr-o conduită profesională și corectă.”

Art. 54 alin. (1) lit. d) și k) din Legea cu privire la avocatură nr. 1260 din 19 iulie 2002: „Avocatul este obligat: să aplice, în exercitarea profesiei sale, mijloacele și metodele prevăzute de lege pentru apărarea drepturilor și intereselor legitime ale clientului; să respecte normele Codului deontologic al avocatului și prevederile statutului profesiei de avocat.”

Potrivit art. 43 alin. (2) lit. f) din Codul de procedură civilă, strămutarea cauzei este admisibilă doar în cazuri excepționale, atunci când există bănuieli, demonstrate prin elemente obiective, că imparțialitatea judecătorilor ar putea fi știrbită de circumstanțele cauzei sau de calitatea participanților la proces.

În speță, partea a invocat ca temei al cererii de strămutare faptul că dosarul de apel a fost repartizat completului din care face parte judecătorul Andrei Cașcaval, transferat temporar la Curtea de Apel Centru. Totodată, a menționat că împotriva acestuia a fost formulată cerere de recuzare, întemeiată pe art. 50 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că transferul temporar al judecătorilor, dispus prin hotărâri ale CSM, reprezintă un mecanism prevăzut de lege și nu constituie, prin el însuși, o circumstanță ce ar pune la îndoială imparțialitatea completului sau ar afecta legalitatea constituirii acestuia. 3

Mai mult decât atât, Completul observă că, începând cu 20 august 2025, Andrei Cașcaval a fost numit judecător al Curții de Apel Centru prin Decretul Președintei Republicii Moldova nr. 375-X.

De asemenea, simpla formulare a unei cereri de recuzare nu echivalează cu dovedirea lipsei de imparțialitate, fiind un mecanism distinct, reglementat de art. 49-53 din Codul de procedură civilă, destinat înlăturării unui judecător concret în situații bine determinate.

Instanța mai notează că, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului (cauzele Piersack c. Belgia, Hauschildt c. Danemarcei, Ferrantelli și Santangelo c. Italia), imparțialitatea trebuie apreciată atât în plan subiectiv, cât și obiectiv. Totuși, în prezenta cauză nu au fost prezentate fapte sau probe care să justifice, din perspectivă obiectivă, o bănuială rezonabilă privind lipsa de imparțialitate a judecătorilor Curții de Apel Centru.

În aceste condiții, Completul de judecată constată că motivele invocate în cererea de strămutare au caracter declarativ și nu demonstrează existența unor circumstanțe care să impună strămutarea cauzei în sensul art. 43 alin. (2) lit. f) și alin. (4) din Codul de procedură civilă.

Distinct, Completul de judecată reține că, potrivit art. 56 alin. (2)-(3) și art. 61 alin. (1)-(3) Cod procedură civilă, participanții la proces sunt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procesuale, iar exercitarea abuzivă a acestora atrage aplicarea sancțiunilor procedurale. De asemenea, art. 10 alin. (4) din Codul procedură civilă conferă instanței competența de a aplica amendă în asemenea situații.

În egală măsură, Legea nr. 1260/2002 cu privire la avocatură, Statutul avocatului și Codul deontologic impun avocatului obligația de a manifesta conduită profesională corectă, diligență și respect față de instanță.

Formularea unei cereri de strămutare bazată pe împrejurări contrare realității juridice și ignorarea datelor oficiale (decretul de numire din 20 august 2025) constituie o utilizare vădit abuzivă a mecanismelor procedurale.

În conformitate cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (Gestur Jonsson și Ragnar Halldor Hall c. Islandei, 2020), aplicarea unei amenzi judiciare pentru exercitarea abuzivă a drepturilor procesuale nu reprezintă o sancțiune penală și nu cade sub incidența art. 6 CEDO.

Ținând cont de cele expuse supra și în temeiul art. 43 alin. (2), (4), art. 61 alin. (1) și (3), art. 269-270 din Codul de procedură civilă, 4 COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge cererea depusă de avocatul Leșan Nicolae în interesele lui Lazari Ruslan privind strămutarea cauzei de la Curtea de Apel Centru la o altă instanță egală în grad. Se constată exercitarea abuzivă a drepturilor procesuale de către avocatul Leșan Nicolae, reprezentantul lui Lazari Ruslan. Se aplică avocatului Nicolae Leșan amendă judiciară în mărime de 40 (patruzeci) unități convenționale, echivalentul a 2 000 (două mii) de lei, pentru exercitarea drepturilor procedurale în mod abuziv. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președinte Stela Procopciuc Judecători Oxana Parfeni Ion Munteanu 5