2ac-264/25 — atragerea la răspundere subsidiară
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- atragerea la răspundere subsidiară
- Temei legal
- lipsa temeiurilor de strămutare a cauzei, exercitarea abuzivă a drepturilor procedurale
2ac-264/25 — atragerea la răspundere subsidiară (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la respingerea cererii depuse de avocatul Leșan Nicolae în
interesele lui Lazari Ruslan privind strămutarea cauzei de la Curtea de Apel
Centru la o altă instanță egală în grad,
în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de
lichidatorul SRL „Provalenta Grup”, Breahnă Filip împotriva lui Lazari
Ruslan și Lungu Ivan, cu privire la atragerea la răspundere subsidiară,
(Dosarul nr. 2ac-264/25
NR. PIGD 2-21089202-01-2ac-23092025)
Lipsa temeiurilor de strămutare a cauzei în sensul prevăzut la art. 43 alin. (2)
lit. f) din Codul de procedură civilă.
24 septembrie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând, în lipsa părților, cererea depusă de avocatul Leșan
Nicolae în interesele lui Lazari Ruslan privind strămutarea cauzei de la
Curtea de Apel Centru la o altă instanță egală în grad,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Oxana Parfeni,
Ion Munteanu, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 12 iulie 2022, lichidatorul SRL „Provalenta Grup”, Breahnă Filip
a înaintat cerere de chemare în judecată împotriva lui Lazari Ruslan și Lungu
Ivan, cu privire la atragerea la răspundere subsidiară.
Prin hotărârea din 18 octombrie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Central, s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de
lichidatorul SRL „Provalenta Grup”, Breahnă Filip împotriva membrilor
organelor de conducere a SRL Provalenta Grup, administratorul statutar
Lazari Ruslan și asociatul Lungu Ivan cu privire la atragerea la răspundere
subsidiară. S-a atras la răspundere subsidiară administratorul statutar al SRL
„Provalenta Grup”, Lazari Ruslan și s-a încasat din contul lui Lazari Ruslan
în beneficiul SRL „Provalenta Grup”, în procedura falimentului simplificat
prejudiciu în sumă de 661 455 de lei. În rest cererea de chemare în judecată
s-a respins. S-a încasat din contul lui Lazari Ruslan, în beneficiul statului
taxa de stat în sumă de 20 393,62 lei.
La 30 octombrie 2024, Lazari Ruslan a depus cerere de apel nemotivat
împotriva hotărârii din 18 octombrie 2024.
Prin încheierea din 27 ianuarie 2025 a Curții de Apel Centru, nu s-a
dat curs cererii de apel declarate de Lazari Ruslan și s-a comunicat părții
apelante Lazari Ruslan despre necesitatea lichidării neajunsurilor cererii de
apel.
La 19 septembrie 2025, avocatul Leșan Nicolae în interesele
apelantului Lazari Ruslan, a depus cerere de strămutare a cauzei de la Curtea
de Apel Centru la o altă instanță egală în grad, în temeiul prevederilor art. 43
alin. (2) lit. f) din Codul de procedură civilă.
În argumentarea cererii de strămutare, a indicat că există bănuieli
obiective privind imparțialitatea judecătorilor Curții de Apel Centru,
determinate de circumstanțele cauzei și de calitatea participanților la proces.
1
În acest context a relatat că dosarul a fost repartizat completului din
care face parte judecătorul Andrei Cașcaval, transferat temporar la Curtea de
Apel Centru prin hotărârea Plenului CSM nr. 298/20 din 4 iunie 2024, fapt
ce creează aparența unui tribunal nelegal constituit și pune în discuție
imparțialitatea obiectivă.
Totodată, a indicat că a fost depusă și cerere de recuzare a
judecătorului Andrei Cașcaval, întemeiată pe art. 50 alin. (1) lit. e) din Codul
de procedură civilă, invocând împrejurări care pun la îndoială obiectivitatea
și nepărtinirea acestuia.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 43 alin. (2) lit. f) din Codul de procedură civilă:
„Instanța strămută cauza la o altă instanță dacă: f) există bănuieli, care derivă din
elemente obiective, că nepărtinirea judecătorilor ar putea fi știrbită de circumstanțele
cauzei sau de calitatea participanților la proces;”
Art. 43 alin. (4) din Codul de procedură civilă:
„Strămutarea cauzei în cazurile prevăzute la alin.(2) lit.d), e), f) și g) se efectuează
de către instanța ierarhic superioară, a cărei încheiere nu se supune niciunei căi de atac.
Încheierea instanței ierarhic superioare este emisă în cel mult 5 zile lucrătoare, în baza
copiilor de pe actele relevante transmise în formă electronică”.
Art. 4 din Codul de procedură civilă:
„Sarcinile procedurii civile constau în judecarea justă, în termen rezonabil, a
cauzelor de apărare a drepturilor încălcate sau contestate, a libertăților și a intereselor
legitime ale persoanelor fizice și juridice și asociațiilor lor, ale autorităților publice și ale
altor persoane care sînt subiecte ale raporturilor juridice civile, familiale, de muncă și ale
altor raporturi juridice, precum și în apărarea intereselor statului și ale societății, în
consolidarea legalității și a ordinii de drept, în prevenirea cazurilor de încălcare a legii.”
Art. 10 alin. (4) din Codul de procedură civilă:
„În cazurile expres prevăzute de lege, instanța sancționează cu amendă participanții
la proces, reprezentanții, alte persoane care nu sînt participanți pentru fapte ce constituie
încălcări procedurale.”
Art. 56 alin. (3) din Codul de procedură civilă:
„Participanții la proces se bucură de drepturi procesuale egale și au obligații
procesuale egale, cu unele excepții stabilite de lege în dependență de poziția pe care o
ocupă în proces.
Participanții la proces sînt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile
lor procedurale. În cazul abuzului de aceste drepturi sau al nerespectării obligațiilor
procedurale, se aplică sancțiunile prevăzute de legislația procedurală civilă.”
Art. 161 alin. (1-2) din Codul de procedură civilă:
2
„Amenzile judiciare se aplică de către instanța judecătorească, în cazurile și în
proporțiile stabilite de prezentul cod, persoanelor care au săvîrșit încălcări procedurale.
O dată cu aplicarea sancțiunii, se va constata încălcarea. Nu pot fi amendați minorii care,
la data săvîrșirii încălcării procedurale, nu au împliniți 16 ani.
Amenda se stabilește în unități convenționale. O unitate convențională este egală
cu 50 de lei.”
Art. 9 din Legea cu privire la avocatură nr. 1260 din 19 iulie 2002:
„Asistența juridică acordată de avocat trebuie să corespundă bunelor practici
profesionale în materie juridică, normelor materiale și procedurale și să rezulte dintr-o
conduită profesională și corectă.”
Art. 54 alin. (1) lit. d) și k) din Legea cu privire la avocatură nr. 1260
din 19 iulie 2002:
„Avocatul este obligat: să aplice, în exercitarea profesiei sale, mijloacele și
metodele prevăzute de lege pentru apărarea drepturilor și intereselor legitime ale
clientului; să respecte normele Codului deontologic al avocatului și prevederile statutului
profesiei de avocat.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Examinând temeiurile invocate privind existența presupuselor
circumstanțe ce ar afecta imparțialitatea judecătorilor Curții de Apel Centru
și ar justifica strămutarea cauzei la o altă instanță egală în grad, Completul
de judecată al Curții Supreme de Justiție constată netemeinicia acestora și
necesitatea respingerii demersului.
Potrivit art. 43 alin. (2) lit. f) din Codul de procedură civilă,
strămutarea cauzei este admisibilă doar în cazuri excepționale, atunci când
există bănuieli, demonstrate prin elemente obiective, că imparțialitatea
judecătorilor ar putea fi știrbită de circumstanțele cauzei sau de calitatea
participanților la proces.
În speță, partea a invocat ca temei al cererii de strămutare faptul că
dosarul de apel a fost repartizat completului din care face parte judecătorul
Andrei Cașcaval, transferat temporar la Curtea de Apel Centru. Totodată, a
menționat că împotriva acestuia a fost formulată cerere de recuzare,
întemeiată pe art. 50 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că transferul
temporar al judecătorilor, dispus prin hotărâri ale CSM, reprezintă un
mecanism prevăzut de lege și nu constituie, prin el însuși, o circumstanță ce
ar pune la îndoială imparțialitatea completului sau ar afecta legalitatea
constituirii acestuia.
3
Mai mult decât atât, Completul observă că, începând cu 20 august
2025, Andrei Cașcaval a fost numit judecător al Curții de Apel Centru prin
Decretul Președintei Republicii Moldova nr. 375-X.
De asemenea, simpla formulare a unei cereri de recuzare nu
echivalează cu dovedirea lipsei de imparțialitate, fiind un mecanism distinct,
reglementat de art. 49-53 din Codul de procedură civilă, destinat înlăturării
unui judecător concret în situații bine determinate.
Instanța mai notează că, potrivit jurisprudenței Curții Europene a
Drepturilor Omului (cauzele Piersack c. Belgia, Hauschildt c. Danemarcei,
Ferrantelli și Santangelo c. Italia), imparțialitatea trebuie apreciată atât în
plan subiectiv, cât și obiectiv. Totuși, în prezenta cauză nu au fost prezentate
fapte sau probe care să justifice, din perspectivă obiectivă, o bănuială
rezonabilă privind lipsa de imparțialitate a judecătorilor Curții de Apel
Centru.
În aceste condiții, Completul de judecată constată că motivele invocate
în cererea de strămutare au caracter declarativ și nu demonstrează existența
unor circumstanțe care să impună strămutarea cauzei în sensul art. 43 alin.
(2) lit. f) și alin. (4) din Codul de procedură civilă.
Distinct, Completul de judecată reține că, potrivit art. 56 alin. (2)-(3)
și art. 61 alin. (1)-(3) Cod procedură civilă, participanții la proces sunt
obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procesuale, iar
exercitarea abuzivă a acestora atrage aplicarea sancțiunilor procedurale. De
asemenea, art. 10 alin. (4) din Codul procedură civilă conferă instanței
competența de a aplica amendă în asemenea situații.
În egală măsură, Legea nr. 1260/2002 cu privire la avocatură, Statutul
avocatului și Codul deontologic impun avocatului obligația de a manifesta
conduită profesională corectă, diligență și respect față de instanță.
Formularea unei cereri de strămutare bazată pe împrejurări contrare
realității juridice și ignorarea datelor oficiale (decretul de numire din 20
august 2025) constituie o utilizare vădit abuzivă a mecanismelor
procedurale.
În conformitate cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului
(Gestur Jonsson și Ragnar Halldor Hall c. Islandei, 2020), aplicarea unei
amenzi judiciare pentru exercitarea abuzivă a drepturilor procesuale nu
reprezintă o sancțiune penală și nu cade sub incidența art. 6 CEDO.
Ținând cont de cele expuse supra și în temeiul art. 43 alin. (2), (4), art.
61 alin. (1) și (3), art. 269-270 din Codul de procedură civilă,
4
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Respinge cererea depusă de avocatul Leșan Nicolae în interesele lui
Lazari Ruslan privind strămutarea cauzei de la Curtea de Apel Centru la o
altă instanță egală în grad.
Se constată exercitarea abuzivă a drepturilor procesuale de către avocatul
Leșan Nicolae, reprezentantul lui Lazari Ruslan.
Se aplică avocatului Nicolae Leșan amendă judiciară în mărime de 40
(patruzeci) unități convenționale, echivalentul a 2 000 (două mii) de lei,
pentru exercitarea drepturilor procedurale în mod abuziv.
Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Oxana Parfeni
Ion Munteanu
5