2ra-1268/23 — incasarea prejudiului maoral cauzat prin contraventie si a cheltuielilor de judecata
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- incasarea prejudiului maoral cauzat prin contraventie si a cheltuielilor de judecata
- Temei legal
- temeiurile recursului
2ra-1268/23 — incasarea prejudiului maoral cauzat prin contraventie si a cheltuielilor de judecata (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea cererii de recurs depusă de Zinaida Breguța,
reprezentată de avocata Cristina Lungu,
în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de
Pleșcan Alina împotriva Zinaidei Breguța, privind încasarea prejudiciului
moral cauzat prin contravenție și a cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei din 23 martie 2023 a Curții de Apel Bălți,
(Dosarul nr. 2ra-1268/23
NR. PIGD 2-22031244-01-2ra-08092023)
Recursul declarat până la 01 septembrie 2023. Temeiurile recursului nu se încadrează în
prevederile art.432 alin.(1)-(4) din Codul de procedură civilă (în redacția legii până la
modificările operate prin Legea nr.246 din 31.07.2023 pentru modificarea unor acte normative
(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție, în vigoare din 01
septembrie 2023).
Instanța de fond: Judecătoria Edineț, sediul Central, jud. Gh. Bîrsan
Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți, jud. S. Procopciuc, D. Corolevschi, D. Stănilă
17 septembrie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților cererea de recurs depusă de Zinaida
Breguța, reprezentată de avocata Cristina Lungu,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Oxana Parfeni, Președinte,
Gheorghe Stratulat,
Ion Munteanu, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 03 martie 2022, Pleșcan Alina a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Zinaidei Breguța, privind încasarea prejudiciului moral cauzat prin
contravenție și a cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii a indicat că, la 23 mai 2020, aproximativ pe la ora
13:00, pârîta Zinaida Breguța, întâlnind-o în stradă, a acostat-o jignitor și a
numit-o cu cuvinte necenzurate, astfel înjosindu-i onoarea și demnitatea. La
aceeași dată, a depus plângere.
Zinaida Breguța a fost recunoscută, prin procesul-verbal cu privire la
contravenție, vinovată de comiterea contravenției prevăzute de art. ***** din
Codul contravențional, huliganismul nu prea grav, adică acostarea jignitoare în
locuri publice a persoanei fizice, alte acțiuni similare ce tulbură ordinea publică
și liniștea persoanei fizice.
Așadar, prin fapta comisă de pârâtă, reclamantei i-au fost aduse atingeri
asupra drepturilor nepatrimoniale ale acesteia, în situația în care cuvintele
necenzurate ale pârâtei i-au fost adresate anume ei, astfel fiind dovedit faptul
că ultima a suferit consecințe negative pe plan moral.
În opinia reclamantei, pârâta a depășit în mod abuziv limita libertății de
exprimare și a acționat cu rea-credință fără un substrat factologic.
Reclamanta a susținut că, a suportat suferințe psihice, emoții negative
generate de starea neplăcută în aspect psihologic, cum ar fi: tulburarea
bunăstării psihice, a echilibrului sufletesc, umilința, iritarea, furia, starea de
disconfort etc. Prin tratamentul ilicit al pârâtei, i-au fost provocate sentimente
de inferioritate, de natură să o umilească și înjosească. Ca urmare a acțiunilor
ilegale ale pârâtei i-au fost adresate cuvinte necenzurate, care în mod
indispensabil i-au adus disconfort psihic, stare de stres și umilință.
Mai mult ca atât, un astfel de comportament al pârâtei nu este unic. De o
perioadă de timp, Zinaida Breguța o numește nu doar cu cuvinte necenzurate,
dar și o defăimează ca lucrător, fiindcă este o persoană cu funcție publică și
activează în cadrul primăriei satului.
Prin urmare, reclamanta a subliniat că contravenția săvârșită de Zinaida
Breguța atentează nu doar asupra relațiilor sociale cu privire la integritatea
corporală, sănătatea, dar și asupra libertății psihice (morală) a acesteia ca
persoană. Or, Zinaida Breguța a încălcat într-un mod demonstrativ regulile
sociale și morale de conviețuire, care s-au manifestat prin comportare
1
batjocoritoare față de reclamantă, prin înjosirea onoarei și demnității sale ca
persoană.
În această ordine de idei, reclamanta a susținut că prejudiciul moral
cauzat prin contravenție de către Zinaida Breguța nu poate fi mai mic de 30000
de lei, deoarece această despăgubire bănească ar fi una care ar putea acoperi
suferințele morale suportate de către dânsa
Reclamanta solicită încasarea de la Zinaida Breguța în beneficiul său a
sumei de 30 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin contravenție și a
cheltuielilor legate de asistența juridică în mărime de 1000 de lei.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 26 septembrie 2022 a Judecătoriei Edineț, sediul
Central, s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Alina
Pleșcan. S-a încasat de la Zinaida Breguța în beneficiul Alinei Pleșcan
prejudiciul moral în sumă de 5000 de lei și cheltuieli de judecată în sumă de
1000 de lei. În rest, s-a respins cererea de chemare în judecată depusă de Alina
Pleșcan. S-a încasat de la Zinaida Breguța în beneficiul statului taxa de stat în
mărime de 100 de lei. (f.d. 33, 39-47).
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
Nefiind de acord cu soluția instanței de fond, la 24 octombrie 2022,
Zinaida Breguța, reprezentată de avocatul Ghenadie Odobescu, a depus cerere
de apel nemotivată, ulterior, la 23 decembrie 2022, a depus cerere de apel
motivată împotriva hotărârii din 26 septembrie 2022 a Judecătoriei Edineț,
sediul Central, solicitând admiterea acesteia, casarea hotărârii instanței de fond,
cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a cererii de chemare în judecată
(f.d. 36-37, 53-60).
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 23 martie 2023 a Curții de Apel Bălți, s-a respins cererea
de apel depusă de Zinaida Breguța și s-a menținut hotărârea din 26 septembrie
2022 a Judecătoriei Edineț, sediul Central.
În consolidarea soluției adoptate, instanța de apel a reținut că, *****, ora
*****, între Alina Pleșcan și Zinaida Breguța, ambele locuitoare a sat. *****, a
avut loc un conflict.
Reieșind din aceste împrejurări, tot la *****, Alina Pleșcan s-a adresat
cu plângere în adresa șefului IP Edineț, prin care a solicitat de a fi luate măsuri
cu vecina sa Zinaida Breguța, care la data respectivă, aproximativ la orele
*****, în stradă a insultat-o prin vorbe urâte, înjosindu-i astfel onoarea și
demnitatea (f.d.9).
Prin ordonanța agentului constatator din ***** a fost intentată o cauză
contravențională în baza art. ***** din Codul contravențional, pe faptul că la
2
*****, aproximativ la orele *****, pe o stradă a satului *****, în timpul unui
conflict, Breguța Zinaida a numit-o cu cuvinte necenzurate pe Alina Pleșcan,
pe care a acostat-o jignitor (f.d.7), iar ultima a fost recunoscută în calitate de
victimă pe marginea cauzei contravenționale, (f.d.14).
Ulterior, prin ordonanța agentului constatator din 26 mai 2020, Zinaida
Breguța a fost recunoscută în calitate de contravenient pe cauza
contravențională (f.d.12), și tot la 26 mai 2020 în privința lui Zinaida Breguța a
fost întocmit procesul-verbal cu privire la contravenție seria/nr. *****, pe
faptul că la data de 23 mai 2020, aproximativ la ora *****, în sat. *****, în
timpul unui conflict, a acostat-o jignitor pe Pleșcan Alina, numind-o cu cuvinte
necenzurate, acțiunile acesteia fiind încadrate de către agentul constatator în
baza prevederilor art. ***** din Codul contravențional, fiindu-i aplicată
pedeapsa sub formă de amendă în mărime de *****.
Prin urmare, instanța de apel a considerat că instanța de fond just a
reținut ca fiind demonstrat prin probe certe și incontestabile faptul că, la *****,
aproximativ la ora *****, în sat. *****, Zinaida Breguța a înjurat-o cu cuvinte
necenzurate pe Alina Pleșcan, pentru ce a fost atrasă la răspundere
contravențională și sancționată cu amendă pentru fapta comisă. Or, situația
respectivă a fost constatată printr-o decizie irevocabilă a agentului constatator,
respectiv fiindu-i aplicabilă autoritatea lucrului judecat.
Instanța de apel a menționat că, în speță, a fost dovedită fapta ilegală
săvârșită de către Zinaida Breguța în coraport cu reclamanta Alina Pleșcan,
prevăzută de art. ***** din Codul contravențional, or, Zinaida Breguța cu
vinovăție a acționat față de Pleșcan Alina, căreia la data de *****, prin
adresarea cuvintelor necenzurate a atentat la valorile nepatrimoniale.
Drept urmare, instanța de apel a stabilit că instanța de fond corect a
concluzionat despre necesitatea compensării prejudiciului moral cauzat
intimatei Alina Pleșcan, victimă a contravenției, de către apelanta Zinaida
Breguța, persoana care a fost recunoscută vinovată de comiterea acestei
contravenții.
Instanța de apel a constatat justă soluția instanței de fond de a încasa din
contul pârâtei Breguța Zinaida prejudiciul moral în mărime de 5000 de lei în
beneficiul lui Pleșcan Alina, care este un cuantum rezonabil al despăgubirii
bănești pentru prejudiciul moral cauzat, acesta fiind unul ce corespunde
situației în care s-a produs fapta și consecințelor acestei fapte, reprezentând o
despăgubire suficientă și readucând echilibrul între fapta comisă și drepturile
reclamantei, în calitate de victimă, încălcate de pârâtă.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 29 martie 2023, Zinaida Breguța, reprezentată de avocata Cristina
Lungu, a depus cerere de recurs împotriva deciziei din 23 martie 2023 a Curții
de Apel Bălți și a hotărârii din 26 septembrie 2022 a Judecătoriei Edineț, sediul
Central, solicitând admiterea acesteia, casarea deciziei instanței de apel și a
3
hotărârii instanței de apel, cu emiterea unei decizii de respingere a cererii de
chemare în judecată.
SOLICITAREA RECURENTULUI
În motivarea recursului, cu reiterarea motivelor de fapt și de drept
anterior expuse, recurenta a invocat că instanța de fond, cît și instanța de apel
au emis acte de dispoziție nemotivate, nu au fost luate în considerație toate
circumstanțele importante ale cauzei și a fost aplicată eronat analogia legii.
La 31 octombrie 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat
intimatei copia cererii de recurs depusă de Zinaida Breguța, reprezentată de
avocata Cristina Lungu, creând astfel participanților la proces condiții egale de
a cunoaște modul de derulare a procedurii în recurs, cât și le-a acordat, întru
asigurarea respectării principiilor contradictorialității și disponibilității în
drepturi, posibilitatea de depunere a referinței, fapt ce se confirmă prin
scrisoarea de însoțire, extrasul din poșta electronică, anexate la materialele
dosarului.
Prin referința din 27 decembrie 2023, Alina Pleșcan, reprezentată de
avocata Gabriela Moldovan, a solicitat respingerea cererii de recurs depusă de
Zinaida Breguța, reprezentată de avocata Cristina Lungu,.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 434 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă:
„ (1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a
deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.
(2) Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.”
Prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte
normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de
Justiție) au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat
în vigoare la 1 septembrie 2023.
În conformitate cu prevederile art. XI alin. (3) din Legea nr. 246 din
31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data
intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în
vigoare la data depunerii recursului.
Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat
pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu
excepția temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea
Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Recursul declarat de către Zinaida Breguța, reprezentată de avocata
Cristina Lungu, a fost depus până la data intrării în vigoare a Legii nr. 246 din
31 iulie 2023, în vigoare din 01 septembrie 2023 și va fi examinat în baza
temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.
4
În conformitate cu art.432 din Codul de procedură civilă:
„ (1) Părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se
invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor
de drept procedural.
(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în
cazul în care instanța judecătorească:
a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;
b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;
b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;
c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia
dreptului.
(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în
cazul în care:
a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei;
b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat
locul, data și ora ședinței de judecată;
c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului;
d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în
proces;
e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;
f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.
(4) Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a
recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la
soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea
probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise
au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
(5) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.”
Art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă (în redacția legii în vigoare
la data depunerii recursului):
„Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se
încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).”
Art.440 alin.(1) și (2) din Codul de procedură civilă:
„ (1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433,
completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară
recursul inadmisibil.
(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,
motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de
Justiție și se expediază părților.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de declarare a recursului, Completul de judecată
al Curții Supreme de Justiție atestă că cererea de recurs depusă de Zinaida
Breguța, reprezentată de avocata Cristina Lungu, la 29 martie 2023, este în
5
termen, fiindcă decizia din 23 martie 2023 a Curții de Apel Bălți a fost
expediată ulterior depunerii cererii de recurs.
La caz, examinarea admisibilității recursului presupune verificarea
conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile prevăzute
în art.432 alin.(2)-(4) din Codul de procedură civilă în redacția legii în vigoare
la data depunerii recursului (29 august 2023).
Verificând motivele de casare, invocate în recursul declarat de Zinaida
Breguța, reprezentată de avocata Cristina Lungu, Completul de judecată al
Curții Supreme de Justiție atestă că acesta nu cade sub incidența temeiurilor
prevăzute la art. 432 alin. (2)-(4) din Codul de procedură civilă, deoarece se
referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțată de către instanța de apel și
nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept
material sau procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei
recurate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că recursurile
exercitate conform Secțiunii a II-a au caracter devolutiv numai asupra
problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea
deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
Totodată, potrivit jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv,
adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede
puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că
recursul declarat de Zinaida Breguța, reprezentată de avocata Cristina Lungu,
conține obiecții de fapt și de drept, similare celor expuse anterior în cadrul
examinării cauzei, care au fost analizate de către instanța de apel, fiind
apreciate corespunzător. În consecință, nu există aparența unei încălcări a
dreptului recurentei la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea
cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că
dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în
sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera
netemeinicia hotărârii și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432
alin. (2)-(4) din Codul de procedură civilă. Nu este suficientă simpla expunere
a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu
indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea
lor. Motivarea recursului presupune nu doar exprimarea nemulțumirii față de
actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru
care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre
neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de
lege, ci implică determinarea greșelilor imputate instanței de apel și o minimă
argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se
bazează aceste critici.
Drept urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
reține că argumentele invocate de recurentă nu pot constitui temei de
admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau
6
aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept
procedural, și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.
În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție ajunge la concluzia de a aprecia recursul declarat de Zinaida Breguța,
reprezentată de avocata Cristina Lungu, ca fiind inadmisibil.
Din aceste motive, în conformitate cu art. 431 alin.(1) și (2), art.433 lit.
a) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului, art.
440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul depus de Zinaida Breguța, reprezentată de
avocata Cristina Lungu, împotriva deciziei din 23 martie 2023 a Curții de Apel
Bălți.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte, judecător Oxana Parfeni
Judecători Gheorghe Stratulat
Ion Muntean
7