2ra-1284/22 — repararea prejudiciului moral cauzat prin contravenție

Dosarul nr. 2ra-1284/22

2-22007590-01-2ra-13092022

Prima instanță: Judecătoria Edineț, sediul Central (jud. E. Pșenița)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. S. Procopciuc, N. Chircu, E. Grumeza)

ÎNCHEIERE

07 decembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Victor Burduh

Mariana Pitic

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Zinaida

Breguța, reprezentată de avocatul Cristina Lungu,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Zinaida Breguța

împotriva Ecaterinei Gromațchi cu privire la repararea prejudiciului moral cauzat prin

contravenție și compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 07 iunie 2022 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost respins

apelul declarat de Zinaida Breguța, reprezentată de avocatul Cristina Lungu și a fost

menținută hotărârea din 30 martie 2022 a Judecătoriei Edineț, sediul Central,

constată:

La data de 18 ianuarie 2022, Zinaida Breguța a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Ecaterinei Gromațchi cu privire la repararea prejudiciului moral

cauzat prin contravenție și compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că la 12 noiembrie 2021 a depus o

plângere la Inspectoratul de Poliție Edineț împotriva vecinei sale Ecaterina Gromațchi,

domiciliată în s. XXXXX, care de mai mult timp a numit-o cu cuvinte necenzurate. De

asemenea, pârâta aruncă deșeurile și gunoiul de la ea din gospodărie în gospodăria

reclamantei, fără niciun motiv.

A susținut că a încercat să soluționeze litigiul pe cale amiabilă și a comunicat

despre faptele pârâtei soțului acesteia pentru a o influența, însă, fără nicio schimbare.

Cuvintele murdare adresate ei personal, cât și familiei sale, au ajuns până la culmea

minciunilor și a ponegririi. Aceste cuvinte lezează drepturile ei și ale familiei sale,

lezează demnitatea și onoarea ei, cât și ale fiecărui membru al familiei.

1

A menționat că potrivit procesului-verbal de audiere a contravenientului pe cauza

contravențională, pârâta și-a recunoscut vina integral. Prin procesul-verbal cu privire la

contravenție din 23 noiembrie 2021, Ecaterina Gromațchi a fost recunoscută vinovată

de săvârșirea contravenției prevăzute de art. 69 alin. (1) din Codul contravențional,

pentru faptul că în timpul unui conflict, pe parcursul lunilor octombrie – noiembrie

2021, a numit-o cu cuvinte necenzurate.

Zinaida Breguța a invocat că Ecaterina Gromațchi, prin acțiunile sale ilegale, i-a

cauzat prejudiciu moral în sumă de 20 000 de lei, sumă pe care o consideră necesară

pentru a-i reabilita starea emoțională ce i-a fost dezechilibrată și reprezintă o satisfacție

echitabilă conform art. 41 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului

și a Libertăților Fundamentale, fiind o compensare suficientă, echitabilă și nicidecum

diminuată a prejudiciului moral cauzat.

A precizat că aproximativ de fiecare dată când trece pe lângă gardul pârâtei și

aceasta este în curte și o observă, o numește cu cuvinte necenzurate și o înjură, motiv

din care are frică să treacă pe lângă gardul ei.

Reclamanta a solicitat încasarea din contul Ecaterinei Gromațchi în beneficiul său

a sumei de 20 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral și a sumei de 4000 de lei cu titlu

de cheltuieli de asistență juridică.

Prin hotărârea din 30 martie 2022 a Judecătoriei Edineț, sediul Central a fost

admisă parțial acțiunea și s-a încasat de la Ecaterina Gromațchi în beneficiul Zinaidei

Breguța suma de 2000 de lei cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin contravenție și

suma de 1000 de lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică. Totodată, s-a încasat de

la Ecaterina Gromațchi în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 100 de lei.

La data de 30 martie 2022 Zinaida Breguța, reprezentată de avocatul Cristina

Lungu, a declarat apel împotriva hotărârii din 30 martie 2022 a Judecătoriei Edineț,

sediul Central, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii în partea respingerii

acțiunii și emiterea unei noi hotărâri, prin care acțiunea să fie admisă integral.

Prin decizia din 07 iunie 2022 a Curții de Apel Bălți, a fost respins apelul declarat

de Zinaida Breguța, reprezentată de avocatul Cristina Lungu și a fost menținută

hotărârea din 30 martie 2022 a Judecătoriei Edineț, sediul Central.

Pentru a decide astfel, Curtea de Apel Bălți a reținut că prima instanță, reieșind din

temeiurile și obiectul acțiunii, cu aplicarea corectă a legii materiale, care guvernează

raportul juridic litigios, stabilind circumstanțele care au importanță pentru soluționarea

justă a cauzei și având la bază cumulul de probe prezentate de părți, întemeiat a ajuns

la concluzia admiterii parțiale a acțiunii formulate de Zinaida Breguța.

Instanța de apel a menționat că potrivit procesului-verbal cu privire la contravenție

din 23 noiembrie 2021, Ecaterina Gromațchi a fost recunoscută vinovată de săvârșirea

contravenției prevăzute de art. 69 alin. (1) din Codul contravențional, pentru faptul că

în timpul unui conflict, pe parcursul lunilor octombrie – noiembrie 2021, a numit-o pe

Zinaida Breguța cu cuvinte necenzurate. În cadrul procesului contravențional, Zinaida

Breguța a fost recunoscută în calitate de parte vătămată.

În contextul celor expuse, instanța de apel a conchis că Ecaterina Gromațchi,

acționând în mod ilicit față de reclamantă și numind-o cu cuvinte necenzurare, i-a

cauzat ultimei un prejudiciu moral, fiind pasibilă de răspunderea de daune menționate

2

în prevederile art. 2036 și art. 2037 din Codul civil. Prin urmare, instanța de fond, ținând

cont de urmările acțiunilor ilegale ale pârâtei Ecaterina Gromațchi asupra stării de bine

a reclamantei, care a suferit un disconfort psihic, stare de stres și umilință, corect a

stabilit că suma de 20 000 de lei cu titlu de daună morală pretinsă de reclamantă, ar

reprezenta o compensație exagerată ce nu derivă din realitatea produsă, suma de 2000

de lei fiind rezonabilă și echitabilă.

La data de 08 august 2022, prin intermediul oficiului poștal, Zinaida Breguța,

reprezentată de avocatul Cristina Lungu, a declarat recurs împotriva deciziei din

07 iunie 2022 a Curții de Apel Bălți, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei

instanței de apel și a hotărârii primei instanțe în partea respingerii acțiunii și emiterea

în această parte a unei hotărâri noi, prin care acțiunea să fie admisă integral.

În motivarea recursului s-a invocat că instanța de apel nu a luat în considerație

toate circumstanțele importante pentru soluționarea justă a cauzei și a aplicat eronat

analogia legii, fără a analiza toate probele pe caz.

Reprezentantul recurentei a indicat că disconfortul emoțional pe care l-a suportat

și îl suportă în continuare Zinaida Breguța trebuie să fie recuperat, deoarece a fost

umilită, a fost nevoită să apeleze la organele de drept și să adune materialele de la

Inspectoratul de Poliție Edineț, a irosit timpul pentru a-și face dreptate, i-a fost perturbat

echilibrul stării emoționale, fiind purtată pe drumuri, a primit o doză de emoții negative,

care urmează a fi compensate prin echivalent bănesc. Prin toate cele sus-menționate se

constată diminuarea calității vieții pe perioada cât a trebuit să umble pe drumuri pentru

a-și reabilita bunul nume și reputația.

A afirmat că suma de 20 000 de lei este necesară pentru reabilitarea stării

emoționale a recurentei, care a fost dezechilibrată. La aprecierea cuantumului

compensației pentru prejudiciului moral trebuie să se ia, de asemenea, în considerație

jurisprudența CtEDO. Spre exemplu, Curtea a criticat compensările acordate de către

instanțele italiene și poloneze care au fost substanțial mai mici decât sumele acordate

de către aceasta în cauze similare. În detrimentul celor spuse, sarcina probării

prejudiciului moral nu poate fi pusă pe seama reclamantului și se apreciază individual

pentru fiecare caz, luându-se în considerație argumentele ambelor părți în proces și

excluzându-se pretenții excesive și vădit exagerate.

Referitor la cheltuielile de judecată suportate pentru acordarea asistenței juridice,

reprezentantul recurentei a invocat că acestea urmează a fi compensate integral din

contul intimatei, deoarece cheltuielile efectuate au fost reale, necesare și raționale.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Bălți a pronunțat decizia contestată la data de 07 iunie 2022.

Materialele cauzei atestă că decizia motivată a instanței de apel a fost expediată

în adresa recurentei Zinaida Breguța la data de 08 august 2022 și a fost recepționată la

15 august 2022 (f.d. 94, 93).

Astfel, recursul, declarat la 08 august 2022, este în termen.

La 13 septembrie 2022, copia recursului a fost expediată în adresa intimatei

Ecaterina Gromațchi, cu înștiințarea despre depunerea referinței (f.d. 116, 118).

3

Prin referința depusă la 21 septembrie 2022, Ecaterina Gromațchi, reprezentată

de avocatul Gabriela Moldovan, a solicitat respingerea recursului declarat de Zinaida

Breguța.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că

aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Zinaida Breguța, reprezentată de

avocatul Cristina Lungu, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2),

(3) și (4) din Codul de procedură civilă.

4

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de

către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că recursul exercitat asupra deciziilor instanțelor de apel are

caracter nedevolutiv și controlul judiciar se circumscrie doar asupra problemelor de

drept material și procedural, verificându-se în exclusivitate doar legalitatea deciziei, dar

nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie

să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la

fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza

Rebai și alții contra Franței, 25 februarie 1995), pe când în recursul declarat de Zinaida

Breguța, reprezentată de avocatul Cristina Lungu, asemenea aspecte nu se regăsesc.

Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera

recursul declarat de Zinaida Breguța, reprezentată de avocatul Cristina Lungu, ca

inadmisibil.

În conformitate cu art. 431 alin. (2), 433 lit. a) și 440 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul declarat de Zinaida Breguța, reprezentată de avocatul Cristina Lungu,

se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Victor Burduh

Mariana Pitic

5