2ra-226/21 — cu privire la repararea prejudiciului moral

Dosarul nr. 2ra-226/21 Prima instanță: Judecătoria Bălți sediul central (jud. N. Costaș) Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. S. Procopciuc, E. Grumeza, N. Chircu) ÎNCHEIERE 31 martie 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Dumitru Mardari Mariana Pitic examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Zinaida Todorovici, reprezentată de avocatul Tatiana Guțu în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Vladimir Motelica împotriva Zinaidei Todorovici cu privire la repararea prejudiciului moral împotriva deciziei din 13 octombrie 2020 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost admis apelul declarat de Vladimir Motelica, reprezentat de avocatul Iuri Frecăuțanu, casată parțial hotărârea din 21 februarie 2020 a Judecătoriei Bălți sediul central și în această parte a fost emisă o hotărâre nouă constată: La 2 august 2019, Vladimir Motelica a depus cerere de chemare în judecată împotriva Zinaidei Todorovici cu privire la repararea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii a invocat că la 4 noiembrie 2016, în jurul orei 11:10, în timp ce se afla în or. Fălești str. Pieței, pârâta fără motiv l-a numit cu cuvinte necenzurate. A menționat că pe faptul dat dânsul a depus o plângere la Inspectoratul de Poliție Fălești, astfel, la 11 noiembrie 2016, pe numele Zinaidei Todorovici a fost întocmit procesul-verbal cu privire la contravenție prin care ultima a fost recunoscută vinovată și sancționată în temeiul art. 69 alin. (1) Cod contravențional cu aplicarea amenzii în mărime de 20 unități convenționale. A remarcat că pârâta urmează să-i repare prejudiciul moral cauzat în urma săvârșirii contravenției, pe care îl estimează la suma de 15 000 de lei.

A evidențiat că până la moment pârâta nu a întreprins măsuri în vederea compensării prejudiciului cauzat prin acțiunile sale culpabile, care s-au manifestat prin stare de stres și frustrare. Pârâta l-a numit cu cuvinte necenzurate în timp ce se afla într-un loc public, acțiuni care în opinia sa sunt grave, or au fost auzite și văzute de un număr mare de 1 persoane, acționând cu intenție și în mod insistent, urmărind scopul ca acțiunile sale ilegale să fie văzute și auzite de cât mai multe persoane. Totodată, a remarcat că în urma acțiunile ilegale din partea pârâtei, a avut suferințe fizice și psihice, manifestate prin frustrare, stare de neliniște, disconfort și impactul informațiilor în societate.

Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 24 din Constituția RM, art. 45, 387 Cod contravențional, art. 11, 14, 15, 514, 1398, 1422, 1423 Cod civil, art. 7, 28, 96, 166, 167 CPC. A solicitat admiterea acțiunii, încasarea din contul Zinaidei Todorovici în beneficiul lui a sumei în mărime de 15 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral. Prin hotărârea din 21 februarie 2020 a Judecătoriei Bălți sediul central, a fost admisă acțiunea parțial. Au fost încasate de la Zinaida Todorovici în beneficiul lui Vladimir Motelica prejudiciul moral în mărime de 1 000 de lei și cheltuielile de judecată compuse din cheltuieli de asistență juridică în sumă de 2 000 de lei și cheltuieli de transport în sumă de 4 000 de lei.

A fost încasată de la Zinaida Todorovici în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 100 de lei. Au fost încasate de la Vladimir Motelica în beneficiul Zinaidei Todorovici cheltuielile de judecată compuse din cheltuieli de asistență juridică în sumă de 4 000 de lei și cheltuieli de transport în sumă de 400 de lei. În rest, a fost respinsă acțiunea. În susținerea soluției emise, prima instanță a reținut că injuria adusă reclamantului în public, însoțită de disconfort și rușine, urmează a fi despăgubită, fiind constatat cu certitudine întrunirea condițiilor necesare pentru încasarea prejudiciului moral cauzat lui Vladimir Motelica. Totodată, prima instanță a considerat că prejudiciul moral pretins de către reclamant în sumă de 15 000 de lei este excesiv, astfel, suma în mărime de 1 000 de lei reprezintă o satisfacție echitabilă care va avea efect compensatoriu în speța respectivă.

Cu referire la solicitarea pârâtei privind încasarea cheltuielilor de judecată, prima instanță a ajuns la concluzia de a încasa de la Vladimir Motelica în beneficiul Zinaidei Todorovici cheltuielile de asistență juridică în sumă de 4 000 de lei, pe care le-a considerat ca fiind necesare, realmente angajate și rezonabile ca mărime, urmând a fi încasate din contul reclamantului, reieșind din soluția adoptată asupra fondului cauzei. La fel, prima instanță a ajuns la concluzia de a admite parțial solicitarea pârâtei și de a încasa din contul reclamantului suma de 400 de lei cu titlu de cheltuieli de transport.

Prin decizia din 13 octombrie 2020 a Curții de Apel Bălți, a fost admis apelul declarat de Vladimir Motelica, reprezentat de avocatul Iuri Frecăuțanu, casată parțial hotărârea din 21 februarie 2020 a Judecătoriei Bălți sediul central, în partea ce ține de încasarea cheltuielilor de judecată, compuse din cheltuielile de asistență juridică și cheltuielile de transport de la Vladimir Motelica în beneficiul Zinaidei Todorovici și și în această parte a fost emisă o hotărâre nouă, prin care a fost respinsă cererea 2 formulată de Zinaida Todorovici privind restituirea de către Vladimir Motelica a cheltuielilor de judecată. În rest, a fost menținută hotărârea primei instanțe. Întru consolidarea soluției adoptate, instanța de apel a reținut că prima instanță a aplicat eronat dispozițiile procedurale ce țin de compensarea cheltuielilor de judecată pârâtului.

Astfel, instanța de apel a stabilit că prezenta acțiune civilă privind încasarea prejudiciului moral cauzat prin contravenție a fost admisă în esența sa, dat fiind că a fost constatată cauzarea de suferințe morale lui Vladimir Motelica prin acțiunile ilicite ale Zinaidei Todorovici, însă a fost determinat cuantumul acestuia în mod diferit de cel solicitat de reclamant în acțiunea civilă. Totodată, instanța de apel a conchis că încasarea unei sume mai mici decât cea solicitată de partea vătămată nu echivalează cu admiterea parțială a acțiunii pentru ca să fie aplicate prevederile art. 94 CPC ca pârâtul să beneficieze și de compensarea cheltuielilor de judecată. Prin urmare, reclamantului urmează a-i fi compensate cheltuielile de judecată solicitate și suportate, iar pârâtul, la caz, nu poate beneficia de compensarea cheltuielilor de judecată, întrucât acțiunea civilă nu a fost respinsă.

La 14 decembrie 2020, prin intermediul oficiului poștal, Zinaida Todorovici, reprezentată de avocatul Tatiana Guțu a declarat recurs împotriva deciziei din 13 octombrie 2020 a Curții de Apel Bălți, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel, cu emiterea unei noi hotărâri de menținere a hotărârii primei instanțe.

În motivarea recursului, având în vedere prevederile art. 94 alin. (1) și art. 96 alin. (1) CPC, a invocat că încasarea cheltuielilor de judecată din contul intimatului și anume a cheltuielilor de asistență juridică în sumă de 4 000 de lei, ce se confirmă prin bonul de plată și factura fiscală din 4 septembrie 2019, sunt în corespundere cu prevederile Recomandării privind cuantumul onorariilor avocaților, aprobată prin decizia nr. 2 din 30 martie 2012 a Consiliului Uniunii Avocaților din RM, fiind necesare, realmente angajate și rezonabile ca mărime, urmând a fi încasate din contul lui Vladimir Motelica, reieșind din soluția adoptată asupra fondului cauzei. Reieșind din faptul că la 4 noiembrie 2016, dânsa a demontat patru trepte de la scară, demontarea fiind efectuată în prezența Liudmilei Agop care era încă proprietarul încăperii și din această cauză a avut loc un conflict, inițiatorul căruia fiind Vladimir Motelica.

Din materialele care au fost anexate la acțiunea privind încasarea prejudiciului moral nu se probează cu certitudine faptul că în urma acțiunilor care au avut loc la 4 noiembrie 2016, Vladimir Motelica a avut de suferit moral, or careva probe în ceea ce privește adresarea la un medic specialist sau la o altă instituție specializată nu au fost anexate. Prezența unui proces-verbal contravențional permite intimatului de a pretinde recuperarea prejudiciului moral, având în vedere consecințele negative suferite pe plan psihologic, importanța valorilor lezate, măsura în care au fost vătămate aceste valori, pe când la acțiunea înaintată nu au fost anexate careva probe care să ateste suferințele psihologice suferite de Vladimir Motelica.

3 La 5 februarie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Vladimir Motelica a depus referință la recursul declarat de Zinaida Todorovici, care însă nu este semnată, prin urmare, nu va fi luată în considerație de către instanța de recurs. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată în adresa părților la 1 decembrie 2020, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire (f. d. 140), fiind recepționată de către recurentă la data de 3 decembrie 2020, ceea ce se atestă prin avizul de recepție anexat la actele cauzei (f. d. 139). Astfel, se constată că recurenta s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul la 14 decembrie 2020 în termenul legal.

Examinând temeiurile recursului declarat de Zinaida Todorovici, reprezentată de avocatul Tatiana Guțu, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Zinaida Todorovici, reprezentată de avocatul Tatiana Guțu, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei contestate. De altfel, argumentul recurentei cu privire la netemeinicia acțiunii, este unul abuziv, în situația în care Zinaida Todorovici nu a folosit calea apelului împotriva hotărârii primei instanțe, care a admis parțial acțiunea.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. 4 În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Distinct de aceste constatări, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII CPC, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel.

Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Prin prisma art. 432 alin. (4) CPC, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 CPC, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr. 26561/1995). În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că recursul declarat de Zinaida Todorovici, reprezentată de avocatul Tatiana Guțu urmează a fi considerat ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Se consideră inadmisibil recursul declarat de Zinaida Todorovici, reprezentată de avocatul Tatiana Guțu. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Dumitru Mardari Mariana Pitic 5