2ra-590/21 — repararea prejudiciului moral

Dosarul nr. 2ra-590/21

Prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul central (jud. A. Roșca)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. Iu. Grosu, A. Garbuz, A. Ciobanu)

ÎNCHEIERE

26 mai 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președinte completului, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Dumitru Mardari

Mariana Pitic

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Ivan

Ungureanu, reprezentat de către avocatul Igor Ciuru,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Ivan

Ungureanu împotriva lui Vladimir Gula cu privire la repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 26 noiembrie 2020 a Curții de Apel Bălți, prin care a

fost admis apelul declarat de către Vladimir Gula, a fost casată hotărârea din 26 iunie

2020 a Judecătoriei Bălți, sediul central și a fost pronunțată o nouă hotărâre cu

privire la respingerea acțiunii,

constată:

La 09 iulie 2019 Ivan Ungureanu a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Vladimir Gula cu privire la repararea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la 17 iulie 2017, prin decizia

Judecătoriei Bălți, pârâtul a fost recunoscut vinovat de comiterea contravenției

prevăzute de art. 318 alin. (2) din Codul contravențional și i-a fost aplicată pedeapsă

sub formă de amendă în mărime de 250 u. c., ceea ce constituie suma de 5000 de lei.

Această hotărâre a fost menținută prin decizia irevocabilă a Curții de Apel Bălți din

15 noiembrie 2017.

A menționat că, vinovăția pârâtului constă în faptul că el, activând în funcția

de consilier în Consiliul municipal Bălți, în mod repetat și în mod intenționat, pe

perioada anilor 2011-2017, nu a executat documentul executoriu nr. 3r-557/2011 din

25 mai 2011, eliberat de către Curtea Supremă de Justiție.

A susținut că, prin decizia Curții Supreme de Justiție din 25 mai 2011, a fost

admisă pretenția sa cu privirea la obligarea Consiliului municipal Bălți de a încheia

contracte de locațiune a terenului, pe care sunt amplasate gheretele comerciale nr.1,

11 și 16 din Piața Vasile Alecsandri,4, mun. Bălți.

1

A afirmat că, în legătură cu faptul că, pârâtul nu execută hotărârea

judecătorească menționată, inclusiv îndeamnă în mod deschis și pe alți consilieri să

nu voteze proiectele de decizii cu privire la încheierea contractelor de locațiune cu

el, s-a adresat la executorul judecătoresc pentru a fi întreprinse măsurile legale în

privința lui Vladimir Gula.

A notat că, pârâtul pînă în prezent nu a dat dovadă de bună-credință și nu a

executat hotărârea judecătorească enunțată.

A relevat că, datorită neexecutării intenționate a hotărârii judecătorești de

către Vladimir Gula, i-au fost cauzate suferințe psihice manifestate prin sentimente

de disperare și disconfort financiar, din motiv că, familia sa este privată de

posibilitatea de a obține un venit suplimentar din activitatea gheretelor comerciale,

sentimente de dezamăgire, pierdere a încrederii în stat și instituțiile acestuia, care

mai mult de 8 ani nu pot garanta executarea unei hotărâri judecătorești definitive și

obligatorii, stres, insomnii, anxietate, care, în cumul cu celelalte suferințe invocate,

au dus la agravarea stării lui de sănătate.

A solicitat încasarea de la pârât a sumei de 40000 lei, cu titlu de prejudiciu

moral, a taxei de stat și a cheltuielilor de asistență juridică.

Prin hotărârea din 26 iunie 2020 a Judecătoriei Bălți, sediul central, a fost

admisă parțial acțiunea depusă de către Ivan Ungureanu și au fost încasate de la

Vladimir Gula în beneficiul lui Ivan Ungureanu suma de 10000 de lei, cu titlu de

prejudiciu moral, taxa de stat în sumă de 100 de lei și cheltuielile de asistență juridică

în sumă de 5000 de lei. În rest acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

La 13 iulie 2020 Vladimir Gula a declarat apel nemotivat, iar la 09 septembrie

2020 a declarat apel motivat împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea

acestuia, casarea hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri cu privire la

respingerea acțiunii.

Prin decizia din 26 noiembrie 2020 a Curții de Apel Bălți, a fost admis apelul

declarat de către Vladimir Gula, a fost casată integral hotărârea primei instanțe și a

fost pronunțată o nouă hotărâre, prin care acțiunea depusă de către Ivan Ungureanu

a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

Instanța de apel, reiterând prevederile art. 45 din Codul contravențional, a

reținut că, în cazul dat, dreptul și interesul legitim al intimatului constă în

neexecutarea în termen rezonabil a unei hotărâri irevocabile, favorabile lui. Or, în

acest aspect, legiuitorul a instituit Legea nr. 87 din 21 aprilie 2011 privind repararea

de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen

rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii

judecătorești.

Totodată, instanța de apel a reținut că, prima instanță, la emiterea hotărârii,

eronat a aplicat Legea nr. 87 din 21 aprilie 2011, or, conform art. 2 alin. (4) și (7)

din Legea enunțată, prejudiciul cauzat de o autoritate publică sau de o autoritate

căreia statul i-a delegat atribuții de autoritate publică prin neaplicarea dreptului la

judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen

rezonabil a hotărârii judecătorești se repară de către stat. Reparația prejudiciului se

2

face de la bugetul de stat, organul care reprezintă statul în instanță de judecată pe

această categorie de cauze este Ministerul Justiției.

Instanța de apel a menționat că, prejudiciul moral este pasibil de a fi reparat

în cazul în care au fost încălcate drepturile nepatrimoniale ale persoanei sau în alte

cazuri prevăzute de lege, pe cînd în speța dată, nu se constată existența unor acțiuni

susceptibile de a atenta la drepturile nepatrimoniale ale intimatului, la integritatea

psihică sau fizică a acestuia, comise de către apelant.

La 18 februarie 2021, prin intermediul poștei electronice, iar la 22 februarie

2021, prin intermediul oficiului poștal, Ivan Ungureanu, reprezentat de către

avocatul Igor Ciuru, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând

admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii primei

instanțe, cu încasarea de la intimat a cheltuielilor de judecată.

În motivarea recursului a indicat că, nu este de acord cu decizia instanței de

apel, deoarece instanța de apel a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată.

A menționat că, instanța de apel a constatat în mod eronat că, dreptul și

interesul legitim al recurentului constă în neexecutarea în termen rezonabil a unei

hotărâri irevocabile, favorabile lui și în acest aspect, legiuitorul a instituit Legea nr.

87 din 21 aprilie 2011 privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin

încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la

executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești.

A susținut că, în speță, drepturile și interesele legitime ale recurentului constau

în neexecutarea intenționată a hotărârii judecătorești de către Vladimir Gula, în

calitate de consilier municipal.

A afirmat că, vinovat de neexecutarea intenționată a documentului executoriu

nu este vreo autoritate publică, ci intimatul.

A notat că, recurentul, în cererea de chemare în judecată, nu a formulat obiecții

în legătură cu faptul că-i sunt încălcate drepturile și interesele sale legitime prin

neexecutarea în termen rezonabil a unei hotărâri judecătorești irevocabile, dar a

invocat că-i sunt afectate drepturile și interesele legitime de către intimatul, care în

mod intenționat nu execută hotărârea judecătorească favorabilă lui.

A declarat că, pentru faptul neexecutării intenționate a hotărârii judecătorești,

Vladimir Gula a fost recunoscut vinovat și a fost tras la răspundere contravențională

și, prin urmare, recurentul este în drept să solicite repararea prejudiciului moral

cauzat prin contravenție de către Vladimir Gula și nu de către stat, prin intermediul

Ministerului Justiției.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Din materialele dosarului rezultă că, Curtea de Apel Bălți a expediat în adresa

părților copia deciziei contestate la 29 decembrie 2020 (f. d. 106), iar la 31

decembrie 2020 recurentul a recepționat-o, fapt confirmat prin avizul de recepție a

acesteia (f. d. 109).

Astfel, recursul declarat la 18 februarie 2021 este în termen.

3

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră

că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul

în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din

oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de către Ivan Ungureanu,

reprezentat de către avocatul Igor Ciuru, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural

de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

4

Or, recursul exercitat asupra deciziilor instanței de apel are caracter

nedevolutiv și controlul judiciar se circumscrie doar asupra problemelor de drept

material și procedural, verificându-se în exclusivitate doar legalitatea deciziei, dar

nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile

trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate

în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea

de lucruri (cauza Rebai și alții contra Franței, 25 februarie 1995), pe când în recursul

declarat de către Ivan Ungureanu, reprezentat de către avocatul Igor Ciuru, asemenea

aspecte nu se regăsesc.

Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de către Ivan Ungureanu, reprezentat de către avocatul

Igor Ciuru, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1) Cod de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul declarat de către Ivan Ungureanu, reprezentat de către avocatul Igor

Ciuru, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Dumitru Mardari

Mariana Pitic

5