2ra-625/21 — obligarea eliberării hotărârii hotărârii motivate si repararea prejudiciului material si moral

Dosarul nr. 2ra-625/21 Prima instanță: Judecătoria Drochia, sediul Glodeni (jud. C. Rîmari) Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. Iu. Grosu, A. Ciobanu, O. Mironov) ÎNCHEIERE 19 mai 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Dumitru Mardari Mariana Pitic examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Ivan Rotaraș, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Ivan Rotaraș împotriva judecătorului Judecătoriei Drochia, sediul Rîșcani, Ion Rabei cu privire la obligarea eliberării hotărârii motivate și repararea prejudiciului material și moral, împotriva deciziei din 21 ianuarie 2021 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost respins apelul declarat de către Ivan Rotaraș și au fost menținute hotărârea și încheierea din 21 septembrie 2020 ale Judecătoriei Drochia, sediul Rîșcani, constată: La 15 iulie 2019 Ivan Rotaraș a depus cerere de chemare în judecată împotriva judecătorului Judecătoriei Drochia, sediul Rîșcani, Ion Rabei cu privire la obligarea eliberării hotărârii motivate și repararea prejudiciului material și moral.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la 03 iunie 2019 a depus în cancelaria Judecătoriei Drochia, sediul Rîșcani cererea cu nr. 3904, prin care a solicitat eliberarea hotărârii motivate din 17 mai 2019 pronunțată pe cauza civilă la cererea sa de chemare în judecată depusă de către Ivan Rotaraș împotriva CAS ,,Fîntîna Rece” și primarului com. Recea, r-nul Rîșcani, Daniel Duminică cu privire la atribuirea cotei valorice și a numărului de acțiuni și încasarea dividendelor, însă până la data depunerii prezentei cereri, nu a primit nici un răspuns la solicitarea înaintată. A solicitat obligarea pârâtului de a-i elibera hotărârea motivată din 17 mai 2019, pronunțată de către acesta și repararea prejudiciului material și moral.

Prin încheierea din 23 iulie 2019 a Judecătoriei Drochia, sediul central, a fost refuzată primirea cererii de chemare în judecată depusă de către Ivan Rotaraș. Prin încheierea din 21 noiembrie 2019 a Curții de Apel Bălți, a fost anulată încheierea primei instanțe și a fost remisă cauza în prima instanță, în același complet 1 de judecată, de la etapa primirii cererii. Prin încheierea din 04 decembrie 2019 a Judecătoriei Drochia, sediul central, a fost declinată competența examinării cererii de chemare în judecată depusă de către Ivan Rotaraș și cauza a fost remisă Președintelui Judecătoriei Drochia pentru redistribuire aleatorie altui complet de judecată competent în examinarea cauzelor în procedură civilă contencioasă generală.

Prin încheierea din 21 septembrie 2020 a Judecătoriei Drochia, sediul Glodeni, a fost încetat procesul pe cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Ivan Rotaraș împotriva judecătorului Judecătoriei Drochia, sediul Rîșcani, Ion Rabei cu privire la obligarea eliberării hotărârii motivate, deoarece aceasta urmează a fi judecată în procedura civilă. Prin hotărârea din 21 septembrie 2020 a Judecătoriei Drochia, sediul Glodeni, acțiunea depusă de către Ivan Rotaraș împotriva judecătorului Judecătoriei Drochia, sediul Rîșcani, Ion Rabei cu privire la repararea prejudiciului material și moral a fost respinsă. La 07 octombrie 2020 Ivan Rotaraș a declarat apel nemotivat, iar la 08 decembrie 2020 a declarat apel motivat împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea acestuia și casarea hotărârii primei instanțe.

La 12 octombrie 2020 Ivan Rotaraș a declarat recurs împotriva încheierii primei instanțe, solicitând admiterea acestuia și casarea încheierii primei instanțe. Prin decizia din 21 ianuarie 2021 a Curții de Apel Bălți, a fost respins apelul declarat de către Ivan Rotaraș și au fost menținute hotărârea și încheierea primei instanțe. Instanța de apel, menținând încheierea primei instanțe, a reținut că, prima instanță legal a constatat că, acțiunile judecătorilor, legate de organizarea judecării unui proces civil, de contencios administrativ sau penal, nu pot fi verificate pe calea înaintării cererii de chemare în judecată, dat fiind faptul că, actele de procedură sunt supuse controlului ierarhic superior și, respectiv, nu pot constitui temei pentru ca participantul la proces sau oarecare altă persoană să se adreseze în judecată cu o cerere de chemare în judecată împotriva judecătorului cu invocarea emiterii actului de justiție sau a urmării emiterii lui.

Urmare a înfăptuirii justiției în oarecare cauză, judecătorul nu dă naștere raportului juridic civil și nu poate fi subiect al vreunui raport juridic civil reglementat de legislația civilă în raport cu participanții la proces. Totodată, instanța de apel a menționat că, Ivan Rotaraș a pretins repararea prejudiciului material și moral cauzat de judecătorul Ion Rabei pentru neexpedierea în adresa sa a hotărârii motivate până la 15 iulie 2020, iar prima instanță corect a reținut că, în cererea de chemare în judecată, apelantul-reclamant nu a valorificat prejudiciul atât material, cât și cel moral. Nici ulterior apelantul-reclamant nu a concretizat mărimea prejudiciului material și moral.

Făcând trimitere la art. 19 alin. (2) și (3) și 1998 alin. (1)-(3) din Codul civil (în redacția legii în vigoare la data depunerii cererii de chemare în judecată), instanța de apel a conchis că, prima instanță corect a constatat că, apelantul-reclamant nu a făcut dovada existenței prejudiciului material și, anume, asupra cuantumului cheltuielilor suportate sau cele care urma să le suporte pentru restabilirea dreptului 2 încălcat, la fel, nu a făcut dovada asupra faptei ilicite în urma căreia a avut de suferit, iar în lipsa acestora nu poate fi identificată nici legătura de cauzalitate între acțiunile intimatului-pârât și prejudiciul patrimonial (material) pretins a fi suportat de către apelantul-reclamant.

Afară de aceasta, instanța de apel a conchis că, contrat prevederilor art.118 alin.(1) CPC, de către apelantul-reclamant nu au fost prezentate careva probe, ce ar confirma faptul suportării suferințelor fizice și psihice, diminuării calității vieții acestuia, instanța fiind în imposibilitate de a constata legătura cauzală între acțiunile intimatului-pârât și prejudiciul nepatrimonial (moral) pretins a fi suportat de către apelantul-reclamant.

După cum s-a menționat, judecătorul nu dă naștere raportului juridic civil, nu este și nici nu poate fi subiect al raportului juridic civil cu participanții la proces, iar modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești este reglementat de Legea nr. 1545-XIII din 25 februarie 1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești, astfel, acțiunea a fost înaintată și împotriva unui pârât necorespunzător. La 26 februarie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Ivan Rotaraș a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia și casarea deciziei instanței de apel.

În motivarea recursului a indicat că, nu este de acord cu decizia instanței de apel, deoarece au fost aplicate eronat normele de drept material. A menționat că, conform art. 2 din Constituția RM, cetățenii au dreptul să se adreseze autorităților publice prin petiții formulate numai în numele semnatarilor. A susținut că, la orice petiție adresată, fiecare autoritate publică trebuie să răspundă. A afirmat că, judecătorul Ion Rabei, ca exponent al puterii judecătorești, a refuzat să-i prezinte informația solicitată, încălcându-i, astfel, dreptul la informație. Prin notificarea din 15 martie 2021 Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimatului copia recursului, înștiințându-l despre necesitatea depunerii referinței (f. d. 149), însă ultimul nu și-a valorificat acest drept și nu a depus referință.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Din materialele dosarului rezultă că, Curtea de Apel Bălți a expediat în adresa părților copia deciziei contestate la 11 februarie 2021, iar la 16 februarie 2021 recurentul a recepționat-o, fapt confirmat prin avizul de recepție a acesteia (f. d.138). Astfel, recursul declarat la 26 februarie 2021 este în termen. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a 3 normelor de drept procedural. Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu. În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4). Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de către Ivan Rotaraș nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat asupra deciziilor instanței de apel are caracter nedevolutiv și controlul judiciar se circumscrie doar asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se în exclusivitate doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se 4 încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Rebai și alții contra Franței, 25 februarie 1995), pe când în recursul declarat de către Ivan Rotaraș, asemenea aspecte nu se regăsesc. Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Ivan Rotaraș ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul declarat de către Ivan Rotaraș se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Dumitru Mardari Mariana Pitic 5