2ra-625/21 — obligarea eliberării hotărârii hotărârii motivate si repararea prejudiciului material si moral

Dosarul nr. 2ra-625/21

Prima instanță: Judecătoria Drochia, sediul Glodeni (jud. C. Rîmari)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. Iu. Grosu, A. Ciobanu, O. Mironov)

ÎNCHEIERE

19 mai 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Dumitru Mardari

Mariana Pitic

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Ivan

Rotaraș,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Ivan Rotaraș

împotriva judecătorului Judecătoriei Drochia, sediul Rîșcani, Ion Rabei cu privire la

obligarea eliberării hotărârii motivate și repararea prejudiciului material și moral,

împotriva deciziei din 21 ianuarie 2021 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost

respins apelul declarat de către Ivan Rotaraș și au fost menținute hotărârea și

încheierea din 21 septembrie 2020 ale Judecătoriei Drochia, sediul Rîșcani,

constată:

La 15 iulie 2019 Ivan Rotaraș a depus cerere de chemare în judecată împotriva

judecătorului Judecătoriei Drochia, sediul Rîșcani, Ion Rabei cu privire la obligarea

eliberării hotărârii motivate și repararea prejudiciului material și moral.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la 03 iunie 2019 a depus în

cancelaria Judecătoriei Drochia, sediul Rîșcani cererea cu nr. 3904, prin care a

solicitat eliberarea hotărârii motivate din 17 mai 2019 pronunțată pe cauza civilă la

cererea sa de chemare în judecată depusă de către Ivan Rotaraș împotriva CAS

,,Fîntîna Rece” și primarului com. Recea, r-nul Rîșcani, Daniel Duminică cu privire

la atribuirea cotei valorice și a numărului de acțiuni și încasarea dividendelor, însă

până la data depunerii prezentei cereri, nu a primit nici un răspuns la solicitarea

înaintată.

A solicitat obligarea pârâtului de a-i elibera hotărârea motivată din 17 mai

2019, pronunțată de către acesta și repararea prejudiciului material și moral.

Prin încheierea din 23 iulie 2019 a Judecătoriei Drochia, sediul central, a fost

refuzată primirea cererii de chemare în judecată depusă de către Ivan Rotaraș.

Prin încheierea din 21 noiembrie 2019 a Curții de Apel Bălți, a fost anulată

încheierea primei instanțe și a fost remisă cauza în prima instanță, în același complet

1

de judecată, de la etapa primirii cererii.

Prin încheierea din 04 decembrie 2019 a Judecătoriei Drochia, sediul central,

a fost declinată competența examinării cererii de chemare în judecată depusă de către

Ivan Rotaraș și cauza a fost remisă Președintelui Judecătoriei Drochia pentru

redistribuire aleatorie altui complet de judecată competent în examinarea cauzelor

în procedură civilă contencioasă generală.

Prin încheierea din 21 septembrie 2020 a Judecătoriei Drochia, sediul

Glodeni, a fost încetat procesul pe cauza civilă la cererea de chemare în judecată

depusă de către Ivan Rotaraș împotriva judecătorului Judecătoriei Drochia, sediul

Rîșcani, Ion Rabei cu privire la obligarea eliberării hotărârii motivate, deoarece

aceasta urmează a fi judecată în procedura civilă.

Prin hotărârea din 21 septembrie 2020 a Judecătoriei Drochia, sediul Glodeni,

acțiunea depusă de către Ivan Rotaraș împotriva judecătorului Judecătoriei Drochia,

sediul Rîșcani, Ion Rabei cu privire la repararea prejudiciului material și moral a fost

respinsă.

La 07 octombrie 2020 Ivan Rotaraș a declarat apel nemotivat, iar la 08

decembrie 2020 a declarat apel motivat împotriva hotărârii primei instanțe,

solicitând admiterea acestuia și casarea hotărârii primei instanțe.

La 12 octombrie 2020 Ivan Rotaraș a declarat recurs împotriva încheierii

primei instanțe, solicitând admiterea acestuia și casarea încheierii primei instanțe.

Prin decizia din 21 ianuarie 2021 a Curții de Apel Bălți, a fost respins apelul

declarat de către Ivan Rotaraș și au fost menținute hotărârea și încheierea primei

instanțe.

Instanța de apel, menținând încheierea primei instanțe, a reținut că, prima

instanță legal a constatat că, acțiunile judecătorilor, legate de organizarea judecării

unui proces civil, de contencios administrativ sau penal, nu pot fi verificate pe calea

înaintării cererii de chemare în judecată, dat fiind faptul că, actele de procedură sunt

supuse controlului ierarhic superior și, respectiv, nu pot constitui temei pentru ca

participantul la proces sau oarecare altă persoană să se adreseze în judecată cu o

cerere de chemare în judecată împotriva judecătorului cu invocarea emiterii actului

de justiție sau a urmării emiterii lui. Urmare a înfăptuirii justiției în oarecare cauză,

judecătorul nu dă naștere raportului juridic civil și nu poate fi subiect al vreunui

raport juridic civil reglementat de legislația civilă în raport cu participanții la proces.

Totodată, instanța de apel a menționat că, Ivan Rotaraș a pretins repararea

prejudiciului material și moral cauzat de judecătorul Ion Rabei pentru neexpedierea

în adresa sa a hotărârii motivate până la 15 iulie 2020, iar prima instanță corect a

reținut că, în cererea de chemare în judecată, apelantul-reclamant nu a valorificat

prejudiciul atât material, cât și cel moral. Nici ulterior apelantul-reclamant nu a

concretizat mărimea prejudiciului material și moral.

Făcând trimitere la art. 19 alin. (2) și (3) și 1998 alin. (1)-(3) din Codul civil

(în redacția legii în vigoare la data depunerii cererii de chemare în judecată), instanța

de apel a conchis că, prima instanță corect a constatat că, apelantul-reclamant nu a

făcut dovada existenței prejudiciului material și, anume, asupra cuantumului

cheltuielilor suportate sau cele care urma să le suporte pentru restabilirea dreptului

2

încălcat, la fel, nu a făcut dovada asupra faptei ilicite în urma căreia a avut de suferit,

iar în lipsa acestora nu poate fi identificată nici legătura de cauzalitate între acțiunile

intimatului-pârât și prejudiciul patrimonial (material) pretins a fi suportat de către

apelantul-reclamant.

Afară de aceasta, instanța de apel a conchis că, contrat prevederilor art.118

alin.(1) CPC, de către apelantul-reclamant nu au fost prezentate careva probe, ce ar

confirma faptul suportării suferințelor fizice și psihice, diminuării calității vieții

acestuia, instanța fiind în imposibilitate de a constata legătura cauzală între acțiunile

intimatului-pârât și prejudiciul nepatrimonial (moral) pretins a fi suportat de către

apelantul-reclamant. După cum s-a menționat, judecătorul nu dă naștere raportului

juridic civil, nu este și nici nu poate fi subiect al raportului juridic civil cu

participanții la proces, iar modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile

ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor

judecătorești este reglementat de Legea nr. 1545-XIII din 25 februarie 1998 privind

modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de

urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești, astfel, acțiunea a

fost înaintată și împotriva unui pârât necorespunzător.

La 26 februarie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Ivan Rotaraș a declarat

recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia și casarea

deciziei instanței de apel.

În motivarea recursului a indicat că, nu este de acord cu decizia instanței de

apel, deoarece au fost aplicate eronat normele de drept material.

A menționat că, conform art. 2 din Constituția RM, cetățenii au dreptul să se

adreseze autorităților publice prin petiții formulate numai în numele semnatarilor.

A susținut că, la orice petiție adresată, fiecare autoritate publică trebuie să

răspundă.

A afirmat că, judecătorul Ion Rabei, ca exponent al puterii judecătorești, a

refuzat să-i prezinte informația solicitată, încălcându-i, astfel, dreptul la informație.

Prin notificarea din 15 martie 2021 Curtea Supremă de Justiție a expediat în

adresa intimatului copia recursului, înștiințându-l despre necesitatea depunerii

referinței (f. d. 149), însă ultimul nu și-a valorificat acest drept și nu a depus referință.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Din materialele dosarului rezultă că, Curtea de Apel Bălți a expediat în adresa

părților copia deciziei contestate la 11 februarie 2021, iar la 16 februarie 2021

recurentul a recepționat-o, fapt confirmat prin avizul de recepție a acesteia (f. d.138).

Astfel, recursul declarat la 26 februarie 2021 este în termen.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

3

normelor de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră

că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul

în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din

oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de către Ivan Rotaraș nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural

de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat asupra deciziilor instanței de apel are caracter

nedevolutiv și controlul judiciar se circumscrie doar asupra problemelor de drept

material și procedural, verificându-se în exclusivitate doar legalitatea deciziei, dar

nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

4

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile

trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate

în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea

de lucruri (cauza Rebai și alții contra Franței, 25 februarie 1995), pe când în recursul

declarat de către Ivan Rotaraș, asemenea aspecte nu se regăsesc.

Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de către Ivan Rotaraș ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1) Cod de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul declarat de către Ivan Rotaraș se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Dumitru Mardari

Mariana Pitic

5