2ra-1341/21 — Încasarea platilor salariale

Dosarul nr. 2ra–1341/21 Prima instanță: Judecătoria Bălți (sediul Fălești), (jud. O. Ciumaș) Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. A. Corcenco, D. Corolevschi, D. Stănilă) Î N C H E I E R E 13 octombrie 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție În componența: Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru examinând admisibilitatea recursului declarat de Inspectoratul de Poliție Fălești, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Moraru Ilie împotriva Ministerului Justiției, Inspectoratului de Poliție Fălești și Agentului constatator al IP Fălești, Patrașcă Ivan cu privire la repararea prejudiciului material și obligarea exprimării scuzelor scrise, împotriva deciziei din 01 aprilie 2021 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost respinsă cererea de apel depusă de Inspectoratul de Poliție Fălești și menținută hotărârea din 09 decembrie 2020 a Judecătoriei Bălți (sediul central), con st ată: La 18 mai 2020, Moraru Ilie a depus o cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției, Inspectoratului de Poliție Fălești și Agentului constatator al IP Fălești, Patrașcă Ivan cu privire la repararea prejudiciului material și obligarea exprimării scuzelor scrise.

În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că, la 01 martie 2019 agentul constatator al IP Fălești, Patrașcă Ivan, a întocmit în privința reclamantului Moraru Ilie, procesul-verbal cu privire la contravenție nr.5799038530446614, în baza art. 78 alin. (l) Cod contravențional. Prin decizia agentului constatator din 01 martie 2019, Moraru Ilie a fost sancționat cu amendă în mărime de 30 u.c. Nefiind de acord cu contravenția imputată și cu decizia de sancționare, Moraru Ilie a contestat procesul-verbal și decizia de sancționare din 01 martie 2019. Prin hotărârea din 21 august 2019 a Judecătoriei Bălți (sediul Fălești), contestația a fost admisă, procesul-verbal cu privire la contravenție precum și decizia de sancționare au fost anulate, pe motiv că nu există faptul contravenției imputate.

Hotărârea a devenit irevocabilă la 06 septembrie 2019. În acest sens pentru apărarea drepturilor sale pe care le consideră încălcate, reclamantul a fost nevoit să-și angajeze un avocat, pentru ai reprezenta interesele în 1 procesul contravențional și să suporte cheltuieli pentru asistența juridică și cheltuieli de deplasare a apărătorului său. Faptul dat se confirmă prin bonul de plată pentru serviciile de asistența juridică nr.831508 din 20 august 2019, în mărime de 5000 lei. Totodată din momentul formulării contestației și până la pronunțarea soluției irevocabile la caz, reclamantul a suportat cheltuieli de deplasare în sumă de 1600 lei, fapt confirmat prin 6 bonuri fiscale.

Reieșind din cele relatate supra reclamantul a concluzionat că prin acțiunile ilicite ale agentului constatator al IP Fălești, Patrașcă Ivan și prin procesul-verbal cu privire la contravenție și decizia de sancționare, reclamantul Moraru Ilie a fost recunoscut culpabil de comiterea contravenției absolut ilegal. La fel, reclamantul a menționat că în urma acțunilor ilegale ale agentului constatator Patrașcu Ivan, a suferit nu doar prejudiciu material ci și prejudiciu moral, acesta manifestându-se prin suferințe și frustrări psihice, astfel reclamantul consideră că agentul constatator urmează să-i aducă scuze în formă scrisă, pentru acțiunile sale ilegale. Prin hotărârea din 09 decembrie 2020 a Judecătoriei Bălți (sediul Fălești), cererea de chemare în judecată înaintată de Moraru Ilie împotriva Ministerului Justiției, Inspectoratului de Poliție Fălești și Agentului constatator al IP Fălești Patrașcă Ivan a fost admisă parțial.

A fost încasat de la Inspectoratul de Poliție Fălești în beneficiul lui Moraru Ilie, prejudiciul material suma de 6 600. A fost încasat de la Inspectoratul de Poliție Fălești în beneficiul lui Moraru Ilie cheltuielile de judecată în sumă de 3 000 lei. În rest acțiunea a fost respinsă. Prin decizia din 01 aprilie 2021 a Curții de Apel Bălți, a fost respinsă cererea de apel depusă de Inspectoratul de Poliție Fălești și menținută hotărârea din 09 decembrie 2020 a Judecătoriei Bălți (sediul central). Pentru a hotărî astfel, instanțele au reținut că reclamantul Moraru Ilie este în drept de a pretinde la repararea prejudiciului suportat în cadrul procesului contravențional, or, acesta prin hotărârea Judecătoriei Bălți (sediul Fălești) din 21 august 2019, devenită definitivă la 06 septembrie 2019, a fost repus în drepturi.

În aceeași ordine de idei, instanțele au atestat faptul că, normele care stabilesc drepturile de reparare a prejudiciului cauzat sunt aplicabile nu doar în cadrul proceselor contravenționale, ci pot fi aplicabile și în cadrul unui proces civil distinct, care în speță a și fost inițiat de către reclamant. În ceea ce ține pretenția reclamantului cu privire la obligarea prezentării scuzelor oficiale, instanțele au evidențiat că normele legale care prevăd o astfel de acțiune sunt aplicabile doar în cadrul unui proces penal, în care urmărirea penală a fost condusă de procuror, iar aplicarea prin analogie a acestor prevederi legale nu este posibilă. La 15 iulie 2021, Inspectoratul de Poliție Fălești a contestat cu recurs decizia din 01 aprilie 2021 a Curții de Apel Bălți, solicitând casarea acesteia și a hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie respinsă.

În motivarea recursului au invocat faptul că instanța de apel la emiterea deciziei nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată, a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată și a interpretat în mod eronat legea. 2 În conformitate cu art. 434 alin. (1) al Codului de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Din materialele dosarului rezultă că decizia recurată a fost pronunțată la 01 aprilie 2021, expediată părților la 12 mai 2021 și recepționată de recurent la 17 mai 2021. Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul împotriva deciziei instanței de apel în termenul stabilit de lege.

Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu materialele cauzei și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de către Inspectoratul de Poliție Fălești, inadmisibil, din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) al Codului de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă. În conformitate cu art. 433 lit. a) al Codului de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al Codului de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) al Codului de procedură civilă, în sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea considerării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de Inspectoratul de Poliție Fălești, nu pot duce la admisibilitatea recursului, ori acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 al Codului de procedură civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de apel. Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentului cu soluția dată de instanța de apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare al recursului, având în vedere faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

Or, nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea amănunțită a motivelor de nelegalitate pe care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului înseamnă nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci 3 expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Aderent, recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs implicând determinarea greșelilor anume imputate instanței de apel, o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează.

Abordarea recurentului, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul acestuia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune considerarea acestuia ca fiind admisibil. Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată în cererea de recurs declarate de către Inspectoratul de Poliție Fălești. Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea considerării recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) ale Codului de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Inspectoratul de Poliție Fălești. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru 4