2rac-170/23 — repararea prejudiciului material

La 2 iunie 2020, Societatea Comercială „Arvi-Serprim” SRL a depus o cerere de chemare în judecată împotriva Companiei de Asigurări „General Asigurări” Societate pe Acțiuni, intervenienți accesorii Mihai Purice și Maria Purice, Biroul Național al Asiguratorilor de Autovehicule privind obligarea reparării pagubei materiale produse de autovehicul.

În motivarea acțiunii a indicat că la 16 aprilie 2019, autoturismul Dacia Logan nr./î DR AZ 206, proprietatea Societatea Comercială „Arvi-Serprim” SRL, condus de Alexandru Moșneguța, a fost implicat într-un accident rutier în mun. Drochia cu autoturismul Opel Vectra nr./î JZH 897, condus de Maia Purice. Potrivit procesului-verbal MAI04625364, vinovată de accident a fost recunoscută Maia Purice, sancționată contravențional.

În urma impactului, autoturismul reclamantului a suferit deteriorări (aripa dreaptă față, bara de protecție, far dreapta). La data producerii accidentului, autoturismul Opel Vectra era asigurat obligatoriu RCA la CA „General Asigurări” SA, în temeiul contractului RCAI nr. 004819257 din 06.04.2019, încheiat de Mihai Purice, utilizator al vehiculului în sensul Legii nr. 414/2006.

Deși reclamantul a solicitat despăgubirea de la CA „General Asigurări” SA, aceasta a refuzat, invocând că posesorul de drept al vehiculului ar fi „Nilava” UAB, și că situația nu constituie caz asigurat.

Reclamanta a susținut că refuzul asigurătorului este neîntemeiat, întrucât contractul RCA era valabil la data accidentului și produce efecte potrivit Legii nr. 414/2006.

Reclamanta a solicitat obligarea CA „General Asigurări” SA la plata sumei de 12 000 lei cu titlu de despăgubiri, prezentarea raportului de expertiză, obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

Prin cererea de concretizare din 15 martie 2021, reclamanta a solicitat atragerea în cauză, ca intervenienți accesorii, a lui Mihai Purice, Maia Purice și a Biroului Național al Asigurătorilor de Autovehicule. 1

În motivarea soluției, instanța de apel a reținut că la 16 aprilie 2019, s-a produs un accident rutier între un automobil Dacia Logan, condus de Alexandru Moșneaguța, și un Opel Vectra, condus de Maia Purici. Aceasta a fost sancționată contravențional, fiind stabilită vinovăția sa pentru producerea accidentului. Autovehiculul Opel Vectra era asigurat prin polița RCA nr. RCAI 004819257, emisă de CA „General Asigurări” SA la 6 aprilie 2019, cu valabilitate până la 20 aprilie 2019. Polița a fost contractată de Mihai Purice, iar potrivit prevederilor legale și contractuale, aceasta acoperea un număr nelimitat de utilizatori, inclusiv pe Maia Purici, în calitate de utilizator legitim al autovehiculului, conform procurii din 13 februarie 2019.

După accident, SC „Arvi-Serprim” SRL a solicitat despăgubiri de la CA „General Asigurări”, care a refuzat plata, invocând o eroare privind indicarea posesorului în contractul de asigurare.

Instanța de apel a apreciat însă că polița RCA emisă acoperea un număr nelimitat de utilizatori, iar Maia Purici avea calitatea de utilizator legal al autovehiculului, fiind astfel inclusă în acoperirea asigurătorului. Refuzul plății despăgubirii de către asigurător a fost considerat nelegal, contrar prevederilor legale aplicabile.

La 6 iulie 2023, Compania de Asigurări „General Asigurări” Societate pe Acțiuni, reprezentată de avocatul Veaceslav Botnari, a depus o cerere de recurs împotriva deciziei din 8 decembrie 2022, solicitând casarea integrală a acesteia și emiterea unei noi decizii prin care să fie menținută hotărârea primei instanțe din 2 martie 2022.

În motivarea recursului, recurenta a indicat că instanța de apel a calificat greșit persoana care conducea automobilul drept „utilizator”, deși aceasta acționa în baza unei procuri, respectiv în numele și pe contul proprietarului – UAB „Nilava”. Potrivit dispozițiilor legale, utilizatorul este acea persoană care folosește autovehiculul în nume propriu, ceea ce nu este cazul în speță.

A invocat aplicarea incorectă a art. 374 Cod civil, întrucât instanța de apel a ignorat faptul că procura conferă calitatea de reprezentant legal, și nu dreptul de folosință în interes propriu. În aceste condiții, Maia Purice nu avea calitatea de utilizator, ci acționa în calitate de reprezentant al persoanei juridice.

De asemenea, a susținut aplicarea greșită a art. 17 alin. (2) din Legea nr. 407/2006, întrucât polița de asigurare RCA era emisă pe numele unei persoane fizice Mihai Purice, în timp ce utilizatorul real al automobilului era UAB „Nilava”, persoană juridică. În conformitate cu prevederile art. 8 alin. (23) din Legea nr. 414/2006, riscurile utilizării unui vehicul de către o persoană juridică nu sunt acoperite de o poliță emisă pentru o persoană fizică.

Recurenta a contestat, totodată, stabilirea nejustificată a despăgubirii în sumă de 12.000 lei, arătând că instanța a dispus obligarea la plata unei despăgubiri arbitrare, fără temei legal și în contradicție cu evaluarea oficială în sumă de 8.753,62 lei, întocmită conform art. 23 alin. (11) din Legea nr. 414/2006. Prin urmare, hotărârea este nemotivată și arbitrară.

Recurenta a susținut că decizia instanței de apel contravine normelor privind reprezentarea și calitatea de utilizator, s-a făcut o aplicare eronată a regimului juridic al asigurării RCA, iar cuantumul despăgubirilor a fost stabilit fără o bază legală.

Art. XI alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție): 3 „Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursurilor”.

Art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 1 septembrie 2023): „Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4).”

Art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 1 septembrie 2023): ,,Părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procesual.”

Art. 432 alin. (2) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 1 septembrie 2023): „Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; a interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.”

Art. 432 alin. (3) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 1 septembrie 2023): „Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.”

Art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 1 septembrie 2023): „Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.”

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat în vigoare la 1 septembrie 2023.

Astfel, că procedura admisibilității recursului va consta în verificarea existenței unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433 din Codul de procedură civilă, în vigoare la momentul depunerii recursului, la caz, 6 iulie 2023.

Totodată, Completul de judecată, verificând din oficiu, existența circumstanțelor expuse în art. 432 alin. (3) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 1 septembrie 2023), nu a stabilit încălcarea de către instanța de apel a acestor circumstanțe. Cu atât mai mult cu cât recurentul nu indică în mod concret încălcări de ordin procedural care ar putea influența soluția instanței de apel.

Argumentul central al recursului constă în afirmația că instanța de apel ar fi calificat greșit pe Maia Purice drept „utilizator” al automobilului implicat în accident, întrucât aceasta ar fi acționat doar în baza unei procuri, în numele proprietarului – UAB „Nilava”. Recurenta invocă ideea că noțiunea de „utilizator” presupune o folosință în interes propriu, nu o simplă reprezentare.

Această critică este însă vădit neîntemeiată, deoarece polița de asigurare RCA emisă acoperea un număr nelimitat de utilizatori, iar potrivit legii, răspunderea asigurătorului se extinde asupra oricărei persoane care, în mod legitim, utilizează vehiculul asigurat. Procură invocată nu exclude calitatea de utilizator în sensul legii, ci doar confirmă împuternicirea de folosință a vehiculului, ceea ce o include pe Maia Purice în categoria persoanelor acoperite de asigurare. Prin urmare, raționamentul instanței de apel se întemeiază pe o interpretare corectă și conformă cu cadrul normativ, iar susținerile recurentei nu dezvăluie nicio încălcare de drept material sau procesual.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă.

Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 431 alin. (1) și (2), 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului, art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, 5 COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul Companiei de Asigurări „General Asigurări”, reprezentată de avocatul Veaceslav Botnari. Încheierea este irevocabilă. Președinte, judecător Oxana Parfeni Judecători Ion Munteanu Gheorghe Stratulat 6