2rac-127/23 — încasarea în ordine de regres a despăgubirii de asigurare
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- încasarea în ordine de regres a despăgubirii de asigurare
- Temei legal
- temeiurile inadmisibilitătii recursului
2rac-127/23 — încasarea în ordine de regres a despăgubirii de asigurare (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Asociația
Profesională „Biroul Național al Asiguratorilor de Autovehicule”,
reprezentată de avocatul Dumitru Josanu,
în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de
Asociația Profesională „Biroul Național al Asiguratorilor de Autovehicule”
împotriva Întreprinderii Individuale „Fustîi Aliona”, privind încasarea în
ordine de regres a despăgubirii de asigurare și compensarea cheltuielilor,
împotriva deciziei din 25 octombrie 2022 a Curții de Apel Bălți
(Dosarul nr. 2rac-127/23
NR. PIGD 2-21192733-01-2rac-06072023)
Recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă
(în vigoare până la 1 septembrie 2023). Dezacordul recurentului cu decizia contestată nu
constituie temei de casare a acesteia.
Au examinat anterior cauza judecătorii:
Judecătoria Bălți, sediul central, jud. S. Dubceac,
Curtea de Apel Bălți, jud. S. Procopciuc, E. Grmeaza, N. Chircu,
22 octombrie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de Asociația
Profesională „Biroul Național al Asiguratorilor de Autovehicule”,
reprezentată de avocatul Dumitru Josanu
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Oxana Parfeni, Președinte,
Gheorghe Stratulat,
Ion Munteanu, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 31 decembrie 2021, Asociația Profesională „Biroul Național al
Asigurătorilor de Autovehicule” (în continuare – BNAA) s-a adresat în
instanța de judecată cu cerere de chemare în judecată împotriva Întreprinderii
Individuale „Fustîi Aliona” și a lui Popovici Cătălin, solicitând: încasarea în
mod solidar a despăgubirii de asigurare în mărime de 116 280 lei; încasarea
cheltuielilor de instrumentare a dosarului de daune în mărime de 400 lei;
cheltuielile de judecată formate din taxa de stat achitată la depunerea acțiunii
în mărime de 3 608 lei; cheltuieli de asistență juridică în mărime de 3 500
lei; dobânda de întârziere în mărime de 3 565 lei.
În motivarea acțiunii, reclamanta a indicat că la 2 iunie 2019 a avut
loc un accident rutier în care au fost implicate autovehiculul de model
Renault Master cu numărul de înmatriculare xxxxx, condus de Popovici
Cătălin, și autovehiculul de model BMW X3 cu numărul de înmatriculare
XMH 475.
În urma accidentului rutier, pe numele lui Popovici Cătălin a fost
intentată o cauză penală în temeiul art. 264 alin. (1) Cod penal, iar prin
sentința Judecătoriei Bălți nr. 1-618/2019 din 10 martie 2020 procesul penal
a fost încetat pe motivul împăcării părților, fiind constatată vinovăția
pârâtului în producerea accidentului.
În cadrul instrumentării cauzei penale, Popovici Cătălin a prezentat
foaia de parcurs nr. BR 497708 din 1 iunie 2019, eliberată pe numele său de
către ÎI „Fustîi Aliona”, iar posesia asupra autovehiculului Renault Master
cu numărul de înmatriculare xxxxx este confirmată prin copia certificatului
de înmatriculare depus la dosar.
De asemenea, Popovici Cătălin a prezentat polița de asigurare asupra
aceluiași mijloc de transport, în care figură ca asigurat Fustîi Mihail, însă
1
compania de asigurări a refuzat achitarea despăgubirii pe motivul lipsei unei
polițe RCA valabile pentru utilizatorul real al vehiculului, ÎI „Fustîi Aliona”.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 7 iulie 2022 a Judecătoriei Bălți, sediul central, s-a
admis parțial acțiunea. S-a încasat, în mod solidar, de la ÎI „Fustîi Aliona” și
Popovici Cătălin despăgubiri de asigurare în mărime de 45 213,54 lei,
dobânda de întârziere în mărime de 1 405,29 lei, cheltuielile de instrumentare
a dosarului de daune în sumă de 400 lei, cheltuielile de judecată în mărime
de 1 410,36 lei cu titlu de taxă de stat, proporțional părții admise a cerințelor,
precum și 2 000 lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică. În rest,
pretențiile au fost respinse ca neîntemeiate.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 22 iulie 2022, Asociația Profesională „Biroul Național al
Asigurătorilor de Autovehicule” a declarat apel împotriva hotărârii din 7
iulie 2022 a Judecătoriei Bălți, sediul central, solicitând casarea hotărârii în
partea respingerii acțiunii și emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea
civilă să fie admisă integral.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 25 octombrie 2022 a Curții de Apel Bălți s-a respins
apelul declarat de Asociația Profesională „Biroul Național al Asigurătorilor
de Autovehicule” și s-a menținut hotărârea din 7 iulie 2022 a Judecătoriei
Bălți, sediul central.
În motivarea soluției, instanța de apel a reținut că apelul declarat de
BNAA este nefondat, întrucât prima instanță a stabilit corect raporturile
juridice deduse judecății, reținând că pârâții ÎI „Fustîi Aliona” și Popovici
Cătălin sunt persoane răspunzătoare de producerea prejudiciului, în sensul
art. 33 alin. (8) din Legea nr. 414/2006, având obligația de a repara
prejudiciul achitat de BNAA din Fondul de protecție a victimelor străzii.
Instanța de apel a constatat că despăgubirea de 45 213,54 lei a fost
stabilită în mod legal în baza Raportului de evaluare cost-reparație nr. 260
din 21 octombrie 2019, întocmit de SRL „Total Expert”, care a respectat art.
23 alin. (11) din Legea nr. 414/2006, fiind fundamentat pe prețurile medii
ale cel puțin trei unități de specialitate.
Instanța de apel a reținut că Acordul nr. FVS/19/179 privind stabilirea
despăgubirilor de asigurare, semnat la 13 august 2020 între BNAA și
persoana păgubită Vinitinschi Veaceslav, are caracter total, definitiv și
2
necondiționat, în conformitate cu art. 22 alin. (5) din Legea nr. 414/2006, și
stinge toate pretențiile izvorâte din accidentul rutier din 02.06.2019.
Instanța de apel a apreciat că suma suplimentară de 71 066,46 lei,
achitată ulterior de BNAA la 12 noiembrie 2020, nu poate fi imputată
pârâților, întrucât a fost calculată în baza Raportului SRL „Eurotaxglass” nr.
0332/2020/BNAA, întocmit cu încălcarea art. 23 alin. (12) din Legea nr.
414/2006, deoarece nu are la bază prețurile medii ale trei unități de
specialitate, ci doar costurile unei singure unități – SRL „Autocompact-
Nord”; BNAA a achitat suma suplimentară contrar acordului inițial definitiv
semnat cu păgubitul; o astfel de plată ar duce la îmbogățirea nejustificată a
persoanei păgubite și la atribuirea către pârâți a unui prejudiciu care nu le
poate fi imputat legal.
Instanța de apel a reținut și faptul că BNAA nu și-a respectat obligația
de notificare a pârâților privind evaluarea daunelor și determinarea
despăgubirilor suplimentare, încălcând dreptul acestora la apărare,
circumstanță ce exclude obligația lor de a suporta sumele achitate ulterior
unilateral.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 10 mai 2023, Asociația Profesională „Biroul Național al
Asigurătorilor de Autovehicule”, reprezentată de avocatul Dumitru Josanu,
a declarat recurs împotriva deciziei din 25 octombrie 2022 a Curții de Apel
Bălți, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel,
casarea parțială a hotărârii primei instanțe, în partea respingerii acțiunii, cu
pronunțarea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie admisă integral.
ARGUMENTELE RECURSULUI
În motivarea recursului, a invocat că instanța de fond și instanța de
apel au aplicat eronat legea materială, prin neaplicarea prevederilor Legii nr.
414/2006 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto și prin
interpretarea eronată a prevederilor art. 33 alin. (8) din lege, care
reglementează dreptul BNAA de a solicita regresul integral al despăgubirilor
achitate în contul Fondului de protecție a victimelor străzii.
Recurenta a susținut că instanța de apel a reținut greșit că despăgubirea
suplimentară de 71 066,46 lei ar fi fost achitată ilegal, deoarece evaluarea
daunelor stabilită prin Raportul SRL „Eurotaxglass” reprezintă o evaluare
tehnică obiectivă, iar această sumă a fost achitată în scopul restabilirii
situației patrimoniale a persoanei păgubite în limita prejudiciului material
3
efectiv, conform art. 14 din Codul civil și art. 20 alin. (5) din Legea nr.
414/2006.
De asemenea, recurenta a susținut că Acordul FVS/19/179 din
13.08.2020 nu exclude posibilitatea achitării unei sume suplimentare cu titlu
de despăgubire, deoarece acordul nu poate limita răspunderea persoanei
vinovate în raport cu prejudiciul real suportat de persoana păgubită.
În continuare, recurenta a arătat că instanțele inferioare au apreciat
arbitrar probele administrate, întrucât au ignorat înscrisurile financiare și
corespondența bancară care confirmă că suma totală achitată persoanei
păgubite a fost de 116 280 lei, fapt care dovedește întinderea reală a
prejudiciului și justifică dreptul de regres integral.
În drept, s-au invocat prevederile art. 432 alin. (1), (2) lit. a) și c) și
alin. (4) din Codul de procedură civilă, privind casarea hotărârii pentru
aplicarea eronată a normelor de drept material și pentru aprecierea arbitrară
a probelor de către instanțele inferioare.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte
normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de
Justiție) au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat
în vigoare la 1 septembrie 2023.
Art. XI alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea
unor acte normative, prevede că:
„(3) Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a
prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.”
Din sensul normei de drept citate supra rezultă că, legiuitorul a optat
pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu
excepția temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la
Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Recursul declarat a fost depus până la data intrării în vigoare a Legii
nr. 246 din 31 iulie 2023, motiv pentru care va fi examinat în baza temeiurilor
în vigoare la data depunerii recursului.
Art. 61 alin. (1) din Codul de procedură civilă:
„(1) Participanții la proces sunt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile
lor procedurale. Instanța judecătorească pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă
prin abuz se urmărește tergiversarea procesului sau inducerea sa în eroare.”
Art. 434 alin.(1) din Codul de procedură civilă:
4
„Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei
integrale, dacă legea nu prevede altfel.”
Art. 432 alin. (1) – (5) din Codul de procedură civilă (în vigoare până
la 1 septembrie 2023):
„(1) Părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care
se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procedural.
(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în
cazul în care instanța judecătorească:
a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;
b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;
b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;
c) a interpretat în mod eronat legea;
d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.
(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat
în cazul în care:
a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea
ei;
b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat
locul, data și ora ședinței de judecată;
c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a
procesului;
d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate
în proces;
e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;
f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.
(4) Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare
a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la
soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea
probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile
comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
(5) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.”
Art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 01
septembrie 2023):
„Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care:
a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Cu referire la termenul de declarare a recursului, instanța de recurs
reține că decizia contestată a Curții de Apel Bălți a fost pronunțată la 25
octombrie 2022 și a fost comunicată recurentei – Asociația Profesională
„Biroul Național al Asigurătorilor de Autovehicule” – la 10 martie 2023, prin
intermediul poștei electronice. Recursul a fost declarat la 10 mai 2023,
5
respectând termenul de 2 luni prevăzut de art. 434 alin. (1) din Codul de
procedură civilă.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reiterează că, prin
Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative
(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție)
au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat în
vigoare la 1 septembrie 2023.
Astfel, procedura admisibilității recursului va consta în verificarea
existenței unuia din temeiurile prevăzute la art. 433 din Codul de procedură
civilă, în vigoare la data depunerii recursului – 10 mai 2023.
Din analiza recursului declarat de Asociația Profesională „Biroul
Național al Asiguratorilor de Autovehicule” rezultă că, drept temei de
admisibilitate au fost invocate prevederile art. 432 alin. (1), (2) lit. a), c) și
alin. (4) din Codul de procedură civilă.
Însă, prin prisma temeiurilor invocate în susținerea recursului,
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție nu a stabilit că normele
de drept material sau procedural au fost încălcate sau aplicate eronat de către
Curtea de Apel Bălți la emiterea deciziei din 25 octombrie 2022.
Totodată, instanța de recurs nu a stabilit că normele aplicate suscită
îndoieli la aplicare sau că instanța de apel, aplicând normele respective, ar fi
extins norma juridică dincolo de ipotezele la care se aplică sau invers.
De altfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține
că, recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai
asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar
legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
Totodată, potrivit jurisprudenței Curții Europene pentru Drepturile
Omului, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere
îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în
mod direct starea de lucruri.
În speță, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
menționează că, recursul formulat conține obiecții de fapt și de drept, care
deja au fost supuse controlului de temeinicie și legalitate de către instanța de
apel, care a dat acestora o apreciere corespunzătoare.
În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului
la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în
modul în care este garantat de art. 6 §1 al Convenției.
6
Drept urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
reține că, argumentele invocate de către Asociația Profesională „Biroul
Național al Asigurătorilor de Autovehicule”, reprezentată de avocatul
Dumitru Josanu, nu pot constitui temei de admisibilitate a recursului,
deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de
drept material sau procedural, și, respectiv, nu constituie temei de casare a
deciziei recurate.
În aceste circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție consideră recursul declarat de către Asociația Profesională „Biroul
Național al Asigurătorilor de Autovehicule”, reprezentată de avocatul
Dumitru Josanu împotriva deciziei din 25 octombrie 2022 a Curții de Apel
Bălți, ca fiind inadmisibil.
Ținând cont de cele expuse supra și în temeiul art. 431 alin. (1) și (2),
art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii
recursului, art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI
Consideră inadmisibil recursul declarat de Asociația Profesională
„Biroul Național al Asiguratorilor de Autovehicule”, reprezentată de
avocatul Dumitru Josanu împotriva deciziei din 25 octombrie 2022 a Curții
de Apel Bălți.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Oxana Parfeni
Judecători Gheorghe Stratulat
Ion Munteanu
7