3d-46/25 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- consecintele neindeplinirii cerintelor instantei de judecata asupra admisibilitatii actiunii in contencios administrativ
3d-46/25 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea acțiunii în contencios administrativ
depuse de Dumitrescu Iulian împotriva Consiliului Superior al Procurorilor
cu privire la contestarea actului administrativ,
(Dosarul nr. 3d-46/25
PIGD 2-25077310-01-3d-02062025)
Consecințele neîndeplinirii cerințelor instanței de judecată asupra
admisibilității acțiunii în contencios administrativ. În cererea de chemare în
judecată trebuie să fie indicat în mod obligatoriu pârâtul, să fie anexate copia
actului de identitate al reclamantului și dovada achitării taxei de timbru.
Achitarea taxei de timbru – condiție obligatorie pentru punerea pe rol a unei
acțiuni de contencios administrativ.
11 septembrie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților admisibilitatea acțiunii în contencios
administrativ depuse de Iulian Dumitrescu
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Oxana Parfeni,
Diana Stănilă, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La data de 2 iunie 2025, prin intermediul poștei electronice,
Dumitrescu Iulian a depus cerere de chemare în judecată împotriva
Consiliului Superior al Procurorilor, prin care a solicitat (f.d. 1-7):
Anularea Hotărârii nr. 1-172/2025 din 15 mai 2025 a Consiliului
Superior al Procurorilor, ca fiind adoptată cu încălcarea
prevederilor legale, lipsită de motivare și neîntemeiată;
Trimiterea cauzei la organele de anchetă competente, în vederea
efectuării percheziției la sediul societății SRL „Managconsult &
Law”, confiscării mijloacelor și echipamentelor folosite la
comiterea faptelor infracționale, precum ștampile false, licențe
contrafăcute, computere și altele, precum și întocmirii unui
rechizitoriu și trimiterii în judecată a lui Gabriel Iclodean pentru
desfășurarea de activitate ilicită în domeniul avocaturii.
Prin încheierea din 16 iunie 2025, Curtea Supremă de Justiție i-a
acordat reclamantului un termen de 10 zile de la data recepționării încheierii,
pentru a prezenta la Direcția evidență și documentare procesuală a cauzelor
civile, comerciale și de contencios administrativ a Curții Supreme de Justiție,
cu sediul în municipiul Chișinău, str. Petru Rareș, nr.18, cererea de chemare
în judecată în care să fie indicat: pârâtul și, dacă este cazul, terți; copia actului
de identitate al reclamantului; documentul care confirmă data la care a fost
adus la cunoștință actul administrativ contestat; dovada achitării taxei de
timbru în contul Curții Supreme de Justiție.
Încheierea instanței a fost expediată reclamantului prin intermediul
poștei electronice, la adresa indicată în cererea de chemare în judecată.
La data de 23 iunie 2025, Iulian Dumitrescu a recepționat încheierea
din 16 iunie 2025, fapt confirmat prin extrasul din poșta electronică –
confirmare de citire.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 24 alin. (1) din Codul administrativ:
„Participanții la procedura administrativă și procedura de contencios administrativ
trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a
încălca drepturile procesuale ale altor participanți.”
Art. 97 din Codul administrativ:
„Notificarea este comunicarea, dispusă de autoritatea publică, a unui înscris în
forma stabilită de prezentul cod.
Notificarea se face în cazurile prevăzute de lege sau prin dispoziția autorității
publice.
Autoritatea publică poate alege între următoarele forme de notificare:
a) notificare prin act de recunoaștere a recepționării;
b) notificare prin poștă cu act de notificare;
c) notificare prin poștă cu scrisoare recomandată;
d) notificare prin poștă electronică sau prin mijloace electronice de comunicație
dedicate.”
Art. 207 alin. (1), (2) lit. h) și (4) din Codul administrativ:
„Instanța verifică din oficiu dacă sânt întrunite condițiile pentru admisibilitatea unei
acțiuni în contenciosul administrativ. Dacă este inadmisibilă, acțiunea în contencios
administrativ se declară ca atare prin încheiere judecătorească susceptibilă de recurs.
Acțiunea în contencios administrativ se declară inadmisibilă în special când cererea
de chemare în judecată nu corespunde cerințelor prevăzute la art.211 alin.(1) și (2) și
art.212 alin.(1) și reclamantul nu a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de instanța
de judecată.
Declararea acțiunii ca inadmisibilă în baza temeiurilor specificate la alin.(2) lit.f) –
h) nu exclude posibilitatea adresării repetate în judecată a aceluiași reclamant cu aceeași
acțiune.”
Art. 211 alin. (1) din Codul administrativ:
„În cererea de chemare în judecată se indică:
a) instanța la care a fost depusă;
b) numele și prenumele sau denumirea reclamantului, domiciliul sau sediul
acestuia; dacă reclamantul este o persoană juridică, se indică datele bancare și codul
fiscal;
c) numele și prenumele reprezentantului legal sau împuternicit și adresa lui, în cazul
în care cererea se depune de un reprezentant;
d) denumirea pîrîtului în calitate de autoritate publică și sediul acesteia;
e) pretențiile reclamantului;
f) circumstanțele de fapt și de drept pe care reclamantul își întemeiază pretenția;
g) enumerarea tuturor probelor pe care reclamantul le deține și le poate prezenta;
h) datele despre respectarea procedurii prealabile, dacă o astfel de procedură este
prevăzută de lege.
Art. 212 din Codul administrativ:
„La cererea de chemare în judecată se anexează:
a) copia actului administrativ contestat și copia deciziei cu privire la cererea
prealabilă, dacă legea prevede o astfel de procedură;
b) copia actului de identitate al reclamantului persoană fizică sau extrasul din
Registrul de stat al persoanelor juridice, dacă reclamantul este persoană juridică;
c) documentul care confirmă împuternicirile reprezentantului legal sau
împuternicit;
d) copii de pe cererea de chemare în judecată și de pe toate înscrisurile anexate,
într-un număr egal cu numărul de participanți la proces;
e) dovada achitării taxei de stat și/sau a taxei de timbru, în cazurile prevăzute în
Legea taxei de stat nr.213/2023.
Reclamantul poate anexa și alte înscrisuri la cererea de chemare în judecată.”
Art. 213 din Codul administrativ:
„Dacă cererea de chemare în judecată nu corespunde prevederilor art. 211 alin. (1)
și (2) și ale art. 212 alin. (1), judecătorul stabilește reclamantului un termen pentru
înlăturarea neajunsurilor. Dacă reclamantul a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de
instanță, cererea se consideră depusă la data inițială.”
Art. 219 alin. (2) și (3) din Codul administrativ:
„Instanța de judecată depune eforturi pentru înlăturarea greșelilor de formă,
explicarea cererilor neclare, depunerea corectă a cererilor, completarea datelor
incomplete și pentru depunerea tuturor declarațiilor necesare constatării și aprecierii stării
de fapt. Instanța de judecată indică asupra aspectelor de fapt și de drept ale litigiului care
nu au fost discutate de participanții la proces.
Instanța de judecată nu are dreptul să depășească limitele pretențiilor din acțiune,
însă, totodată, nu este legată de textul cererilor formulate de participanții la proces.”
Art. 2 alin. (1) și (4) din Legea taxei de stat nr. 213/2023:
„Taxa de timbru este o sumă de bani care se percepe, o singură dată, de la persoanele
fizice și juridice pentru intentarea unui proces judiciar civil, de contencios administrativ,
precum și pentru fiecare contestație împotriva deciziei agentului constatator asupra cauzei
contravenționale atât în primă instanță, cât și în căile de atac.
Taxa de timbru constituie 200 de lei.”
Art. 195 din Codul administrativ coroborat cu art. 111 alin. (1) din
Codul de procedură civilă:
„Actele de procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care
nu este stabilit prin lege, termenul de procedură se fixează de către instanța
judecătorească.”
Art. 112 alin. (4) din Codul de procedură civilă:
„Dacă actul de procedură trebuie efectuat nemijlocit în instanța judecătorească or
în o altă organizație, termenul se consideră expirat la ora care încheie programul lor sau
la care încetează operațiunile respective.”
Art. 113 din Codul de procedură civilă:
„Dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului
prevăzut de lege or stabilit de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după
sine decăderea din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Completul de judecată subliniază importanța verificării din oficiu a
cererii de chemare în judecată înainte de examinarea fondului cauzei, pentru
a asigura respectarea tuturor condițiilor legale. Această etapă procedurală
este esențială pentru menținerea integrității procesului judiciar și prevenirea
admiterii unor acțiuni care nu îndeplinesc cerințele de formă sau de fond
impuse de lege. Omisiunea unei astfel de verificări poate duce la acceptarea
unor cereri incomplete sau invalide, ceea ce ar afecta principiul legalității și
siguranța juridică a părților implicate.
Corectarea promptă a deficiențelor constatate constituie o obligație
procesuală a reclamantului, iar nerespectarea acestei cerințe poate duce la
inadmisibilitatea cererii de chemare în judecată, împiedicând soluționarea
cauzei pe fond. Prin urmare, reclamantul trebuie să completeze documentele
lipsă și să remedieze orice neconformități în termenul stabilit de instanță,
pentru a evita pierderea dreptului de a relua acțiunea. Această obligație nu
reprezintă doar o formalitate procedurală, ci reflectă necesitatea de a asigura
o justiție eficientă, în care resursele instanței sunt utilizate pentru cauzele
care respectă cerințele legale și permit o soluționare echitabilă și rapidă.
Respectarea cerințelor legale privind cererea de chemare în judecată
este esențială pentru garantarea accesului efectiv la justiție și evitarea
declarării inadmisibilității acțiunii. Reclamantul trebuie să corecteze
deficiențele procedurale identificate în cel mai scurt timp, deoarece orice
omisiune sau neregularitate poate întârzia soluționarea cauzei și afecta
dreptul acestuia la o examinare pe fond. Conform principiului bunei
administrări a justiției, respectarea cerințelor de formă și conținut nu este
doar o formalitate, ci o garanție a desfășurării corecte și echitabile a
procesului judiciar.
Articolul 207 din Codul administrativ evidențiază importanța
respectării cerințelor procedurale și întărește rolul activ al instanței în
verificarea conformității cererilor înainte de examinarea fondului cauzei.
Instanța nu doar că are dreptul, ci și obligația de a analiza dacă cererea
îndeplinește toate condițiile legale, asigurând astfel un proces eficient și
lipsit de vicii de procedură. Abordarea stabilită de legiuitor protejează atât
drepturile reclamantului, oferindu-i posibilitatea de a-și clarifica cererea, cât
și interesele pârâtului și ale justiției în ansamblu, prevenind admiterea unor
acțiuni neîntemeiate sau incomplete. Conformitatea cererii de chemare în
judecată cu cerințele legale nu reprezintă doar o obligație procedurală, ci și
un aspect fundamental pentru asigurarea unui act de justiție eficient și
transparent.
Prin încheierea din 16 iunie 2025, Curtea Supremă de Justiție i-a
acordat reclamantului un termen de 10 zile de la data recepționării încheierii,
pentru a prezenta la Direcția evidență și documentare procesuală a cauzelor
civile, comerciale și de contencios administrativ a Curții Supreme de Justiție,
cu sediul în municipiul Chișinău, str. Petru Rareș, nr.18, cererea de chemare
în judecată în care să fie indicat: pârâtul și, dacă este cazul, terți; copia actului
de identitate al reclamantului; documentul care confirmă data la care a fost
adus la cunoștință actul administrativ contestat; dovada achitării taxei de
timbru în contul Curții Supreme de Justiție. Reclamantului i s-a explicat că,
dacă va înlătura neajunsurile în termenul stabilit, cererea va fi considerată ca
fiind depusă la data inițială. De asemenea reclamantului i s-a explicat că, în
cazul în care acesta nu va înlătura neajunsurile în termenul stabilit, acțiunea
în contenciosul administrativ va fi declarată inadmisibilă (f.d. 34-37).
Încheierea instanței a fost expediată reclamantului prin intermediul
poștei electronice, la adresa indicată în cererea de chemare în judecată,
XXXXX. La data de 23 iunie 2025, Iulian Dumitrescu a recepționat
încheierea din 16 iunie 2025, fapt confirmat prin extrasul din poșta
electronică (f.d. 38).
Analizând circumstanțele speței, Completul de judecată constată că
reclamantul nu a respectat termenul stabilit de Curtea Supremă de Justiție
pentru completarea cererii de chemare în judecată cu elementele esențiale
necesare punerii pe rol a cauzei, ceea ce afectează derularea procedurii
judiciare conform prevederilor legale.
Astfel, Iulian Dumitrescu nu a depus o cerere de chemare în judecată
care să includă în mod clar pârâtul, și dacă este cazul terții, copia buletinului
de identitate al reclamantului, documentul care confirmă data la care a fost
adus la cunoștință actul administrativ contestat, precum și dovada achitării
taxei de timbru în contul Curții Supreme de Justiție. Aceste omisiuni
afectează conformitatea cererii cu cerințele legale necesare pentru punerea
pe rol a cauzei.
Completul de judecată constată că omisiunile identificate afectează
direct desfășurarea procesului și contravin prevederilor legale privind
condițiile de formă și conținut ale cererii de chemare în judecată. Potrivit
normelor procedurale aplicabile în contenciosul administrativ, o cerere
incompletă nu poate fi pusă pe rol, deoarece absența unor elemente esențiale
împiedică instanța să identifice obiectul litigiului, să stabilească un cadru
procesual corect și să asigure respectarea principiului contradictorialității.
Totodată, Completul de judecată constată că dovada achitării taxei de
timbru este un element indispensabil, fiind o obligație legală impusă
reclamantului. Achitarea acestei taxe condiționează accesul la justiție,
exceptând situațiile în care există o scutire legală, iar neîndeplinirea acestei
cerințe poate conduce la inadmisibilitatea cererii.
Prin urmare, neîndeplinirea cerințelor minime prevăzute de lege
pentru formularea unei cereri de chemare în judecată determină
inadmisibilitatea acțiunii. Reclamantul avea obligația de a respecta termenul
acordat pentru remedierea acestor deficiențe, iar nerespectarea acestuia nu
doar că îi afectează propria poziție procesuală, dar influențează și buna
desfășurare a actului de justiție.
În concluzie, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
constată inadmisibilitatea cererii de chemare în judecată depuse de Iulian
Dumitrescu, având în vedere că deficiențele stabilite de instanță și
neînlăturate de reclamant în termenul acordat conduc la declararea acțiunii
ca inadmisibilă, conform prevederilor art. 207 alin. (2) lit. h) din Codul
administrativ.
Culpa neîndeplinirii actului de procedură în termenul stabilit de
instanță revine exclusiv reclamantului Iulian Dumitrescu, care nu a întreprins
nicio acțiune procesuală pentru remedierea deficiențelor constatate. Potrivit
jurisprudenței CEDO, reclamantul avea obligația de a-și proteja dreptul de
acces la instanță și de a corecta neajunsurile în termenul procedural stabilit.
În acest context, comportamentul său reflectă o atitudine de rea-credință în
exercitarea drepturilor sale procedurale, ceea ce justifică inadmisibilitatea
cererii.
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 207 alin. (2) lit. h) și 230
din Codul administrativ
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ înaintată de
Iulian Dumitrescu împotriva Consiliului Superior al Magistraturii cu privire
la contestarea actului administrativ.
Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.
Președinte, judecător Stela Procopciuc
Judecători Oxana Parfeni
Diana Stănilă