3d-75/25 — contestarea actului administrativ

3d-75/25 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2026)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea acțiunii în contencios administrativ

depuse de Daniliuc Nicolae cu privire la contestarea actului administrativ

(Dosarul nr. 3d-75/25

PIGD 2-25115021-01-3d-12082025)

Consecințele neîndeplinirii cerințelor instanței de judecată asupra

admisibilității acțiunii în contencios administrativ. În cererea de chemare în

judecată trebuie să fie indicat în mod obligatoriu pârâtul, să fie anexată dovada

achitării taxei de timbru. Achitarea taxei de timbru – condiție obligatorie pentru

punerea pe rol a unei acțiuni de contencios administrativ.

09 ianuarie 2026

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților admisibilitatea acțiunii în contencios

administrativ depuse de Daniliuc Nicolae

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Diana Stănilă, Președinte,

Gheorghe Stratulat,

Oxana Parfeni, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

chemare în judecată prin care a solicitat:

 A anula hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor nr. 259/2025 din

24 iulie 2025;

 A constata în acțiunile procurorului Roman Eremciuc fapte care

întrunesc toate elementele constitutive ale infracțiunilor, prevăzute de

art. 327, art. 328 și art. 339 din Codul penal și sesizarea Procuraturii;

 A constata în acțiunile Procurorului General, Ion Munteanu fapte care

întrunesc toate elementele constitutive ale infracțiunilor, prevăzute de

art. 327 și art. 328 din Codul penal și sesizarea Procuraturii;

 A constata în acțiunile procurorului Roman Eremciuc și ale Procurorului

General, Ion Munteanu fapte care sunt abateri disciplinare, prevăzute de

art. 38, 381 din Legea cu privire la Procuratură, eliberarea din funcția de

procurori;

 A fi scutit de la plata taxei de timbru din motivul că nu are venituri, nu

are salariu.

respins cererea lui Daniliuc Nicolae privind scutirea de la plata taxei de

timbru și i-a acordat reclamantului un termen de 10 zile de la data

recepționării încheierii, pentru a prezenta la Direcția evidență și

documentare procesuală a cauzelor civile, comerciale și de contencios

administrativ a Curții Supreme de Justiție, cu sediul în municipiul Chișinău,

str. Petru Rareș, nr.18, cererea de chemare în judecată în care să fie indicat:

denumirea și sediul pârâtului și prezentată dovada achitării taxei de timbru

în contul Curții Supreme de Justiție.

reclamantului prin intermediul poștei electronice, la adresa indicată în

cererea de chemare în judecată.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„Participanții la procedura administrativă și procedura de contencios administrativ

trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a

încălca drepturile procesuale ale altor participanți.”

„Notificarea este comunicarea, dispusă de autoritatea publică, a unui înscris în

forma stabilită de prezentul cod.

Notificarea se face în cazurile prevăzute de lege sau prin dispoziția autorității

publice.

Autoritatea publică poate alege între următoarele forme de notificare:

a) notificare prin act de recunoaștere a recepționării;

b) notificare prin poștă cu act de notificare;

c) notificare prin poștă cu scrisoare recomandată;

d) notificare prin poștă electronică sau prin mijloace electronice de comunicație

dedicate.”

„Instanța verifică din oficiu dacă sânt întrunite condițiile pentru admisibilitatea unei

acțiuni în contenciosul administrativ. Dacă este inadmisibilă, acțiunea în contencios

administrativ se declară ca atare prin încheiere judecătorească susceptibilă de recurs.

Acțiunea în contencios administrativ se declară inadmisibilă în special când cererea

de chemare în judecată nu corespunde cerințelor prevăzute la art.211 alin.(1) și (2) și

art.212 alin.(1) și reclamantul nu a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de instanța

de judecată.

Declararea acțiunii ca inadmisibilă în baza temeiurilor specificate la alin.(2) lit.f) –

h) nu exclude posibilitatea adresării repetate în judecată a aceluiași reclamant cu aceeași

acțiune.”

„În cererea de chemare în judecată se indică:

a) instanța la care a fost depusă;

b) numele și prenumele sau denumirea reclamantului, domiciliul sau sediul

acestuia; dacă reclamantul este o persoană juridică, se indică datele bancare și codul

fiscal;

c) numele și prenumele reprezentantului legal sau împuternicit și adresa lui, în cazul

în care cererea se depune de un reprezentant;

d) denumirea pîrîtului în calitate de autoritate publică și sediul acesteia;

e) pretențiile reclamantului;

f) circumstanțele de fapt și de drept pe care reclamantul își întemeiază pretenția;

g) enumerarea tuturor probelor pe care reclamantul le deține și le poate prezenta;

h) datele despre respectarea procedurii prealabile, dacă o astfel de procedură este

prevăzută de lege.

„La cererea de chemare în judecată se anexează:

a) copia actului administrativ contestat și copia deciziei cu privire la cererea

prealabilă, dacă legea prevede o astfel de procedură;

b) copia actului de identitate al reclamantului persoană fizică sau extrasul din

Registrul de stat al persoanelor juridice, dacă reclamantul este persoană juridică;

c) documentul care confirmă împuternicirile reprezentantului legal sau

împuternicit;

d) copii de pe cererea de chemare în judecată și de pe toate înscrisurile anexate,

într-un număr egal cu numărul de participanți la proces;

e) dovada achitării taxei de stat și/sau a taxei de timbru, în cazurile prevăzute în

Legea taxei de stat nr.213/2023.

Reclamantul poate anexa și alte înscrisuri la cererea de chemare în judecată.”

„Dacă cererea de chemare în judecată nu corespunde prevederilor art. 211 alin. (1)

și (2) și ale art. 212 alin. (1), judecătorul stabilește reclamantului un termen pentru

înlăturarea neajunsurilor. Dacă reclamantul a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de

instanță, cererea se consideră depusă la data inițială.”

„Instanța de judecată depune eforturi pentru înlăturarea greșelilor de formă,

explicarea cererilor neclare, depunerea corectă a cererilor, completarea datelor

incomplete și pentru depunerea tuturor declarațiilor necesare constatării și aprecierii stării

de fapt. Instanța de judecată indică asupra aspectelor de fapt și de drept ale litigiului care

nu au fost discutate de participanții la proces.

Instanța de judecată nu are dreptul să depășească limitele pretențiilor din acțiune,

însă, totodată, nu este legată de textul cererilor formulate de participanții la proces.”

„Taxa de timbru este o sumă de bani care se percepe, o singură dată, de la persoanele

fizice și juridice pentru intentarea unui proces judiciar civil, de contencios administrativ,

precum și pentru fiecare contestație împotriva deciziei agentului constatator asupra cauzei

contravenționale atât în primă instanță, cât și în căile de atac.

Taxa de timbru constituie 200 de lei.”

Codul de procedură civilă:

„Actele de procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care

nu este stabilit prin lege, termenul de procedură se fixează de către instanța

judecătorească.”

„Dacă actul de procedură trebuie efectuat nemijlocit în instanța judecătorească or

în o altă organizație, termenul se consideră expirat la ora care încheie programul lor sau

la care încetează operațiunile respective.”

„Dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului

prevăzut de lege or stabilit de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după

sine decăderea din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

cererii de chemare în judecată înainte de examinarea fondului cauzei, pentru

a asigura respectarea tuturor condițiilor legale. Această etapă procedurală

este esențială pentru menținerea integrității procesului judiciar și prevenirea

admiterii unor acțiuni care nu îndeplinesc cerințele de formă sau de fond

impuse de lege. Omisiunea unei astfel de verificări poate duce la acceptarea

unor cereri incomplete sau invalide, ceea ce ar afecta principiul legalității și

siguranța juridică a părților implicate.

procesuală a reclamantului, iar nerespectarea acestei cerințe poate duce la

inadmisibilitatea cererii de chemare în judecată, împiedicând soluționarea

cauzei pe fond. Prin urmare, reclamantul trebuie să completeze documentele

lipsă și să remedieze orice neconformități în termenul stabilit de instanță,

pentru a evita pierderea dreptului de a relua acțiunea. Această obligație nu

reprezintă doar o formalitate procedurală, ci reflectă necesitatea de a asigura

o justiție eficientă, în care resursele instanței sunt utilizate pentru cauzele

care respectă cerințele legale și permit o soluționare echitabilă și rapidă.

este esențială pentru garantarea accesului efectiv la justiție și evitarea

declarării inadmisibilității acțiunii. Reclamantul trebuie să corecteze

deficiențele procedurale identificate în cel mai scurt timp, deoarece orice

omisiune sau neregularitate poate întârzia soluționarea cauzei și afecta

dreptul acestuia la o examinare pe fond. Conform principiului bunei

administrări a justiției, respectarea cerințelor de formă și conținut nu este

doar o formalitate, ci o garanție a desfășurării corecte și echitabile a

procesului judiciar.

respectării cerințelor procedurale și întărește rolul activ al instanței în

verificarea conformității cererilor înainte de examinarea fondului cauzei.

Instanța nu doar că are dreptul, ci și obligația de a analiza dacă cererea

îndeplinește toate condițiile legale, asigurând astfel un proces eficient și

lipsit de vicii de procedură. Abordarea stabilită de legiuitor protejează atât

drepturile reclamantului, oferindu-i posibilitatea de a-și clarifica cererea, cât

și interesele pârâtului și ale justiției în ansamblu, prevenind admiterea unor

acțiuni neîntemeiate sau incomplete. Conformitatea cererii de chemare în

judecată cu cerințele legale nu reprezintă doar o obligație procedurală, ci și

un aspect fundamental pentru asigurarea unui act de justiție eficient și

transparent.

acordat reclamantului un termen de 10 zile de la data recepționării încheierii,

pentru a prezenta la Direcția evidență și documentare procesuală a cauzelor

civile, comerciale și de contencios administrativ a Curții Supreme de Justiție,

cu sediul în municipiul Chișinău, str. Petru Rareș, nr.18, cererea de chemare

în judecată în care să fie indicat pârâtul și să fie prezentată dovada achitării

taxei de timbru în contul Curții Supreme de Justiție. Reclamantului i s-a

explicat că, dacă va înlătura neajunsurile în termenul stabilit, cererea va fi

considerată ca fiind depusă la data inițială. De asemenea reclamantului i s-a

explicat că, în cazul în care acesta nu va înlătura neajunsurile în termenul

stabilit, acțiunea în contenciosul administrativ va fi declarată inadmisibilă.

poștei electronice, la adresa indicată de reclamant în cererea de chemare în

judecată (XXXXX), la data de 17 octombrie 2025. Astfel, termenul de 10

zile a început să curgă de la 18 octombrie 2025 și s-a împlinit la 27 octombrie

2025.

reclamantul nu a respectat termenul stabilit de Curtea Supremă de Justiție

pentru completarea cererii de chemare în judecată cu elementele esențiale

necesare punerii pe rol a cauzei, ceea ce afectează derularea procedurii

judiciare conform prevederilor legale.

direct desfășurarea procesului și contravin prevederilor legale privind

condițiile de formă și conținut ale cererii de chemare în judecată. Potrivit

normelor procedurale aplicabile în contenciosul administrativ, o cerere

incompletă nu poate fi pusă pe rol, deoarece absența unor elemente esențiale

împiedică instanța să identifice obiectul litigiului, să stabilească un cadru

procesual corect și să asigure respectarea principiului contradictorialității.

timbru este un element indispensabil, fiind o obligație legală impusă

reclamantului. Achitarea acestei taxe condiționează accesul la justiție,

exceptând situațiile în care există o scutire legală, iar neîndeplinirea acestei

cerințe poate conduce la inadmisibilitatea cererii.

pentru formularea unei cereri de chemare în judecată determină

inadmisibilitatea acțiunii. Reclamantul avea obligația de a respecta termenul

acordat pentru remedierea acestor deficiențe, iar nerespectarea acestuia nu

doar că îi afectează propria poziție procesuală, dar influențează și buna

desfășurare a actului de justiție.

constată inadmisibilitatea cererii de chemare în judecată depuse de Daniliuc

Nicolai, având în vedere că deficiențele stabilite de instanță și neînlăturate

de reclamant în termenul acordat conduc la declararea acțiunii ca

inadmisibilă, conform prevederilor art. 207 alin. (2) lit. h) din Codul

administrativ.

instanță revine exclusiv reclamantului de Daniliuc Nicolai, care nu a

întreprins nicio acțiune procesuală pentru remedierea deficiențelor

constatate. Potrivit jurisprudenței CEDO, reclamantul avea obligația de a-și

proteja dreptul de acces la instanță și de a corecta neajunsurile în termenul

procedural stabilit.

din Codul administrativ

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ înaintată de

Daniliuc Nicolae cu privire la contestarea actului administrativ.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președinte, judecător Diana Stănilă

Judecători Gheorghe Stratulat

Oxana Parfeni