2ra-1629/23 — încasarea prejudiciului moral si material cauzat prin actiunile ilicite ale organelor de urmarire penala

2ra-1629/23 — încasarea prejudiciului moral si material cauzat prin actiunile ilicite ale organelor de urmarire penala (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de Ministerul

Justiției al Republicii Moldova ,

în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de

Gheorghe Bordea împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova,

intervenient accesoriu Procuratura Generală a Republicii Moldova cu

privire la încasarea prejudiciului material și moral cauzat prin acțiunile

ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor

judecătorești, precum și compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 14 septembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău

(Dosarul nr. 2ra-1629/23

NR. PIGD 2-22031752-01-2ra-11122023)

Recurs declarat după 01 septembrie 2023. Recursul este vădit neîntemeiat.

Art. 433 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu constituie un temei de

casare a ei.

Judecătoria Chișinău, sediul Centru, jud. – G. Bivol

Curtea de Apel Chișinău, jud. – I. Secrieru, V. Sîrbu, V. Cotorobai

10 septembrie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților recursului declarat de Ministerul

Justiției al Republicii Moldova,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Diana Stănilă,

Oxana Parfeni, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

judecată împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova,

intervenient accesoriu Procuratura Generală a Republicii Moldova, prin

care a solicitat încasarea din contul bugetului de stat, prin intermediul

Minitserului Justiției al Republicii Moldova în beneficiul lui Gheorghe

Bordea prejudiciul material în mărime de 10 000 de lei și moral cauzat prin

acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale

instanțelor judecătorești în mărime de 500 000 de lei, precum și

compensarea cheltuielilor de deplasare în mărime de 12 781,56 de lei și a

cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 10 000 de lei (f. d. 2-13, vol.

I).

Bordea și reprezentantul său, avocatul Tatiana Pavlenco au indicat că, prin

ordonanța ofițerului superior de urmărire penală al DUP a DGT Sud a

Centrului Național Anticorupție, Denis Caranic din 03 noiembrie 2015, s-a

dispus începerea urmăririi penale pe faptul depășirii atribuțiilor de serviciu

de către persoane publice din cadrul Inspectoratului de Poliție Leova, la

reținerea ilegală a automobilului de modelul „Skoda - Favorit”, cu n/î

MXG 028, care aparține lui Ion Iftodi.

Sud a Centrului Național Anticorupție, Denis Caranic din 04 mai 2016, s-a

dispus recunoașterea în calitate de bănuit a lui Gheorghe Bordea, de

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 328 alin. (1) din Codul Penal.

4.Prin ordonanța procurorului în Serviciul Sud al Procuraturii

Anticorupție, Lilian Lungu din 27 iulie 2016, Gheorgghe Bordea a fost

recunoscut în calitate de învinuit, fiindu-i incriminată comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 328 alin. (1) din Codul Penal.

5.Prin ordonanța procurorului în Serviciului Sud al Procuraturii

Anticorupție, Lungu Lilian din 27 iulie 2016, s-a dispus aplicarea în

1

privința învinuitului Gheorghe Bordea a măsurii preventive: obligarea de a

nu părăsi localitatea pe un termen de 30 de zile.

6.Prin ordonanța procurorului în Serviciului Sud al Procuraturii

Anticorupție, Lilian Lungu din 23 septembrie 2016, s-a dispus schimbarea

și completarea acuzării învinuitului Gheorghe Bordea, înaintându-i

acuzarea în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 328 alin. (1) din

Codul Penal.

Anticorupție, Lilian Lungu din 23 septembrie 2016, s-a dispus aplicarea în

privința învinuitului Gheorghe Bordea a măsurii preventive: obligarea de a

nu părăsi localitatea pe un termen de 30 de zile.

Gheorghe Bordea, învinuit de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 328

alin. (1) din Cod Penal, a fost transmisă spre examinare în Judecătoria

Leova, fiind repartizată judecătorului Marian Matcovschi.

numirea spre examinare a cauzei penale pentru examinare în ședința

preliminară pentru 24 octombrie 2016, ora 14:00, specificând că, prin

încheierea din 24 octombrie 2016 a Judecătoriei Leova, s-a dispus aplicarea

față de Gheorghe Bordea, a măsurii preventive: obligarea de nepărăsire a

localității, pe un termen de 30 de zile, iar ulterior au avut loc mai multe

ședințe judiciare.

Cimișlia, s-a dispus redistribuirea cauzei penale de învinuire a lui Gheorghe

Bordea, învinuit de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 328 alin. (1)

din Codul Penal, altui judecător spre examinare, specificând că, ulterior,

cauza penală de învinuire a lui Gheorghe Bordea, învinuit de comiterea

infracțiunilor prevăzute de art. 328 alin. (1) din Codul Penal, a fost

repartizată spre examinare judecătorului Judecătoriei Cimișlia, sediul

Leova, Petru Vacula.

Cimișlia, s-a dispus redistribuirea cauzei penale de învinuire a lui Gheorghe

Bordea, învinuit de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 328 alin. (1)

din Codul Penal, altui judecător spre examinare.

Gheorghe Bordea, învinuit de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 328

alin. (1) din Codul Penal, a fost repartizată spre examinare judecătorului

Dumitru Cherdivară.

Anticorupție Lilian Lungu din 15 octombrie 2018, s-a dispus schimbarea și

2

completarea acuzării învinuitului Gheorghe Bordea, înaintându-i acuzarea

în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 328 alin. (1) din Codul Penal.

fost învinuit de faptul că, potrivit prevederilor art. 123 alin. (2) din Codul

penal persoană publică, deținând funcția de inspector al Serviciului

supraveghere tehnică și accidente rutiere al Secției securitate publică a

Inspectoratului de poliție Leova a IGP a MAI, numit în funcția dată

conform ordinului nr. 556ef, din 31 iulie 2015 emis de către șef adjunct al

IGP a MAI, folosindu-se intenționat de situația sa de serviciu, la 06

octombrie 2015, aflându-se în or. Iargara, r. Leova, fiind în exercițiul

funcției sale, acționând intenționat, având ca atribuții de serviciu conform

fișei de post cu care a luat cunoștință la 05 august 2015, să cunoască perfect

actele normative de bază și ordinile MAI și IGP ce reglementează

activitatea de serviciu, să cunoască perfect obligațiunile de serviciu, contrar

prevederilor art. 22 alin. (l), lit. a), b), d), f) a Legii cu privire la funcția

publică și statutul funcționarului public nr. 158-XVI din 04 iulie 2008,

conform cărora funcționarul public este obligat să respecte Constituția

Republicii Moldova, legislația în vigoare, să respecte cu strictețe drepturile

și libertățile cetățenilor, să îndeplinească cu responsabilitate, obiectivitate și

promptitudine în spirit de inițiativă și colegialitate toate atribuțiile de

serviciu, să respecte normele de conduită profesională prevăzute de lege, să

respecte regulamentul intern.

statutul polițistului nr. 320 din 27 decembrie 2012 potrivit căruia activitatea

Poliției se desfășoară exclusiv în baza și pentru executarea legii, în

interesul persoanei, al comunității și în sprijinul instituțiilor statului, pentru

apărarea drepturilor și libertăților fundamentale și demnității umane,

prevăzute în Declarația universală a drepturilor omului, în Convenția

europeană pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale,

în Codul european de etică al poliției și în alte acte internaționale, în

conformitate cu principiile legalității, respectării drepturilor și libertăților

fundamentale ale omului, imparțialității și nediscriminării, controlului

ierarhic permanent, răspunderii personale și profesionalismului,

transparenței, contrar prevederilor Codului de etică și deontologic al

polițistului aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 481 din 10 mai 2006.

stipulat că, vehiculul al cărui conducător a fost înlăturat de la conducere

este reținut și, dacă nu poate fi predat proprietarului, posesorului sau

reprezentantului lor, este adus la stația de parcare specială sau la

subdiviziunea de poliție cea mai apropiată de locul constatării

3

contravenției, vehiculul poate fi adus la stația de parcare specială sau pe

teritoriul subdiviziunii de poliție și în cazul în care: a) Staționarea lui poate

genera un pericol iminent pentru interesul public; b) a fost lăsat într-un loc

interzis pentru parcare, faptul aducerii vehiculului la stația de parcare

specială sau pe teritoriul subdiviziunii de poliție se consemnează într-un

proces-verbal, în care se indică: a) tipul, modelul vehiculului, numărul de

înmatriculare, numerele de identificare ale agregatelor marcate, defectele și

deteriorările lui vizibile; b) numele, prenumele, funcția și semnătura

persoanei care a decis aducerea vehiculului la parcare și care a organizat

aducerea; c) temeiul de fapt și temeiul juridic care au determinat aducerea

vehiculului; d) denumirea (numele), sediul (domiciliul), numărul de telefon

al persoanei care a organizat (a efectuat) aducerea vehiculului la parcare; e)

adresa parcării; f) data și ora încheierii procesului-verbal; g) numele,

prenumele, funcția și semnătura persoanei care a luat în primire vehiculul

la parcare, procesul-verbal se încheie în 4 exemplare: un exemplar rămâne

la persoana care a decis aducerea vehiculului la parcare, al doilea exemplar

se remite persoanei care a organizat aducerea, al treilea exemplar se

înmânează persoanei care a luat în primire vehiculul la parcare, iar cel de-al

patrulea exemplar se înmânează proprietarului sau posesorului de vehicul

ori i se expediază recomandat la domiciliu, despre aducerea vehiculului la

parcare, agentul constatator informează neîntârziat serviciul de gardă al

poliției, vehiculul parcat se restituie proprietarului, posesorului sau

reprezentantului lor legal imediat după înlăturarea temeiurilor pentru

aducerea la parcare prevăzute la alin. (1) și (2), în temeiul hotărârii cu

privire la contravenție, cheltuielile de aducere și de staționare a vehiculului

la parcare sânt suportate de contravenient, pentru deteriorările cauzate

vehiculului în timpul aducerii la parcare sau în timpul staționării lui la

parcare răspunde agentul constatator, în cazul indicat la alin. (2) lit. b),

folosirea vehiculului poate fi interzisă și prin ridicarea tăblițelor cu numărul

de înmatriculare, în acest caz, prevederile alin. (4) se aplică în mod

corespunzător.

atribuțiilor sale acordate prin lege, ilegal a reținut și a parcat pe teritoriul IP

Leova autoturismul de model „Skoda- Favorit”, cu numărul de

înmatriculare MXG 028, ce aparține cu drept de proprietate lui Ion Iftodi

locuitor al s. Borogani, r. Leova, motivul fiind conducerea mijlocului dat de

transport fără actele permisive privind conducerea lui cât și a actelor

automobilului menționat, iar ca consecință a acțiunilor sale și executării

intenționate necorespunzătoare a atribuțiilor de serviciu, au fost cauzate

daune în proporții considerabile lui Ion Iftodi, precum și intereselor

4

publice, în urma încălcării dispozițiilor actelor normative menționate,

subminării imaginii organelor și instituțiilor publice, a activității și

sarcinilor instituției poliției, afectarea nemijlocită a reputației organelor de

poliție, specificând că, Gheorghe Bordea a fost învinuit de comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 328 alin. (1) din Codul Penal, individualizată

prin „săvîrșirea de către o persoană publică a unor acțiuni care depășesc în

mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, dacă aceasta

a cauzat daune în proporții considerabile drepturilor și intereselor ocrotite

de lege ale persoanelor fizice”.

18.Tot Gheorghe Bordea este acuzat de faptul că, fiind potrivit

prevederilor art. 123 alin. (2) din Codul penal, depășind în mod vădit

limitele drepturilor și atribuțiilor sale acordate prin lege, fără întocmirea

corespunzătoare a unui proces-verbal, ilegal l-a înlăturat de la conducerea

mijlocului de transport de model BMW 524, cu numărul de înmatriculare

XXXX, pe Gheorghe Puzderi, cât și a ridicat automobilul în cauză, motivul

fiind defecțiunile tehnice la sistemul de iluminare a automobilului dat, iar

ca consecință a acțiunilor sale și executării intenționate necorespunzătoare

a atribuțiilor de serviciu, au fost cauzate daune în proporții considerabile lui

Gheorghe Puzderi precum și intereselor publice, în urma încălcării

dispozițiilor actelor normative menționate, subminării imaginii organelor și

instituțiilor publice, a activității și sarcinilor instituției poliției, afectarea

nemijlocită a reputației organelor de poliție.

Nord, Anatolie Ciuleacu din 13 noiembrie 2020, s-a renunțat integral la

învinuirea înaintată lui Gheorghe Bordea, de comiterea infracțiunilor

prevăzute de art. 328 alin. (1) din Codul Penal, din motiv că faptele comise

de către acesta, nu întrunesc elementele infracțiunii.

Cimișlia, sediul Central, Gheorghe Bordea, învinuit de comiterea

infracțiunilor prevăzute de art. 328 alin. (1) din Codul Penal, a fost achitat,

din motiv că faptele acestuia nu întrunesc elementele infracțiunilor

incriminate.

suportat și alte cheltuieli și anume cheltuielile legate de serviciile acordate

de către avocat pe parcursul atât a urmăririi penale, cât și a examinării

cauzei în instanțele judecătorești, proces care a durat o perioadă aproape de

5 ani și jumătate, specificând că, a achitat pentru serviciile de asistență

juridică suma de 10 000 de lei, conform bonurilor de plată anexate la

prezenta cerere de chemare în judecată, iar pentru deplasarea la organul de

urmărire penală, Procuratura Anticorupție, Oficiul Sud, precum și pentru

5

deplasarea în ședințele judiciare la Judecătoria Cimișlia, sediul Leova,

pentru perioada 03 noiembrie 2015 - 12 februarie 2021, reclamantul

Gheorghe Bordea a avut de suportat cheltuieli pentru deplasare, și anume

pentru procurarea combustibilului, în total fiind cheltuită suma de 12

781,56 de lei, cheltuieli care de asemenea urmează a fi puse în sarcina

statului, dat fiind faptul că au fost suportate anume în legătură cu

investigațiile penale, și examinarea cauzei penale în instanța de judecată,

unde procurorul în cele din urmă a renunțat la învinuire, din motiv că fapta

lui Gheorghe Bordea nu întrunește elementele infracțiunilor.

rezultă din caracterul faptei infracționale incriminate, perioada urmăririi

penale și cercetării judecătorești a cauzei penale, gradul suferințelor morale

suportate și privarea pentru o perioadă enormă de timp de aproape 6 ani din

data de 03 noiembrie 2005 – 12 februarie 2021, de posibilitatea și dreptul

de a duce un mod normal de viață, specificând că, a fost afectat enorm și de

aplicarea în privința sa a măsurii preventive în formă de obligație de

nepărăsire a localității, care și-a produs efectele începând cu data aplicării

ei, adică pentru perioadele 27 iulie 2016 – 26 august 2016, 23 septembrie

2016 – 23 octombrie 2016, și 24 octombrie 2016 – 23 noiembrie 2016,

având în vedere că cauza penală de învinuire a reclamantului a durat doar

în cadrul urmăririi penale și în instanța de judecată, o perioadă îndelungată

de timp de aproape 6 ani.

privința lui Gheorghe Bordea, s-a admis o imixtiune gravă în viața privată a

reclamantului și a familiei acestuia, prin ridicarea tuturor actelor din baza

de date de evidență a populației „Registru”, prin accesarea informației de

referință la activitatea de serviciu a acestuia în calitate de colaborator al

organelor de poliție, ceia ce l-a remarcat și i-a afectat onoarea și demnitatea

profesională în calitate de colaborator al organelor de ocrotire a normelor

de drept, fiindu-i adusă o daună morală enormă.

din Constituția RM, art. 39 alin. (7), 85 alin. (1), lit. l), 166 din Codul de

procedură civilă, art. 2007, 2043 din Codul civil, art. 524, 525 din Codul de

procedură civilă, art. 3, 11 din Legea nr. 1545 din 25 februarie 1998 privind

modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor

de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

6

Centru, a fost admisă parțial cererea de chemare în judecată depusă de

Gheorghe Bordea. S-a încasat din contul bugetului de stat, prin intermediul

Ministerului Justiție al Republicii Moldova în beneficiul lui Gheorghe

Bordea suma de 50 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral, suma de 10 000

de lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică și sumă de 12 041,76 de lei

cu titlu de cheltuieli pentru deplasarea, în total în sumă de 72 041,76 de lei.

În rest, pretențiile au fost respinse ca fiind neîntemeiate (185, 190-207, vol.

I).

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

declarat apel nemotivat (f. d. 188, vol. I) împotriva hotărârii din 16

februarie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, iar la 29 mai 2023, a

prezentat apelul motivat, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii

primei instanțe în partea admiterii parțiale, cu emiterea unei noi hotărâri în

această parte, prin care cererea de chemare în judecată depusă de Gheorghe

Bordea să fie respinsă, ca neîntemeiată, cu titlu secundar modificarea

hotărârii instanței de fond în sensul diminuării sumelor corespunzător

sumelor acordate în cauze similiare de către Curtea Europeană a

Drepturilor Omului și de către instanțele judecătorești naționale (f. d. 216-

225, vol. I).

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

respins apelul declarat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova și

menținută hotărârea din 16 februarie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru (f. d. 7, 8-24, vol. II).

temeinicia hotărârii primei instanțe, prin prisma argumentelor invocate în

cererea de apel raportate la materialele cauzei, instanța de apel a considerat

că instanța de fond a concluzionat just că la caz, este reparabil prejudiciul

moral cauzat lui Gheorghe Bordea în urma tragerii ilegale la răspundere

penală. Or, prin sentința din 12 februarie 2021 a Judecătoriei Cimișlia,

sediul Central, definitivă și irevocabilă, Gheorghe Bordea a fost achitat de

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 328 alin. (1) din Codul penal, pe

motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii.

invocate în apel de către Ministerul Justiției al Republicii Moldova precum

în speță nu au fost întrunite condițiile speciale prevăzute de Legea nr. 1545

din 25 februarie 1998 pentru repararea prejudiciului cauzat prin acțiunile

7

ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor

judecătorești.

fizice la repararea prejudiciului moral în mărimea și în modul stabilite de

prezenta lege apare în cazurile specificate la art. 6.

nu s-a constatat existența unei fapte ilicite, deoarece caracterul ilegal al

acțiunilor organului de urmărire penală se manifestă prin încălcarea

principiului general, potrivit căruia nici o persoană nevinovată nu poate fi

trasă la răspundere.

Bordea a fost achitat prin hotărâre judecătorească irevocabilă, acesta are

dreptul la repararea prejudiciului conform Legii nr.1545 din 25 februarie

1998.

prejudiciu moral, încasată de către instanța de fond, este echitabilă și în

măsură de a-i atenua lui Gheorghe Bordea, suferințele cauzate.

prejudiciului moral, lui Gheorghe Bordea i-a fost incriminată o infracțiune

mai puțin gravă, pentru care este prevăzută pedeapsă cu amendă în mărime

de la 650 la 1150 unități convenționale sau cu închisoare de până la 3 ani,

în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a

exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani.

cauzei penale, de 06 octombrie 2016 - 12 februarie 2021, precum și de

rezonanța pe care a avut-o în societate informația despre învinuirea

apelantului, chiar dacă nu a condus la condamnarea acestuia.

Gheorghe Bordea, care exercita profesia de inspector al Serviciului

supraveghere tehnică și accidente rutiere al Secției securitate publică a

Inspectoratului de poliție Leova a IGP a MAI.

prejudiciului moral, instanța de apel a considerat că suma de 50 000 de lei

va constitui o satisfacție echitabilă pentru prejudiciul cauzat intimatului.

manifestat prin cheltuielile de asistență juridică acordate în cadrul

procesului penal, instanța de apel a considerat că prima instanță corect a

încasat din contul bugetului de stat, prin intermediul Ministerului Justiției,

în beneficiul lui Gheorghe Bordea suma de 10 000 de lei cu titlu de

prejudiciu material.

8

menționate la art. 3 alin. (1) lit. e) și g), persoanei fizice sau juridice i se

compensează sau i se restituie: sumele plătite de ea pentru asistența juridică

și cheltuielile efectuate în legătură cu chemările în organul de urmărire

penală, organul procuraturii sau în instanța judecătorească.

vol. I) se confirmă achitarea serviciilor juridice de către reclamantul/intimat

Gheorghe Bordea în mărime de 10 000 de lei.

trebuie să fie necesare, realmente angajate și rezonabile ca mărime. Pentru

dovada cheltuielilor suportate, se evidențiază necesitatea prezentării de

către partea care pretinde compensarea cheltuielilor, a următoarelor

documente: dovada achitării onorariilor avocaților (copii de pe dispozițiile

de plată prin virament sau bonurile de plată); copia de pe facturile de strictă

evidență, emisă pentru clienți-persoane juridice și în alte cazuri stabilite de

legislație; listă detaliată a actelor/acțiunilor efectuate de avocat și a

timpului aferent acestora (cu tariful și orarul).

juridică, instanța de apel a conchis că suma de 10 000 de lei, încasată de

prima instanță, este reală, necesară și rezonabilă.

suportarea cheltuielilor de transport/deplasare pe parcursul urmării penale

și examinării în instanța de judecată, fapt confirmat prin bonurile fiscale în

sumă totală 12 041,76 de lei (f. d.16, vol. I).

întemeiat a ajuns la concluzia de a admite parțial cerere de chemare în

judecată depusă de Gheorghe Bordea.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

31-verso) și respectiv la 21 noiembrie 2023, Ministerul Justiției al

Republicii Moldova, a declarat recurs împotriva deciziei din 14 septembrie

2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea acestuia,

casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe în partea

admiterii parțiale a cererii de chemare în judecată depusă de Gheorghe

Bordea, cu emiterea unei noi decizii de respingere integrală a acțiunii sau

modificarea hotărârii instanei de fond în partea încasării prejudiciului

moral, precum și a cheltuielilor de judecată, în sensul diminuării sumelor

9

acordate în cauze similiare de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului

și de către instanțele judecătorești naționale (f. d. 39-46, vol. II).

SOLICITAREA RECURENTULUI Ministerul Justiției al Republicii

Moldova

Moldova a invocat prevederile art. 432 alin. (1) lit. a), b), e) din Codul de

procedură, care reglementează că recursul poate fi admis dacă interpretarea

legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții

Supreme de Justiție; prin admiterea recursului, se schimbă sau se

consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție, precum și în cazul în

care decizia contestată este arbitrară și/ori se bazează în mod determinat pe

aprecierea vădit nerezonabilă a probelor.

TERMENUL DE DECLARARE A RECURSULUI

„(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a

deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

(2) Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.”

prevederilor art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă și a depus în

termen recursul, or, copia deciziei motivate a fost expediată în adresa

recurentului Ministerului Justiției al Republicii Moldova la 17 octombrie

2023, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică (f. d. 25, vol.

II), iar cererea de recurs a fost depusă la 20 noiembrie 2023, prin

intermediul poștei electronice și respectiv la 21 noiembrie 2023 (f. d. 27-

31-verso, 39-46, vol. II).

declarat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova, cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii referinței timp de o lună de la data primirii

corespondenței, fapt ce se confirmă prin scrioarea de expediere anexată la

materialele dosarului (f. d. 64, vol. II).

părțile nu au făcut uz de dreptul său procedural de a depune referință.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

10

(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: f) recursul este

vădit neîntemeiat.

(1) Recursul este admis dacă:

a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme

a Curții Supreme de Justiție;

b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții

Supreme de Justiție;

c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv

un apel depus în termen;

d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în

proces;

e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe

aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;

f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu

încălcarea competenței jurisdicționale.

(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit.d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au

fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.

„(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la

art. 433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa

părților, declară recursul inadmisibil.

(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,

motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme

de Justiție și se expediază părților.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

admisibilitatea/ inadmisibilitatea recursului, urmează să însușească în

condițiile Codului de procedură civilă exercitarea efectivă a unui control de

legalitate veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel,

normele citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra

cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.

Justiție reține că, Codul de procedură civilă dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din

perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept

procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel

contestate.

11

testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare

convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În

consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se

referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea

rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură

civilă, deoarece se referă la dezacordul recurenților cu soluția pronunțata de

către Curtea de Apel Chișinău și nu relevă că aceasta s-ar baza în mod

determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu

constituie temei de casare a deciziei recurate.

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în

sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera

netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute

la art.432 din Codul de procedură civilă.

cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de

netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea

recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de

dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din

punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.

implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o

minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea

probelor pe care se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de

lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a

prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău, nu echivalează cu un

argument. Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea pretins argument,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului

recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției

legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în

asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece

filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal

fundamental.

12

dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise

[Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei

(MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a

unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea

statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere

(Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services

împotriva Franței, pct. 45).

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în

sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest

sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,

p.141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire

la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1

(a se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A,

nr. 212-A).

Justiție concluzionează de a aprecia recursul declarat de Ministerul Justiției

al Republicii Moldova, ca fiind inadmisibil.

(2), art. 433 alin. (1) lit. f), 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură

civilă.

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară inadmisibil recursul depus de Ministerul Justiției al

Republicii Moldova, împotriva deciziei din 14 septembrie 2023 a Curții de

Apel Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Oxana Parfeni

13