2ra-543/23 — Stabilirea definitorie a hotarului

La 25 iunie 2021, Ina Roșca și Maria Gangu, reprezentate de avocatul Ina Cepoi, au depus o cerere de chemare în judecată împotriva lui Mihai Palaghioi, intervenient accesoriu Primăria s. Pîrlița, r-nul Fălești privind stabilirea definitorie a hotarului, prin care a solicitat stabilirea definitorie a hotarului ce divizează gospodăriile lor.

Reclamanta a indicat că în baza Deciziei Consiliului local Pîrlița din 12 mai 2003, terenul cu nr. Cadastral ***** a fost procurat de Maria Gangu, ulterior donându-l Inei Roșca. Reclamanta a indicat că de când a procurat terenul, i-a fost repartizat și înregistrat inițial suprafața de *** ha, iar conform deciziei i s-a atribuit terenul cu suprafața de *** ha. Aceasta a indicat că a îngrijit de suprafața de *** ha mai mulți ani, însă recent, la hotarul cu terenul familiei Palaghioi a fost schimbată linia de hotar.

În motivarea acțiunii sale, reclamanta a făcut referire la prevederile art. 602 și 603 din Codul civil.

Prin cererea de concretizare a cererii de chemare în judecată, reclamantele au indicat în calitate de pârâtă pe Mihaela Palaghioi, în calitate de proprietară a terenului cu nr. Cadastral *****.

În motivarea soluției sale, instanța de apel a indicat că la materialele dosarului există un act privind transpunerea în natură a suprafeței de *** ha a terenului cu nr. cadastral ***** cu demarcarea în natură a punctelor de hotar și întărite cu borne de lemn, fiind întocmit planul geometric al lotului de teren cu coordonate și parametri în natură. Ina Roșca nu ar fi demonstrat faptul contestării actului menționat. Totodată, Curtea de Apel Bălți a constatat că stabilirea hotarelor între terenurile învecinate se efectuează la cererea proprietarilor de terenuri, cu coordonarea acestora, de către administrația publică locală.

În acest context, instanța de apel a constatat că acțiunea a fost îndreptată împotriva unui pârât necorespunzător, având în vedere că la momentul judecării cauzei – 7 iunie 2022, proprietar al terenului învecinat nu era Mihaela Palaghioiu, dar fiica sa, Alexandra Palaghioiu.

În partea pretențiilor Mariei Gangu, instanța de apel a indicat că aceasta nu a justificat vreun drept asupra terenurilor vizate, motiv pentru care pretențiile acesteia sunt neîntemeiate.

Recurenții au indicat că este evident că instanța de apel a trecut în mod superficial asupra circumstanțelor cauzei, fără a intra în esență și a da apreciere cuvenită pretențiilor formulate în prezentul litigiu în raport cu materialul probator și normele de drept.

Art. XI alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție): 2 „Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursurilor”.

Art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 1 septembrie 2023): „Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4).”

Art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 1 septembrie 2023): ,,Părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procesual.”

Art. 432 alin. (2) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 1 septembrie 2023): „Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; a interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.”

Art. 432 alin. (3) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 1 septembrie 2023): „Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.”

Art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 1 septembrie 2023): „Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.”

Totodată, la 6 ianuarie 2023, în adresa participanților la proces a fost expediată decizia motivată a Curții de Apel Bălți din 15 noiembrie 2022 (f.d. 143).

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că recursul la 6 martie 2023 prin intermediul poștei terestre (f.d. 1585) a fost declarat în termenul stabilit de art. 434 din Codul de procedură civilă.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat în vigoare la 1 septembrie 2023.

Astfel, că procedura admisibilității recursului va consta în verificarea existenței unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433 din Codul de procedură civilă, în vigoare la momentul depunerii recursului, la caz, 10martie 2023.

Totodată, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, verificând din oficiu, existența circumstanțelor expuse în art. 432 alin. (3) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 1 septembrie 2023), nu a stabilit încălcarea de către instanța de apel a acestor circumstanțe. Cu atât mai mult cu cât recurentul nu indică în mod concret încălcări de ordin procedural care ar putea influența soluția instanței de apel.

Instanța de recurs atestă că, în condițiile speței, motivele de casare invocate în recurs se referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțată de Curtea de Apel Chișinău. Completul de judecată menționează că conținutul deciziei, motivarea și soluția adoptată sunt clare, instanța de apel efectuând o analiză detaliată a argumentelor părților, a probatoriului administrat și a dispozițiilor legale incidente.

În acest context, completul de judecată reține că recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă. Cu toate acestea, recurenta doar indică că instanța de apel a trecut în mod superficial asupra circumstanțelor cauzei, fără a intra în esență și a da apreciere cuvenită pretențiilor formulate în prezentul litigiu în raport cu materialul probator și normele de drept, însă fără a dezvolta conținutul acestei critici în raport cu decizia instanței de apel contestată. 4

Motivarea recursului nu se poate rezuma la simpla nemulțumire față de decizia instanței de apel. O astfel de abordare nu face ca recursul să treacă testul admisibilității. Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul Inei Cepoi, în interesele Inei Roșca și Mariei Gangu din motiv că recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă în vigoare la data declarării acestuia.

Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 431 alin. (1) și (2), 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului, art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Consideră inadmisibil recursul declarat de avocata Ina Cepoi, în interesele Inei Roșca și Mariei Gangu. Încheierea este irevocabilă. Președinte, judecător Oxana Parfeni Judecători Diana Stănilă Gheorghe Stratulat 5