2ra-543/23 — stabilirea definitorie a hotarului
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- stabilirea definitorie a hotarului
- Temei legal
- Recurs declarat pana la 1 septembrie 2023. Recurs inadmisibil. Dezacordul recurentei cu solutia instantelor inferioare
2ra-543/23 — stabilirea definitorie a hotarului (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
privind inadmisibilitatea recursului
în cauza civilă
Ina Roșca și Maria Gangu, reprezentate de avocatul Ina Cepoi, împotriva
Mihaelei Palaghioi, intervenient accesoriu Primăria s. Pîrlița, r-nul Fălești,
(stabilirea definitorie a hotarului)
împotriva deciziei din 15 noiembrie 2022 a Curții de Apel Bălți,
(Dosarul nr. 2ra-543/23
NR. PIGD 2-21095809-01-2ra-06042023)
Recursul declarat până la 1 septembrie 2023.
Recurs inadmisibil. Dezacordul recurentei cu soluția instanțelor inferioare.
Judecătoria Bălți, sediul Central (jud. V. Schibin)
Curtea de Apel Bălți (jud. S. Procopciuc, N. Chircu, R. Grumeza)
10 septembrie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților recursul declarat de Ina Roșca și Maria Gangu
reprezentate de avocata Ina Cepoi,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Oxana Parfeni, Președinte,
Diana Stănilă,
Gheorghe Stratulat, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 25 iunie 2021, Ina Roșca și Maria Gangu, reprezentate de avocatul Ina
Cepoi, au depus o cerere de chemare în judecată împotriva lui Mihai Palaghioi,
intervenient accesoriu Primăria s. Pîrlița, r-nul Fălești privind stabilirea definitorie
a hotarului, prin care a solicitat stabilirea definitorie a hotarului ce divizează
gospodăriile lor.
Reclamanta a indicat că în baza Deciziei Consiliului local Pîrlița din 12 mai
2003, terenul cu nr. Cadastral ***** a fost procurat de Maria Gangu, ulterior
donându-l Inei Roșca. Reclamanta a indicat că de când a procurat terenul, i-a fost
repartizat și înregistrat inițial suprafața de *** ha, iar conform deciziei i s-a atribuit
terenul cu suprafața de *** ha. Aceasta a indicat că a îngrijit de suprafața de ***
ha mai mulți ani, însă recent, la hotarul cu terenul familiei Palaghioi a fost
schimbată linia de hotar.
În motivarea acțiunii sale, reclamanta a făcut referire la prevederile art. 602
și 603 din Codul civil.
Prin cererea de concretizare a cererii de chemare în judecată, reclamantele
au indicat în calitate de pârâtă pe Mihaela Palaghioi, în calitate de proprietară a
terenului cu nr. Cadastral *****.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea Judecătoriei Bălți sediul Central din 7 iunie 2022, cererea de
chemare în judecată a fost respinsă.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 8 iunie 2022, Ina Roșca și Maria Gangu, reprezentate de avocatul Ina
Cepoi a depus o cerere de apel prin care a solicitat casarea hotărârii din 7 iunie
2022.
1
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia Curții de Apel Bălți din 15 noiembrie 2022 s-a respins cererea
de apel și sa menținut hotărârea Judecătoriei Bălți sediul Central din 7 iunie 2022.
În motivarea soluției sale, instanța de apel a indicat că la materialele
dosarului există un act privind transpunerea în natură a suprafeței de *** ha a
terenului cu nr. cadastral ***** cu demarcarea în natură a punctelor de hotar și
întărite cu borne de lemn, fiind întocmit planul geometric al lotului de teren cu
coordonate și parametri în natură. Ina Roșca nu ar fi demonstrat faptul contestării
actului menționat. Totodată, Curtea de Apel Bălți a constatat că stabilirea hotarelor
între terenurile învecinate se efectuează la cererea proprietarilor de terenuri, cu
coordonarea acestora, de către administrația publică locală.
În acest context, instanța de apel a constatat că acțiunea a fost îndreptată
împotriva unui pârât necorespunzător, având în vedere că la momentul judecării
cauzei – 7 iunie 2022, proprietar al terenului învecinat nu era Mihaela Palaghioiu,
dar fiica sa, Alexandra Palaghioiu.
În partea pretențiilor Mariei Gangu, instanța de apel a indicat că aceasta nu
a justificat vreun drept asupra terenurilor vizate, motiv pentru care pretențiile
acesteia sunt neîntemeiate.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 6 martie 2023, avocatul Ina Cepoi, în interesele Inei Roșca și Mariei
Gangu, a depus prin poșta terestră o cerere de recurs împotriva deciziei Curții de
Apel Bălți din 15 noiembrie 2022 prin care a solicitat casarea integrală a acesteia
cu emitere aunei noi hotărâri. Cererea a fost înregistrată la Curtea Supremă de
Justiție la 10 martie 2023.
Recurenții au indicat că este evident că instanța de apel a trecut în mod
superficial asupra circumstanțelor cauzei, fără a intra în esență și a da apreciere
cuvenită pretențiilor formulate în prezentul litigiu în raport cu materialul probator
și normele de drept.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 434 alin.(1) din Codul de procedură civilă:
„Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei
integrale, dacă legea nu prevede altfel.”
Art. XI alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor
acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de
Justiție):
2
„Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a
prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii
recursurilor”.
Art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 1
septembrie 2023):
„Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează
în temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4).”
Art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 1
septembrie 2023):
,,Părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se
invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procesual.”
Art. 432 alin. (2) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 1
septembrie 2023):
„Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul
în care instanța judecătorească: nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o
lege care nu trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;
a interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia
dreptului.”
Art. 432 alin. (3) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 1
septembrie 2023):
„Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în
cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la
judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a
comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate
regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema
drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul
verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței
jurisdicționale.”
Art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 1
septembrie 2023):
„Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare
a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la
soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea
probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile
comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Sub aspectul termenului de declarare a recursului, Completul de judecată
menționează că, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul deciziei în
ședință publică la 15 noiembrie 2022 (f.d. 136).
3
Totodată, la 6 ianuarie 2023, în adresa participanților la proces a fost
expediată decizia motivată a Curții de Apel Bălți din 15 noiembrie 2022 (f.d. 143).
Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că
recursul la 6 martie 2023 prin intermediul poștei terestre (f.d. 1585) a fost declarat
în termenul stabilit de art. 434 din Codul de procedură civilă.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că prin
Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative
(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) au fost
operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat în vigoare la 1
septembrie 2023.
Astfel, că procedura admisibilității recursului va consta în verificarea
existenței unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433 din Codul de procedură
civilă, în vigoare la momentul depunerii recursului, la caz, 10martie 2023.
Totodată, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, verificând
din oficiu, existența circumstanțelor expuse în art. 432 alin. (3) din Codul de
procedură civilă (în vigoare până la 1 septembrie 2023), nu a stabilit încălcarea de
către instanța de apel a acestor circumstanțe. Cu atât mai mult cu cât recurentul nu
indică în mod concret încălcări de ordin procedural care ar putea influența soluția
instanței de apel.
Instanța de recurs atestă că, în condițiile speței, motivele de casare invocate
în recurs se referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțată de Curtea de Apel
Chișinău. Completul de judecată menționează că conținutul deciziei, motivarea și
soluția adoptată sunt clare, instanța de apel efectuând o analiză detaliată a
argumentelor părților, a probatoriului administrat și a dispozițiilor legale incidente.
În acest context, completul de judecată reține că recursul exercitat conform
Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material
și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în
fapt.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că
dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul
arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia
hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul
de procedură civilă. Cu toate acestea, recurenta doar indică că instanța de apel a
trecut în mod superficial asupra circumstanțelor cauzei, fără a intra în esență și a
da apreciere cuvenită pretențiilor formulate în prezentul litigiu în raport cu
materialul probator și normele de drept, însă fără a dezvolta conținutul acestei
critici în raport cu decizia instanței de apel contestată.
4
Motivarea recursului nu se poate rezuma la simpla nemulțumire față de
decizia instanței de apel. O astfel de abordare nu face ca recursul să treacă testul
admisibilității. Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea pretins argument,
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului
recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de
a declara inadmisibil recursul Inei Cepoi, în interesele Inei Roșca și Mariei Gangu
din motiv că recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2),
(3) și (4) din Codul de procedură civilă în vigoare la data declarării acestuia.
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 431 alin. (1) și (2), 433 lit. a)
din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului, art. 440 alin.
(1) și (2) din Codul de procedură civilă,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Consideră inadmisibil recursul declarat de avocata Ina Cepoi, în interesele Inei
Roșca și Mariei Gangu.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte, judecător Oxana Parfeni
Judecători Diana Stănilă
Gheorghe Stratulat
5