2ra-95/22 — cu privire la stabilirea hotarelor fixe a terenului si obligarea de a nu crea impedimente la stabilirea hotarelor fixe si interzicerea actiunilor indreptate spre tulburarea dreptului de proprietate

2ra-95/22 — cu privire la stabilirea hotarelor fixe a terenului si obligarea de a nu crea impedimente la stabilirea hotarelor fixe si interzicerea actiunilor indreptate spre tulburarea dreptului de proprietate (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 2ra-95/22

2-18027368-01-2ra-24012022

Prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul central – N. Costaș

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți – S. Procopciuc, N. Chircu, E. Grumeza

DECIZIE

13 aprilie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Galina Stratulat

Dumitru Mardari

Victor Burduh

Maria Ghervas

examinând recursul depus de către Nina Iacob, reprezentată de avocatul Iulian

Paciurca,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către Nina

Iacob împotriva Iuliei Moșanu, lui Marin Moșanu, Maei Moșanu și Adelei Moșanu,

intervenienți accesorii Consiliul comunal Risipeni, Primarul comunei Risipeni,

Primăria comunei Risipeni, raionul Fălești cu privire la stabilirea hotarelor fixe a

terenului cu obligarea de a nu crea impedimente la stabilirea hotarelor fixe și

interzicerea acțiunilor îndreptate spre tulburarea dreptului de proprietate,

împotriva deciziei din 21 septembrie 2021 a Curții de Apel Bălți, prin care s-

a respins apelul declarat de către Nina Iacob și s-a menținut hotărârea din 12

noiembrie 2020 a Judecătoriei Bălți, sediul central,

constată:

La data de 23 aprilie 2018 Nina Iacob a depus cerere de chemare în judecată,

concretizată la 15 noiembrie 2019, împotriva lui Ion Moșanu și Iuliei Moșanu,

intervenienți accesorii Consiliul comunal Risipeni și Primarul comunei Risipeni,

raionul Fălești, prin care a solicitat stabilirea hotarelor fixe a terenului aferent casei

de locuit din raionul Fălești, satul Bocșa, cu nr. cadastral XXXXX cu suprafața de

0,0855 ha conform următorilor parametri stabiliți la elaborarea Planului geometric

al bunului imobil, prin sistemul de coordonare MODREF 99 de către Oficiul

Cadastral Teritorial Fălești, și anume, hotarul 1-2 distanța 5,36 m, 2-3 distanța 16,38

m, 3-4 distanța 36,56 m, 4-5 distanța 22,46 m, 5-6 distanța 1,02 m, 6-7 distanța 1,27

m, 7-8 distanța 8,06 m, 8-9 distanța 2,94 m, 9-1 distanța 29,99 m, precum și

interzicerea pârâților de a efectua acțiuni îndreptate spre tulburarea dreptului de

proprietate a reclamantei, cu obligarea acestora de a nu crea impedimente/obstacole

1

la stabilirea hotarelor fixe asupra terenului aferent casei de locuit din raionul Fălești,

satul Bocșa cu nr. cadastral XXXXX, cu suprafața de 0,0855 ha. (f.d. 152-155, vol.

I)

În motivarea acțiunii reclamanta a menționat că este proprietara bunurilor

imobile din raionul Fălești, satul Bocșa, comuna Risipeni, cu nr. cadastral XXXXX,

01-05, inclusiv terenul aferent cu suprafața de 0,0855 ha.

Reclamanta a menționat că Ion Moșanu și Iulia Moșanu locuiesc în

vecinătatea sa și între hotarele acestora există un segment de drum de aproximativ

1,5 m.

În anul 2011 Ion Moșanu și Iulia Moșanu au demolat gardul gospodăriei ce

aparține reclamantei, motivând prin faptul că construcția este neautorizată și le

îngrădește accesul la drumul public.

Astfel, începând cu anul 2011 relațiile între vecini s-au înrăutățit, au avut loc

mai multe litigii de judecată.

Prin decizia din 19 februarie 2014 a Curții Supreme de Justiție au fost anulate

actul de constatare pe teren la modificarea planului cadastral și/sau geometric a

terenului cu numărul cadastral XXXXX întocmit la 06 iunie 2011 de către Oficiul

Cadastral Teritorial Fălești, filiala ÎS „Cadastru”; planul cadastral și geometric al

terenului cu nr. cadastral XXXXX întocmit la 06 iunie 2011 de Oficiul Cadastral

Teritorial Fălești, filiala ÎS „Cadastru”; decizia Consiliului comunal Risipeni,

raionul Fălești nr. 5/15 din 28 iulie 2011 cu privire la corectarea erorilor comise la

executarea lucrărilor cadastrale și elaborarea proiectelor de organizare a teritoriului

ca fiind ilegale; titlul de autentificare a dreptului deținătorului terenului cu nr.

cadastral XXXXX eliberat la 10 august 2011 de Primăria comunei Risipeni, raionul

Fălești pe numele lui Victor Iacob.

Ulterior, prin decizia Consiliului comunal Risipeni, raionul Fălești din 23 mai

2014 s-a decis de a iniția stabilirea hotarelor fixe în teren a locuinței familiei Ninei

Iacob. Prin decizia administrației publice locale Bocșa din 23 mai 2014 OCT Fălești

a executat lucrările de restabilire a hotarelor fixe, întocmind actul de stabilire din 09

iulie 2014.

Reclamanta a mai indicat că prin hotărârea din 15 februarie 2018 a

Judecătoriei Bălți, sediul Fălești s-a admis cererea lui Ion Moșanu și Iuliei Moșanu

privind anularea actelor, prin care s-au stabilit hotarele fixe la gospodăria Ninei

Iacob, hotărârea care nu a fost contestată de reclamantă și a devenit irevocabilă.

Ion Moșanu și Iulia Moșanu pun impedimente la administrarea bunului imobil

de către reclamantă, inclusiv la stabilirea hotarelor terenului aferent casei de locuit.

Prin încheierea din 18 aprilie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul central s-a atras

în proces în calitate de intervenient accesoriu Primăria comunei Risipeni, raionul

Fălești. (f.d. 118, vol. I)

Prin hotărârea din 12 noiembrie 2020 a Judecătoriei Bălți, sediul central s-a

respins cererea de chemare în judecată depusă de către Nina Iacob împotriva lui Ion

Moșanu și Iuliei Moșanu, intervenienți accesorii Consiliul comunal Risipeni,

Primarul comunei Risipeni și Primăria comunei Risipeni, raionul Fălești cu privire

la stabilirea hotarelor fixe a terenului, cu obligarea de a nu crea impedimente la

2

stabilirea hotarelor fixe și interzicerea acțiunilor îndreptate spre tulburarea dreptului

de proprietate. (f.d. 34, 42-50, vol. II)

La data de 19 noiembrie 2020, cu respectarea termenului prevăzut la articolul

362 alin. (1) din Codul de procedură civilă, Nina Iacob, reprezentată de avocatul

Iulian Paciurca, a depus cerere de apel nemotivată împotriva hotărârii din 12

noiembrie 2020 a Judecătoriei Bălți, sediul central, iar la data de 26 ianuarie 2021 a

depus motivarea apelului.

Prin încheierea din 07 septembrie 2021 a Curții de Apel Bălți s-a dispus

înlocuirea lui Ion Moșanu, care a decedat la data de 15 ianuarie 2021, cu succesorii

lui în drepturi Marin Moșanu, Maia Moșanu și Adela Moșanu. (f.d. 150, verso, vol.

II)

Prin decizia din 21 septembrie 2021 a Curții de Apel Bălți s-a respins apelul

declarat de către Nina Iacob, reprezentată de avocatul Iulian Paciurca și s-a menținut

hotărârea din 12 noiembrie 2020 a Judecătoriei Bălți, sediul central. (f.d. 155, 156-

165, vol. II)

La 03 ianuarie 2021 Nina Iacob, reprezentată de avocatul Iulian Paciurca, a

declarat recurs, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei din 21 septembrie

2021 a Curții de Apel Bălți și a hotărârii din 12 noiembrie 2020 a Judecătoriei Bălți,

sediul central, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii. (f.d.

179-185, 189-195, vol. II)

În motivarea recursului a invocat că actele judecătorești contestate sunt ilegale

și urmează a fi casate, deoarece concluziile instanțelor ierarhic inferioare sunt în

contradicție cu circumstanțele cauzei, fiind încălcate normele de drept material și

procedural.

De asemenea, reprezentantul recurentei a indicat că instanțele ierarhic

inferioare au apreciat arbitrar Raportul lucrărilor de Actualizare a planului cadastral

la modificarea hotarului terenului cu nr. cadastral XXXXX din 13 ianuarie 2020, în

calitate de element probatoriu, or, potrivit acestui act Nina Iacob prin semnătura

aplicată a confirmat prezența acesteia la efectuarea lucrărilor, însă totodată a înaintat

obiecții scrise în acest document, privind dezacordul personal cu stabilirea modului

de modificare a hotarelor. Astfel, concluzia instanței precum că, Nina Iacob și-a

manifestat acordul la modificarea propriilor hotare este eronată și în contradicție cu

circumstanțele cauzei.

Totodată, a indicat că este apreciată arbitrar și decizia Consiliului comunal

Risipeni, raionul Fălești nr. 3/13 din 21 septembrie 2020, ori acest act administrativ

confirmă poziția autorității publice în cadrul litigiului și nu poate servi temei juridic

pentru instanță la soluționarea chestiunii cu privire la restabilirea hotarului anterior

deteriorat.

În conformitate cu articolul 433 lit. a), b), c) și d) din Codul de procedură

civilă, instanța de judecată a verificat dacă actul judecătoresc poate fi atacat cu

recurs, dacă cererea dedusă judecății este formulată de persoanele îndreptățite, dacă

aceasta nu a fost depusă în mod repetat și dacă a fost declarate în termen.

Completul constată că, în speță, cererea de recurs este îndreptată împotriva

deciziei din 21 septembrie 2021 a Curții de Apel Bălți, care intră în categoria de acte

specificate în articolul 429 alin. (1) din Codul de procedură civilă. De asemenea,

3

aceasta este depusa de către Nina Iacob, reprezentată de avocatul Iulian Paciurca,

care are calitatea procesuală de reclamantă și este îndreptățită să o conteste, nefiind

depusă repetat.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Bălți a pronunțat decizia contestată la data de 21 septembrie

2021.

Materialele cauzei atestă că decizia motivată a fost expediată în adresa

recurentei Nina Iacob și avocatului Iulian Paciurca la data de 03 noiembrie 2021 cu

aviz de recepție, fiind recepționată la data de 09 noiembrie 2021. (f.d. 170, 176, vol.

II)

Astfel, recursul declarat la 03 ianuarie 2022 de către Nina Iacob, reprezentată

de avocatul Iulian Paciurca, este în termen.

La 24 ianuarie 2022 și la 03 martie 2022, Curtea Supremă de Justiție a notificat

intimaților Marin Moșanu, Maia Moșanu, Adela Moșanu, Iulia Moșanu și

intervenienților accesorii Consiliul comunal Risipeni, Primarul comunei Risipeni și

Primăria comunei Risipeni, raionul Fălești copia recursului motivat depus de către

Nina Iacob, reprezentată de avocatul Iulian Paciurca, explicându-le dreptul de a

depune referințe asupra criticilor formulate în recurs. (f.d. 198, 208, vol. II)

La data de 25 februarie 2022 Primăria comunei Risipeni, raionul Fălești a

depus referință, solicitând declararea recursului depus de către Nina Iacov ca fiind

inadmisibil, ori argumentele recurentei se referă la ilegalitatea deciziei din 21

septembrie 2021 a Curții de Apel Bălți, exprimând numai nemulțumirea cu soluția

adoptată.

Prin încheierea din 02 martie 2022 a Curții Supreme de Justiție recursul Ninei

Iacov, reprezentată de avocatul Iulian Paciurca, s-a considerat admisibil pentru

examinarea în fond.

În conformitate cu art. 441 din Codul de procedură civilă, în cazul în care

recursul este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul

recursului.

Conform art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă, judecând recursul

declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în

recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii atacate, fără

a administra noi dovezi.

Articolul 444 din Codul de procedură civilă indică că recursul se examinează

fără înștiințarea participanților la proces. Completul din 5 judecători decide asupra

oportunității invitării tuturor participanților sau a reprezentanților acestora pentru a

se pronunța cu privire la problemele de legalitate invocate în cererea de recurs.

Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în recurs,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție consideră necesar de a admite recursul, de a casa decizia din 21 septembrie

2021 a Curții de Apel Bălți și de a remite cauza la rejudecare în instanța de apel.

În conformitate cu articolul 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă,

instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral

4

decizia instanței de apel și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel o

singură dată dacă eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

În conformitate cu art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, săvârșirea

altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului

doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea

greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea

probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile

comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În speță, Colegiul lărgit reține că Nina Iacob s-a adresat cu cerere, prin care a

solicitat stabilirea hotarelor fixe a terenului aferent casei de locuit din raionul Fălești,

satul Bocșa, cu nr. cadastral XXXXX, cu suprafața de 0,0855 ha conform

următorilor parametri stabiliți la elaborarea Planului geometric al bunului imobil,

prin sistemul de coordonare MODREF 99 de către Oficiul Cadastral Teritorial

Fălești, și anume, hotarul 1-2 distanța 5,36 m, 2-3 distanța 16,38 m, 3-4 distanța

36,56 m, 4-5 distanța 22,46 m, 5-6 distanța 1,02 m, 6-7 distanța 1,27 m, 7-8 distanța

8,06 m, 8-9 distanța 2,94 m, 9-1 distanța 29,99 m, precum și interzicerea pârâților

de a efectua acțiuni îndreptate spre tulburarea dreptului de proprietate a reclamantei,

cu obligarea acestora de a nu crea impedimente/obstacole la stabilirea hotarelor fixe

asupra terenului aferent casei de locuit din raionul Fălești, satul Bocșa cu nr.

cadastral XXXXX, cu suprafața de 0,0855 ha.

Prima instanță, fiind investită cu soluționarea litigiului, a respins cererea de

chemare în judecată depusă de către Nina Iacob ca fiind neîntemeiată.

Soluția instanței de fond a fost menținută prin decizia din 21 septembrie 2021

a Curții de Apel Bălți.

Concluzia respectivă este considerată de către Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit prematură din următoarele considerente.

Din suportul probatoriu al cauzei, s-a stabilit că la data de 14 aprilie 1980 lui

Victor Iacob i-a fost eliberată autorizație de construire nr. 106, prin care s-a autorizat

executarea lucrărilor de construcție a casei de locuit și construcției auxiliare pe

teritoriul situat în comuna Risipeni, fiind întocmit la aceeași dată actul de marcare

pe teren a hotarului de pământ unde este indicată suprafața lotului 6 ari situat în

comuna Risipeni, care se mărginește cu strada – 20 m și cu lot particular – 30 m și

schema determinării în natură a hotarelor sectorului de pământ și trasarea

construcțiilor. (f.d. 8-10, vol. I)

Prin decizia Primăriei comunei Risipeni nr. 1/02 din 22 februarie 1993 s-a

repartizat lui Victor Iacob în proprietate privată teren pentru construcții cu suprafața

de 0,0845 ha, trecut în Registrul cadastral al deținătorilor de terenuri la nr. 587 din

14 mai 1999.

La data de 15 august 2006 Primarul comunei Risipeni a eliberat lui Victor

Iacob titlu de autentificare a dreptului deținătorului de teren, care a fost înregistrat

la Oficiul Cadastral Teritorial Fălești, filiala ÎS „Cadastru” cu nr. 9692-1/06 la data

de 11 septembrie 2006 cu nr. cadastral XXXXX. (f.d. 212, vol. I)

Potrivit titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren menționat

supra s-au stabilit hotarele generale ale terenului cu nr. cadastral XXXXX: 1-2 = 3.3

5

m, 2-3 = 8.12 m, 3-4 = 22.46 m, 4-5 = 36.56 m, 5-6 = 16.38 m, 6-7 = 5.36 m, 7-1 =

29.67 m.

Oficiul Cadastral Teritorial Fălești, filiala ÎS „Cadastru” la data de 06 iunie

2011 a întocmit actul de constatare pe teren la modificarea planului cadastral și/sau

geometric a terenului cu nr. cadastral XXXXX.

De asemenea, la data de 06 iunie 2011 Oficiul Cadastral Teritorial Fălești,

filiala ÎS „Cadastru” a întocmit planul cadastral și geometric al terenului cu nr.

cadastral XXXXX.

Ulterior, la data de 28 iulie 2011 Consiliul comunal Risipeni, raionul Fălești

a emis decizia nr. 5/15 cu privire la corectarea erorilor comise la executarea

lucrărilor cadastrale și elaborarea proiectelor de organizare a teritoriului.

Respectiv, la data de 10 august 2011 Primăria comunei Risipeni, raionul

Fălești a eliberat lui Victor Iacob titlul de autentificare a dreptului deținătorului de

teren cu număr cadastral XXXXX, fiind repartizat în proprietate privată pământ cu

suprafață totală de 0,0855 ha.

Curtea Supremă de Justiție prin decizia din 19 februarie 2014 a admis cerințele

înaintate în cererea reconvențională de către Ion Moșanu și Iulia Moșanu cu privire

la declararea nulității actului de constatare pe teren la modificarea planului cadastral

și/sau geometric a terenului cu numărul cadastral XXXXX întocmit la 06 iunie 2011

de către Oficiul Cadastral Teritorial Fălești, filiala ÎS „Cadastru”, a planului

cadastral și geometric a terenului cu numărul cadastral XXXXX întocmit la 06 iunie

2011 de Oficiul Cadastral Teritorial Fălești, filiala ÎS „Cadastru”; anularea deciziei

Consiliului comunal Risipeni, raionul Fălești nr. 5/15 din 28 iulie 2011 cu privire la

corectarea erorilor comise la executarea lucrărilor cadastrale și elaborarea

proiectelor de organizare a teritoriului, a titlului de autentificare a dreptului

deținătorului de teren cu numărul cadastral XXXXX eliberat la 10 august 2011 de

Primăria comunei Risipeni, raionul Fălești pe numele lui Victor Iacob.

La data de 23 mai 2014 Consiliul comunal Risipeni, raionul Fălești a adoptat

decizia nr. 2/10 „Cu privire la stabilirea hotarelor fixe”.

La cererea Ninei Iacob și lui Victor Iacob, Primarul comunei Risipeni a

întocmit actul de stabilire a hotarelor sectorului de teren în scopul elaborării planului

geometric la data de 09 iulie 2014, fiind stabilite hotarele sectorului de teren cu

destinație pentru construcții amplasat în intravilanul/extravilanul localității Bocșa,

raionul Fălești, cu efectuarea măsurărilor de racordare a punctelor de cotitură la

elemente stabilite și de lungă durată identificate pe teren. Datele fiind reprezentate

pe schema de stabilire a hotarelor, anexă la prezentul act, titularii de drepturi ai

terenurilor adiacente fiind prezenți șiau dat acordul cu poziția hotarelor pe teren (în

natură). (f.d. 22-23, vol. I)

Astfel, în urma emiterii dispoziției primarului comunei Risipeni nr. 36 din 13

octombrie 2014 cu privire la repartizarea în proprietate privată pământ cu o suprafață

totală de 0,0855 ha, lui Victor Iacob i-a fost eliberat titlul de autentificare a dreptului

deținătorului de teren la data de 14 octombrie 2014, care a fost înregistrat la Oficiul

Cadastral Teritorial Fălești, filiala ÎS „Cadastru” la data de 20 octombrie 2014 cu nr.

4301/14/16699. (f.d. 24, vol. I)

6

Conform contractului nr. 10755 din 26 august 2015 Victor Iacob i-a donat

Ninei Iacob ½ cotă-parte ideală ce îi aparținea acestuia din bunurile imobile cu nr.

cadastrale XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX

situate în satul Bocșa, raionul Fălești. Respectiv, în baza contractului susmenționat,

înregistrat în Registrul bunurilor imobile la data de 01 septembrie 2015, Nina Iacob

a devenit proprietara a 1.0 cotă-parte din bunurile imobile, inclusiv a terenului cu

suprafața de 0,0855 ha, fapt confirmat și prin extrasul din Registrul bunurilor

imobile. (f.d. 18-20, 21, vol. I)

Materialele cauzei mai atestă că prin hotărârea din 25 ianuarie 2018 a

Judecătoriei Bălți, sediul Fălești s-a admis cererea reconvențională depusă de către

Ion Moșanu și Iulia Moșanu. S-a anulat decizia Consiliului comunal Risipeni,

raionul Fălești nr. 2/10 din 23 mai 2014 „Cu privire la stabilirea hotarelor fixe”. S-a

declarat nul actul de stabilire a hotarelor sectorului de teren în scopul elaborării

planului geometric din 09 iulie 2014 al terenului cu numărul cadastral XXXXX

întocmit în temeiul cererii depuse la Oficiul Cadastral Teritorial Fălești, filiala ÎS

„Cadastru” de către Nina Iacob și Victor Iacob cu numărul 4301/14/9034. S-a

declarat nul planul geometric al terenului cu numărul cadastral XXXXX întocmit de

Oficiul Cadastral Teritorial Fălești, filiala ÎS „Cadastru” în baza actului de stabilire

a hotarelor sectorului de teren în scopul elaborării planului geometric din 09 iulie

2014 al terenului cu numărul cadastral XXXXX întocmit în temeiul cererii depuse

la Oficiul Cadastral Teritorial Fălești, filiala ÎS „Cadastru” de către Nina Iacob și

Victor Iacob cu numărul 4301/14/9034. S-a anulat dispoziția Primarului comunei

Risipeni, raionul Fălești nr. 36 din data de 13 octombrie 2014 „Cu privire la

reîntocmirea titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren”. S-a anulat

titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren, eliberat la 14 octombrie 2014

de Primarul comunei Risipeni, raionul Fălești pe numele lui Victor Iacob, prin care

i s-a repartizat în proprietate privată terenul cu numărul cadastral XXXXX cu

suprafața de 0,0855 ha în temeiul dispoziției primarului comunei Risipeni, raionul

Fălești nr. 36 din 13 octombrie 2014. S-a anulat certificatul de urbanism pentru

proiectare nr. 6 din 28 noiembrie 2018 eliberat de Primăria comunei Risipeni, raionul

Fălești pe numele Ninei Iacob și lui Victor Iacob. S-a anulat autorizația de construire

nr. 6 din 19 iunie 2015 eliberată de Primăria comunei Risipeni, raionul Fălești pe

numele Ninei Iacob și lui Victor Iacob. (f.d. 25, vol. I)

Prin acțiunea înaintată în instanța de judecată la data de 23 aprilie 2018,

concretizată la 15 noiembrie 2019, Nina Iacob a solicitat stabilirea hotarelor fixe a

terenului aferent casei de locuit din raionul Fălești, satul Bocșa, cu nr. cadastral

XXXXX cu suprafața de 0,0855 ha conform următorilor parametri stabiliți la

elaborarea Planului geometric al bunului imobil, prin sistemul de coordonare

MODREF 99 de către Oficiul Cadastral Teritorial Fălești, și anume, hotarul 1-2

distanța 5,36 m, 2-3 distanța 16,38 m, 3-4 distanța 36,56 m, 4-5 distanța 22,46 m, 5-

6 distanța 1,02 m, 6-7 distanța 1,27 m, 7-8 distanța 8,06 m, 8-9 distanța 2,94 m, 9-1

distanța 29,99 m, precum și interzicerea pârâților de a efectua acțiuni îndreptate spre

tulburarea dreptului de proprietate a reclamantei, cu obligarea acestora de a nu crea

impedimente/obstacole la stabilirea hotarelor fixe asupra terenului aferent casei de

7

locuit din raionul Fălești, satul Bocșa cu nr. cadastral XXXXX, cu suprafața de

0,0855 ha.

În temeiul încheierii din 18 aprilie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul central

Departamentul cadastru al Serviciului cadastral teritorial Bălți al Agenției Servicii

Publice a întocmit Raportul de constatare nr. 10082 din 05 iunie 2019 referitor la

bunul imobil amplasat în satul Bocșa, comuna Risipeni, raionul Fălești, iar în

concluzii a indicat că pentru elaborarea planului geometric conform secțiunii 5 a

Instrucțiunii cu privire la modul de executare a lucrărilor cadastrale la nivel de teren

nr. 70 din 04 august 2017 este necesar să fie implicată la executarea lucrărilor

Administrația Publică Locală, Primăria comunei Risipeni, raionul Fălești. (f.d. 122-

127, vol. I)

Ulterior, prin încheierea din 10 decembrie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul

central s-a admis cererea depusă de către Nina Iacob cu privire la dispunerea

efectuării constatării specialistului prin efectuarea măsurărilor în teritoriu și s-a

încredințat efectuarea constatării specialistului Agenției Servicii Publice Serviciul

Cadastral Teritorial Bălți, cu participarea la executarea lucrărilor a Administrației

Publice Locale, Primăriei comunei Risipeni, raionul Fălești. (f.d. 171-172, vol. I)

Potrivit Raportului lucrării Actualizarea planului cadastral la modificarea

terenului situat în raionul Fălești, comuna Risipeni, satul Bocșa, str. Păcii nr. 1, cu

numărul cadastral XXXXX și Raportului lucrării Actualizarea planului cadastral la

modificarea terenului situat în raionul Fălești, comuna Risipeni, satul Bocșa, str.

Păcii nr. 3, cu numărul cadastral XXXXX la data de 13 ianuarie 2020 și la 31

ianuarie 2020 au fost întocmite actele de stabilire a hotarelor terenurilor cu nr.

cadastrale XXXXX și XXXXX. Conform planurilor geometrice la nr. cadastral

XXXXX s-a stabilit suprafața de 0,0821 ha, iar la nr. cadastral XXXXX s-a stabilit

suprafața de 0.0739 ha. (f.d. 195-199, 200-205, vol. I)

După stabilirea hotarelor terenurilor cu nr. cadastral XXXXX și XXXXX

amplasate în raionul Fălești, comuna Risipeni, satul Bocșa, în urma efectuării

măsurărilor în teritoriu la data de 21 septembrie 2020 a fost emisă decizia Consiliului

comunal Risipeni, raionul Fălești nr. 3/13 „Cu privire la aprobarea Raportului

lucrărilor de actualizare ale planurilor cadastrale ”, prin care s-a dispus aprobarea

următoarelor actualizări ale planurilor cadastrale la modificarea hotarelor

terenurilor:

-terenul cu destinație „construcții” cu numărul cadastral XXXXX amplasat în

satul Bocșa, raionul Fălești, proprietar Ion Moșanu, suprafața măsurărilor de

actualizare constituie 0,0739 ha;

-terenul cu destinație „construcții” cu numărul cadastral XXXXX amplasat în

satul Bocșa, raionul Fălești, proprietar Nina Iacob, suprafața măsurărilor de

actualizare constituie 0,0821 ha.

S-a împuternicit primarul comunei Risipeni, raionul Fălești de a semna actele

la modificarea hotarelor sectoarelor de teren conform anexei la actele cu privire la

stabilirea hotarelor sectoarelor. (f.d. 214, vol. I)

Analizând în ordine cronologică derularea conflictului între vecinii familia

Iacob și familia Moșanu, instanța de recurs observă că pretențiile Ninei Iacob

formulate în cererea de chemare în judecată se referă la terenul cu suprafața de

8

0,0855 ha, și anume, pentru suprafața acestui teren Nina Iacob a solicitat stabilirea

hotarelor fixe.

Instanța de recurs menționează că Instrucțiunea cu privire la modul de

executare a lucrării cadastrale la nivel de teren, aprobată prin ordinul directorului

general al Agenției Relații Funciare și Cadastru nr. 70 din 04 august 2017, la

secțiunea 5 a stabilit procedura de modificare a hotarelor în temeiul hotărârii

instanței de judecată

Punctul 92 din instrucțiunea menționată supra indică că modificarea hotarelor

terenului poate fi efectuată în baza hotărârii instanței de judecată dacă coproprietarii

unui bun imobil sau proprietarii bunurilor imobile adiacente nu ajung la un acord

privind stabilirea hotarelor. În acest caz, la solicitarea titularului de drepturi, instanța

de judecată, organele fiscale, administratorul insolvabilității sau executorul

judecătoresc numește un executant al lucrării cadastrale, căruia îi cere să prezinte

variante privind poziția hotarelor în raport cu cele stabilite de autoritatea publică

competentă.

Pct. 93 prevede că în cazul în care hotarele terenului au fost stabilite anterior,

iar în dosarul tehnic există actul de stabilire a hotarelor, executantul lucrării

restabilește în teren hotarele stabilite, determină limitele posesiei de fapt (conform

împrejmuirilor), compară hotarele stabilite în raport cu posesia de fapt, elaborează

planul geometric cu reprezentarea prin linie continuă a hotarelor stabilite, iar prin

linie întreruptă limitele posesiei de fapt.

În pct. 94 este indicat că în cazul în care hotarele terenului nu au fost stabilite

anterior, executantul lucrării înștiințează în scris autoritătea publică competentă

privind necesitatea stabilirii hotarelor terenului în cauză. După stabilirea hotarului

de către reprezentantul autorității publice locale și întocmirii actului de stabilire a

hotarului, executantul elaborează planul geometric, pe care se reprezintă hotarele

terenului stabilite de autoritatea publică competentă.

Pct. 95 indică că dacă titularul de drepturi nu este de acord cu hotarele stabilite

de către autoritatea publică competentă, executantul lucrării va reprezenta pe planul

geometric, prin linie continuă – hotarele stabilite de către reprezentantul autorității

publice locale, iar prin linie punctată – poziția împrejmuirilor materializate și va

descrie în actul de constatare informația reprezentată pe plan.

Pct. 96 prevede că în cazul în care titularii adiacenți indică poziții diferite a

hotarului, acestea vor fi reprezentate pe planul geometric în raport cu hotarele

stabilite de autoritatea publică competentă. Variantele indicate în plan vor avea

descrierea în actul de constatare pe teren.

În pct. 97 este indicat că în cazul în care reprezentantul autorității publice locale

refuză să stabilească hotarele terenului, executantul întocmește în adresa

beneficiarului actul de constatare, care va descrie imposibilitatea executării lucrării

cadastrale cu trimitere la actele normative cu mențiunea că lucrările pot fi finalizate

în condițiile în care beneficiarul va implica la executarea lucrărilor autoritatea

publică competentă.

Pct. 98 prevede că varianta acceptată de instanța de judecată se transpune în

teren, iar actul de transpunere se semnează de executant și beneficiarul lucrării.

9

Totodată în pct. 99 este prevăzut că modificările în documentația cadastrală se

efectuează în temeiul hotărârii instanței de judecată și a planului geometric acceptat

de instanța de judecată.

Astfel, din prevederile suscitate rezultă cert că instanța de judecată este

competentă prin hotărârea judecătorească să stabilească hotarele între coproprietari

în caz de litigiu.

Instanțele ierarhic inferioare au respins acțiunea Ninei Iacob cu privire la

stabilirea hotarelor în limita suprafeței indicate în titlul de autentificare a dreptului

deținătorului de teren și înregistrată în Registrul bunurilor imobile al IP „Agenția

Servicii Publice”.

În opinia instanței de recurs litigiul nu a fost dezlegat, iar soluționarea fondului

în instanța de recurs nu este posibil din cauza necercetării tuturor circumstanțelor

faptice.

Totodată instanțele nu au argumentat dacă prin soluția adoptată nu se aduce

atingere dreptului de proprietate al reclamantei în sensul art. 1 Protocolul nr. 1

CEDO.

Orice ingerință în drepturile protejate de art. 1 din Protocolul nr. 1 trebuie să

îndeplinească cerința de legalitate [Vistins și Perepjolkins împotriva Letoniei (MC),

pct. 95; Beloni Nady împotriva Ungariei (MC), pct. 112].

Principiul legalității reprezintă prima și cea mai importantă cerință a art. 1 din

Protocolul nr. 1.

Starea de fapt indică că potrivit actelor de proprietate, conform extrasului din

Registrul bunurilor imobile la situația din 28 martie 2019 Nina Iacob este proprietar

al terenului cu nr. cadastral XXXXX cu suprafața de 0,0855 ha (f.d. 113-114, vol.

I), iar Marin Moșanu și Adela Moșanu (succesorii în drepturi a lui Ion Moșanu) sunt

proprietarii terenului cu nr. cadastral XXXXX cu suprafața de 0,0701 ha, fapt

confirmat prin extrasul din Registrul bunurilor imobile eliberat la 27 mai 2021 (f.d.

122, vol. II)

Reclamanta Nina Iacob a indicat că gardul care a fost demolat de familia

Moșanu în anul 2011 delimita corect terenurile, pe când noile hotare nu delimitează

corect, iar în rezultatul stabilirii hotarelor în cadrul judecării cauzei terenul, care-i

aparține cu drept de proprietate Ninei Iacob s-a micșorat cu 0,0034 ha, iar terenul lui

Ion Moșanu s-a mărit cu 0,0038 ha.

Potrivit pct. 88 subp. 1 din Instrucțiune cu privire la modul de executare a

lucrărilor cadastrale la nivel de teren, aprobată prin ordinul directorului general al

Agenției Relații Funciare și Cadastru nr. 70 din 04 august 2017, dacă suprafața

terenului măsurat diferă de suprafața înscrisă în documentul ce confirmă dreptul de

proprietate (atât la lucrările executate prin metoda selectivă cât și cea masivă), se

procedează astfel: dacă suprafață calculată este mai mică decât în documentul de

drept, și titularul de drepturi este de acord, se întocmește planul geometric și se

transmite spre coordonare și aprobare.

Astfel, planul geometric poate fi întocmit în cazul devierii suprafeței terenului

în sensul micșorării numai cu acordul proprietarului.

10

Instanța de apel, cât și instanța de fond, respingând acțiunea reclamantei, nu

au verificat dacă Nina Iacob și-a dat consimțământul la modificarea hotarului

terenului în sensul micșorării suprafeței.

Aici urmează de atenționat că în actul de stabilire a hotarelor terenului din 13

ianuarie 2020, Nina Iacob a efectuat o mențiune „Consider neîntemeiat stabilirea

hotarului 6-7, deoarece distanța trebuie să fie mai mare”. Respectiv, Nina Iacob și-a

manifestat dezacordul cu stabilirea hotarului 6-7, care este adiacent cu hotarul

terenului cu nr. cadastral XXXXX, care aparține cu drept de proprietate vecinului

Ion Moșanu.

La caz, prin schița din actul de stabilire a hotarelor terenului cu nr. cadastral

XXXXX, suprafața terenului a fost stabilită de 0,0821 ha, care este mai mică decât

suprafața terenului care i-a fost atribuită fostului proprietar Victor Iacob și care la

situația din 28 martie 2019 constituia 0,0855 ha, fapt confirmat prin extrasul din

Registrul bunurilor imobile. (f.d. 113, vol. I)

Instanța de apel urma să verifice din contul cărui proprietar terenul cu nr.

cadastral XXXXX, care inițial avea o suprafață de 0,0701 ha, s-a majorat la suprafața

de 0,0739 ha prin actul de stabilire a hotarelor din 31 ianuarie 2020 (f.d. 203-verso-

204, vol. I), care aparținea cu drept de proprietate defunctului Ion Moșanu

(actualmente lui Marin Moșanu și Adelei Moșanu) și care este temeiul diminuării

terenului cu nr. cadastral XXXXX de la suprafața de 0,0855 la suprafața de 0,0821

ha.

De asemenea, instanța de apel urma să stabilească dacă până la întocmirea

planurilor geometrice cu numerele cadastrale XXXXX, XXXXX proprietarii

terenurilor și-au exprimat acordul cu schița hotarelor din actele de stabilire a

hotarelor terenurilor și cu devierea suprafețelor terenurilor inițial stabilite, ulterior

modificate.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că instanța de apel a

examinat cauza cu încălcarea normelor de drept procedural, iar aceste erori nu pot fi

corectate de către instanța de recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite

recursul, de a casa integral decizia instanței de apel și de a remite cauza spre

rejudecare.

La rejudecare urmează să se țină cont de prevederile art. 118 alin. (1) din Codul

de procedură civilă, potrivit căruia fiecare parte trebuie să dovedească

circumstanțele pe care le invocă drept temei al pretențiilor și obiecțiilor sale.

Instanța, totodată, va ține cont de faptul că este responsabilă de determinarea

definitivă a circumstanțelor care au importanță pentru soluționarea justă a cauzei și

că în acest sens poate fi propus părților să concretizeze pretențiile, să prezinte probe

suplimentare și să dovedească faptele ce constituie obiectul probațiunii pentru a se

convinge de veridicitatea lor.

Instanța de apel urmează să se expună și sub aspectul temeiniciei sau

netemeiniciei argumentelor și probelor prezentate de către reclamantă privind

emiterea actelor juridice cu circumstanțele cauzei și normele de drept aplicabile

speței.

11

În contextul dat, Colegiul menționează că obligația instanței de apel este de a

verifica legalitatea hotărârii în întregul ei, independent de motivele apelului, în

conformitate cu art. 373 alin. (4) din Codul de procedură civilă și a da răspuns tuturor

argumentelor esențiale în litigiu.

Totodată, Colegiul reinterează că norma procedurală enunțată supra obligă

instanța de apel de a verifica legalitatea soluției adoptate de prima instanță în raport

cu pretențiile înaintate, circumstanțele de fapt și de drept invocate, precum și

obiecțiile formulate de pârâtă asupra pretențiilor înaintate.

Potrivit celor expuse, în temeiul art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură

civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție

decide :

Se admite recursul declarat de către Nina Iacob, reprezentată de avocatul

Iulian Paciurca.

Se casează integral decizia din 21 septembrie 2021 a Curții de Apel Bălți, emisă

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către Nina Iacob

împotriva Iuliei Moșanu, lui Marin Moșanu, Maei Moșanu și Adelei Moșanu,

intervenienți accesorii Consiliul comunal Risipeni, Primarul comunei Risipeni,

Primăria comunei Risipeni, raionul Fălești cu privire la stabilirea hotarelor fixe a

terenului cu obligarea de a nu crea impedimente la stabilirea hotarelor fixe și

interzicerea acțiunilor îndreptate spre tulburarea dreptului de proprietate și se remite

cauza în Curtea de Apel Bălți pentru rejudecare, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Galina Stratulat

Dumitru Mardari

Victor Burduh

Maria Ghervas

12