3ra-237/21 — contestarea actului administrativ

3ra-237/21 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 3ra-237/21

Prima instanță: Judecătoria Criuleni, sediul Central (jud: A. Motricală)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Minciuna, E. Palanciuc, V. Negru)

Î N C H E I E R E

03 martie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

Judecătorii Victor Burduh

Nina Vascan

examinând admisibilitatea recursului depus de Tatiana Maxim, reprezentată de

avocatul Petru Coșleț,

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de

Tatiana Maxim împotriva Primăriei satului Măgdăcești, raionul Criuleni, persoane terțe

Serviciul Cadastral Teritorial Criuleni, Valerii Lupașco, Lidia Guzun, Ilie Lupațco,

Tatiana Margină, Ludmila Dubina și Iulia Gheața cu privire la contestarea actului

administrativ și obligarea semnării și ștampilării actului de stabilire a hotarelor fixe,

împotriva deciziei din 28 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respins apelul depus de Tatiana Maxim și a fost menținută hotărârea din 29 ianuarie

2020 a Judecătoriei Criuleni, sediul Central,

c o n s t a t ă:

La 13 iunie 2018 Tatiana Maxim a depus cerere de chemare în judecată împotriva

Primăriei s. Măgdăcești, r-nul Criuleni, intervenient accesoriu Serviciul Cadastral

Teritorial Criuleni cu privire la contestarea actului administrativ și obligarea

înregistrării în dosarul cadastral a actului de stabilire a hotarelor fixe.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că în baza titlului de autentificare a

dreptului deținătorului de teren nr. xxxxx, la 31 martie 2006, prin decizia Primăriei

com. Drăsliceni, r-nul Criuleni nr. 8 din 09 martie 1992, lui Petru Lupașco i-a fost

transmis în proprietate privată terenul cu suprafața de 0,2314 ha, cu destinația pentru

construcții, amplasat în xxxxxx.

A menționat că prin contractul de donație nr. 1680 din 07 martie 2007, bunul

imobil cu nr. cadastral xxxxx i-a fost donat de către Petru Lupașco, iar contractul

respectiv a fost autentificat notarial și la 21 martie 2007 a fost înregistrat la Serviciul

Cadastral Teritorial Criuleni.

1

A susținut că la 19 octombrie 2017 SRL „Ingeoprest Group” a întocmit actul de

constatare pe teren și actul de stabilire a hotarelor fixe ale bunului imobil cu nr.cadastral

xxxxx, care au fost coordonate și semnate de către proprietarii terenurilor adiacente cu

nr. cadastrale xxxxx,xxxxx,xxxxx.

A afirmat că ulterior, s-a adresat de mai multe ori pârâtei Primăriei s. Măgdăcești,

r-nul Criuleni în scopul aprobării actelor respective, însă i-a fost refuzat fără careva

argumentări.

A notat că la 03 aprilie 2018 a depus o cerere prealabilă la Primăria s. Măgdăcești,

solicitând semnarea și aprobarea actului de stabilire a hotarelor fixe, însă prin scrisoarea

nr.104 din 11 mai 2018 Primăria s. Măgdăcești i-a refuzat, invocând că în terenul cu

suprafața de 0,2375 ha a fost inclus și terenul cu suprafața de 0,15 ha, care a fost

transmis în proprietate lui Valerii Lupașco, în baza deciziei Consiliului comunal

Drăsliceni nr. 8 din 09 martie 1992.

Consideră ilegal refuzul Primăriei s. Măgdăcești nr. 104 din 11 mai 2018 privind

semnarea actului de stabilire a hotarelor fixe între bunurile imobile cu nr. cadastrale

xxxxx,xxxxx,xxxxx,xxxxx, deoarece dreptul de proprietate asupra bunului imobil cu

nr. cadastral xxxxx dobândit în baza contractului de donație nr. 1680 din 07 martie

2007, care, la rândul său, a fost întocmit în baza titlului de autentificare a dreptului

deținătorului de teren nr. xxxxx din 31 martie 2006, a fost înregistrat în Registrul

bunurilor imobile.

A relevat că obținând din arhiva raionului Criuleni copia deciziei Consiliului

comunal Drăsliceni nr. 8 din 09 martie 1992, a constatat că o astfel de persoană cu

numele de Valerii Ion Lupașco nu a fost inclusă în această decizie.

A declarat că, dreptul său de proprietate este garantat prin prevederile art. 320

alin. (2), 321 alin. (2), 315 și 316 din Codul civil și ale art. 1 din Primul Protocol

adițional la Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale, iar prin refuzul Primăriei s. Măgdăcești în aprobarea actului de stabilire

a hotarelor fixe i se pun impedimente în realizarea dreptului de proprietate.

A specificat că conform conținutului planului geometric al bunului imobil cu nr.

cadastral xxxxx, hotarul cu punctele de cotitură cu nr. 6-7-8-9, este vecin cu terenul

care aparține cu drept de proprietate Primăriei s. Măgdăcești, iar hotarele cu punctele

de cotitură nr. 9-10-11-12-13-14-15-16-17-18-19-20-21-22-1-2-3-4-5-6 sunt vecine cu

proprietarii Pavel Gheață, Lidia Guzun și Dinu Dubină.

A menționat că proprietarii Pavel Gheață, Lidia Guzun și Dinu Dubină au semnat

actul de stabilire a hotarelor fixe, însă Primăria s. Măgdăcești nu l-a semnat din motive

nejustificate, deși are o astfel de obligație reieșind din prevederile Instrucțiunii cu

privire la modul de executare a lucrărilor cadastrale la nivel de teren, aprobată prin

ordinul Agenției Relații Funciare și Cadastru nr. 70 din 04 august 2017.

A relatat că este imposibilă înregistrarea actului de stabilire a hotarelor fixe în

dosarul cadastral, fără semnarea lui de către reprezentantul Primăriei s. Măgdăcești și

fără aplicarea ștampilei acesteia.

A solicitat recunoașterea ca fiind ilegal refuzul Primăriei s. Măgdăcești, r-nul

Criuleni nr. 104 din 11 mai 2018, privind semnarea actelor de stabilire a hotarelor fixe

între bunul imobil cu numărul cadastral xxxxx, ce-i aparține cu drept de proprietate și

2

bunurile imobile cu numerele cadastrale xxxxx, xxxxx, xxxxx obligarea Primăriei s.

Măgdăcești, r-nul Criuleni de a înregistra în dosarul cadastral nr. xxxxx actul de

stabilire a hotarelor fixe între bunul imobil cu numărul cadastral xxxxx, ce-i aparține

cu drept de proprietate și bunurile imobile cu numerele cadastrale xxxxx, xxxxx, xxxxx

fără semnătura și ștampila Primăriei s. Măgdăcești, r-nul Criuleni și încasarea

cheltuielilor de judecată.

La 01 august 2018 Tatiana Maxim, reprezentată de avocatul Petru Coșleț, a depus

cerere de concretizare a pretențiilor, solicitând recunoașterea ca fiind ilegal refuzul

Primăriei s. Măgdăcești, r-nul Criuleni nr. 104 din 11 mai 2018, privind semnarea

actelor de stabilire a hotarelor fixe între bunul imobil cu numărul cadastral xxxxx, ce-i

aparține cu drept de proprietate și bunurile imobile cu numerele cadastrale xxxxx,

xxxxx, xxxxx, obligarea Primăriei s.Măgdăcești, r-nul Criuleni de a semna și de a aplica

ștampila pe actul de stabilire a hotarelor fixe între bunul imobil cu numărul cadastral

xxxxx, ce-i aparține cu drept de proprietate și bunurile imobile cu numerele cadastrale

xxxxx, xxxxx, xxxxx și încasarea cheltuielilor de judecată (f. d. 38, 39, vol.I).

Prin încheierile protocolare din 14 august 2018, 02 august 2019 și 09 septembrie

2019 ale Judecătoriei Criuleni, sediul Central, au fost atrași în proces Valerii Lupașco,

Pavel Gheață, Lidia Guzun, Ilie Lupașco, Ludmila Dubină, Tatiana Margină și Iulia

Gheață în calitate de persoane terțe (f. d. 65, vol. I, 6 verso, 34 verso, vol. III).

Prin hotărârea din 29 ianuarie 2020 a Judecătoriei Criuleni, sediul Central, a fost

respinsă acțiunea depusă de Tatiana Maxim împotriva Primăriei s. Măgdăcești, r-nul

Criuleni, persoane terțe Serviciul Cadastral Teritorial Criuleni, Valerii Lupașco, Lidia

Guzun, Ilie Lupașco, Tatiana Margină, Ludmila Dubina și Iulia Gheața cu privire la

contestarea actului administrativ și obligarea semnării și ștampilării actului de stabilire

a hotarelor fixe.

La 30 ianuarie 2020 Tatiana Maxim a depus apel nemotivat, iar la 28 mai 2020

a prezentat motivarea apelului împotriva hotărârii din 29 ianuarie 2020 a Judecătoriei

Criuleni, sediul Central, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii primei instanțe

și emiterea unei noi decizii de admitere a acțiunii (f. d. 92, 93, 109-118, vol. III).

Prin decizia din 28 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul depus de Tatiana Maxim și a fost menținută hotărârea din 29 ianuarie 2020 a

Judecătoriei Criuleni, sediul central.

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a reținut că atât actul de

constatare pe teren, cât și actul de stabilire a hotarelor terenului au fost întocmite de

către SRL „Ingeoprest Group” la 19 octombrie 2017, în baza adresării apelantei Tatiana

Maxim privind modificarea planului cadastral al terenului cu nr. cadastral xxxxx.

Ca urmare, autoritatea publică întemeiat a refuzat de a satisface cererea apelantei

Tatiana Maxim de a semna actul de stabilire a hotarelor terenului cu nr. cadastral xxxxx

întocmit la 19 octombrie 2017, deoarece, după cum a reținut și instanța de fond,

executarea lucrărilor cadastrale în cadrul modificării planului cadastral al terenului, s-a

efectuat cu abateri de la normele legale în vigoare.

Conform extrasului nr. 1020 din 20 iulie 2018 din Registrul comisiei funciare a

Primăriei com. Drăsliceni pe anii 1992-1994, procesului - verbal nr. 01 din 18 ianuarie

1993 privind stabilirea mărimii sectorului de pământ la fiecare familie (atribuit în

3

temeiul hotărârii Consiliului com. Drăsliceni nr. 8/2 din 09 martie 1992) și datelor din

Registrul de evidență funciară al Primăriei s. Măgdăcești, lui Valerii Lupașco i-a fost

repartizat în posesie și folosință terenul cu suprafața de 0,15 ha, fapt confirmat și prin

copiile din Registrul Primăriei s. Măgdăcești de evidență a gospodăriilor populației din

str. Orheiului,33 și 34 pe perioada anilor 1992-1996, 1997-2001, 2002-206, 2007-2011,

numărul conturilor, cu schemele amplasării terenurilor întocmite de către specialistul

PRRPF al primăriei, Feodosie Solotchii (f. d. 102-186, vol. I).

La caz, după cum s-a constatat, deși conform actului de constatare pe teren din

19 octombrie 2017, întocmit de către SRL „Ingeoprest Group”, s-a stabilit că planul

cadastral al lotului nu corespunde cu amplasarea reală a terenurilor pe toate segmentele,

propunându-se modificarea acestuia prin majorarea suprafeței bunului imobil inițial de

la 0,2314 ha la suprafața bunului imobil actualizat de 0,2375 ha, contrar prevederilor

art.18 alin.(3)-(5) și 19 alin. (6) din Legea cadastrului bunurilor imobile nr. 1543 din

25 februarie 1998, lucrările cadastrale în vederea modificării planului cadastral și

stabilirea hotarelor fixe s-au efectuat în lipsa acordului scris al tuturor titularilor de

drepturi asupra bunurilor imobile ale căror interese sunt atinse și nu au fost coordonate

cu toți proprietarii terenurilor adiacente – Tatiana Margină sau Emilian Margină, cît și

Valerii Lupașco.

De asemenea, stabilirea hotarelor fixe ale terenului la fața locului nu s-a efectuat

cu participarea reprezentantului administrației publice locale, concursul acestuia

solicitându-se ulterior.

Cu referire la argumentele apelantei, instanța de apel a notat că cele invocate nu

au fost confirmate prin înscrisurile anexate la dosar. Mai mult, odată cu adoptarea

Codului funciar la 25 decembrie 1991, în Republica Moldova a început un amplu proces

de împroprietărire a cetățenilor cu terenuri. Respectiv, în com. Drăsliceni, r-nul

Criuleni, din care la acel moment făcea parte s. Măgdăcești, r-nul Criuleni, a fost

adoptată hotărârea Consiliului com. Drăsliceni nr. 8/2 din 09 martie 1992, prin care a

fost stabilită mărimea sectoarelor de pământ individuale, atribuite în baza art. 82 din

Codul funciar în vigoare la acel moment, familiilor de pe teritoriul comunei (f. d. 19-

22, vol. I), în baza căreia ulterior persoanele și-au perfectat dreptul de proprietate asupra

terenurilor de pe lîngă casă.

Alegațiile apelantei cu referire la faptul că Valerii Lupașcu nu se regăsește în

hotărârea menționată, nu prezintă relevanță, or, actul administrativ enunțat poartă un

caracter general, referindu-se la toți locuitorii localității care întruneau condițiile pentru

acordarea terenului.

Instanța de apel a indicat că, după cum just a conchis și prima instanță, urmare a

analizei datelor din planul sectorului de teren, înserat în titlul de autentificare a dreptului

deținătorului de teren, eliberat lui Petru Lupașco (f.d. 95, vol. I), cu schemele amplasării

terenurilor de pe xxxxx (f. d. 102-186, vol. I) se constată că, acesta se suprapune cu

terenul atribuit lui Valerii Lupașco. Astfel, prima instanță just a conchis că titlul de

autentificare a dreptului deținătorului de teren cu nr. cadastral xxxxx din 31 martie 2006

a fost întocmit greșit, în suprafața de 0,2314 ha a acestuia, fiind inclusă eronat și

suprafața de 0,15 ha a terenului vecin al lui Valerii Lupașcu.

4

În consecință, instanța de apel a notat că, contrar argumentelor invocate de către

apelantă, efectuarea lucrărilor cadastrale de către SRL „Ingeoprest Group” la

19 octombrie 2017, în baza adresării Tatianei Maxim privind actualizarea planului

cadastral al terenului cu nr. cadastral xxxxx și întocmirea actului de constatare pe teren

și actului de stabilire a hotarelor, a avut loc cu încălcarea prevederilor art.18 alin.(3)-

(5) și 19 alin. (2) și (6) din Legea cadastrului bunurilor imobile nr.1543 din 25 februarie

1998, în special fără coordonarea și acordul scris al tuturor titularilor de drepturi ale

căror interese sunt atinse și în lipsa reprezentantului autorității administrației publice

locale. Or, în situația în care hotarul general al terenului reprezentat în planul cadastral

sau în cel geometric nu corespunde cu posesiunea de fapt a terenurilor și lipsește actul

de stabilire a hotarelor, anume administrația publică locală, la cererea proprietarului și

din contul acestuia, stabilește hotarele terenului la fața locului.

La 25 noiembrie 2020, prin intermediul poștei electronice, Tatiana Maxim,

reprezentată de avocatul Petru Coșleț, a depus recurs nemotivat, iar la 31 decembrie

2020, prin intermediul poștei electronice și la 04 ianuarie 2021, prin intermediul

oficiului poștal, a prezentat motivarea recursului împotriva deciziei din 28 octombrie

2020 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței

de apel și hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi decizii de admitere a acțiunii.

În motivarea recursului recurenta Tatiana Maxim, reprezentată de avocatul Petru

Coșleț, a invocat că nu este de acord cu hotărârile judecătorești.

A menționat că deși în instanțele judecătorești au fost prezentate probe

incontestabile, prin care se confirmă că recurenta deține dreptul de proprietate asupra

bunului imobil cu nr. cadastral xxxxx, în baza contractului de donație nr. 1680 din 07

martie 2007, care în aceeași zi a fost autentificat notarial, iar la 21 martie 2007 a fost

înregistrat în Registrul bunurilor imobile, instanțele judecătorești nu au dat nici o

apreciere acestor înscrisuri și neîntemeiat a respins acțiunea.

A susținut că atît în instanța de apel, cît și în prima instanță, reprezentantul

Primăriei s. Măgdăcești nu a putut explica din ce sursă a luat schema situațiilor

terenurilor pentru perioada anilor 1986-1990, prin care se atestă că Valerii Lupașcu ar

fi primit în proprietate terenul cu suprafața de 0,15 ha pentru anii 1986-1990, dacă

instanțele au constatat că lui Valerii Lupașco i-a fost atribuit terenul în baza hotărârii

Consiliului com. Drăsliceni nr. 8/2 din 09 martie 1992.

A afirmat că instanțele judecătorești au motivat cu argumentul, precum că lui

Valerii Lupașco i-a fost transmis în proprietate terenul cu suprafața de 0,15 ha în baza

hotărârii Consiliului corn. Drăsliceni nr. 8/2 din 09 martie 1992. Însă, instanțelor urma

să li se prezinte această hotărâre în original sau copia autentificată, prin care să se ateste

că lui Valerii Lupașco i-a fost atribuit acest teren, însă instanțelor nu le-a fost prezentate

astfel de probe. Din contra, la materialele dosarului a fost anexată copia extrasului din

Registrul Comisiei funciare a Primăriei corn. Drăsliceni pentru anii 1992 - 1994,

conform căreia lui Valerii Lupașco i-a fost repartizat terenul cu suprafața de 0,15 ha,

însă acest extras este al Comisiei funciare și nu a Consiliului com. Drăsliceni. Din

aceasta rezultă că instanțelor nu le-au fost prezentate probe admisibile în sensul art. 122

CPC, ci probe contrare acestui articol, iar, în consecință, concluziile instanțelor

contravin materialului probatoriu.

5

A relevat că nu este de acord cu poziția instanțelor precum că extrasele din

Registrele de evidență a gospodăriilor pentru anii 1986 – 2011, ar fi demonstrat că

terenul cu suprafața de 0,15 ha, atribuit lui Valerii Lupașco în baza procesului-verbal

nr. 01 din 18 ianuarie 1993 este anume acel teren, care ar fi fost inclus în terenul cu

suprafața de 0,2314 ha, atribuit lui Petru Lupașcu.

A notat că instanțele judecătorești nu au dat nici o apreciere faptului că

reprezentantul Primăriei s. Măgdăcești. nu a putut explica instanțelor, dacă terenurile

cu numărul cadastral xxxxx, cu suprafața de 0,0611 ha și nr. cadastral xxxxx, cu

suprafața de 0,06 ha, intră sau nu în terenul care ar fi fost atribuit lui Valerii Lupașco,

fapt ce confirmă că instanțele nu au examinat fondul cauzei, pronunțând niște hotărâri

controversate.

A invocat că nu este de acord cu concluziile instanțelor judecătorești, deoarece

după cum a menționat, reprezentantul Primăriei s. Măgdăcești a explicat că schema

amplasării terenurilor din str. Calea Orheiului au fost întocmite de către el personal, iar

aceste scheme nu se pot verifica din alte surse, inclusiv ale Oficiului Cadastral Teritorial

Criuleni. Totodată, planul sectorului înserat în titlul de autentificare a dreptului

deținătorului de teren, eliberat de către Primăria s. Măgdăcești este identic cu schema

de constatare a hotarelor terenului întocmit de către SRL „Ingeoprest Group”, cu mici

divergențe. Prin urmare, concluziile instanțelor judecătorești precum că terenul atribuit

lui Valerii Lupașco ar fi fost inclus în terenul atribuit lui Petru Lupașcu, nu și-au găsit

confirmarea.

La 21 ianuarie 2021 Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimatului

și a persoanelor terțe copia recursului depus de Tatiana Maxim, reprezentată de

avocatul Petr Coșleț, însă ultimii nu și-au valorificat dreptul procedural respectiv și nu

au depus referințe (f. d. 25, vol. IV).

În conformitate cu art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța

de apel în termen de 30 zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de

Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea recursului se prezintă Curții

Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel.

Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la

instanța de apel.

Completul relevă că Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la

28 octombrie 2020, fiind notificată recurentei Tatiana Maxim la 06 decembrie 2020,

fapt confirmat prin avizul de recepție a acesteia, anexat la materialele dosarului (f. d.

223, vol. IV).

Astfel, recursul depus la 31 decembrie 2020 este în termen.

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

îl consideră drept inadmisibil, din următoarele motive.

Prin prisma art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul

6

se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din art.246 Codul

administrativ, recursurile se declară inadmisibile în special în cazurile enumerate la

literele a)-f). Din analiza acestor prevederi rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate, ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține, cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă

caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept

exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare

suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes

rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că Codul administrativ dezvoltă

nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din

perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material

capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate, într-o eventuală examinare

în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Instanța de recurs mai reține că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de

recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile

nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale

reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea

recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea

cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le

întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme, care constă, în

special, în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont

pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal

fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (Golder împotriva Regatului

Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230). Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă

de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de

drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (Botten versus

7

Norway, hotărârea din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, 7 p. 141, § 39). La fel,

conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și

procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme

cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers contra Suediei, hotărârea din 09

octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție conchide că recursul depus de Tatiana Maxim, reprezentată de avocatul Petru

Coșleț, este inadmisibil.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Tatiana Maxim, reprezentată de avocatul Petru Coșleț, se

declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Victor Burduh

Nina Vascan

8