2ra-776/23 — obligarea inlaturarii obstacolelor si incasarea cheltuielilor de judecata

2ra-776/23 — obligarea inlaturarii obstacolelor si incasarea cheltuielilor de judecata (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 2ra-776/2023

2-17041297-01-2ra-06062023

Prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul Fălești (R. Holban)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (St. Procopciuc, N. Chircu, E. Grumeza)

Î N C H E I E R E

20 decembrie 2023 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Aliona Miron

judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

examinând admisibilitatea recursului declarat de Punga Iulia, reprezentată de

avocatul Angela Gherasim,

în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Primăria

satului Pîrlița, raionul Fălești împotriva Iuliei Punga, intervenienți accesorii Nicolae

Neagu, Petru Cecan și Boris Osadța, succesorul Verei Osadța privind obligarea

înlăturării obstacolelor și încasarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 20 decembrie 2022 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost

respinsă cererea de apel depusă de Iulia Punga, admisă cererea de apel depusă de Boris

Osadța și pronunțată o hotărâre nouă,

c o n s t a t ă :

La 18 decembrie 2017 Primăria sat. Pîrlița a înaintat cerere de chemare în judecată

împotriva Iuliei Punga, intervenienți accesorii Nicolae Neagu, Petru Cecan, Vera

Osadța prin care a solicitat obligarea Iuliei Punga, să înlăture obstacolele în folosirea

publică a terenului public din vecinătatea gospodăriei acesteia, cu suprafața de 0,0003

ha, pe care este situată o fântână și încasarea din contul pârâtei a cheltuielilor de

judecată.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că la 22 august 2017 de către un grup

de cetățeni locuitori a sat. Pîrlița, r-nul Fălești a fost înaintată o cerere în adresa

Primăriei sat. Pîrlița cu solicitarea de a fi luate măsuri cu Iulia Punga pentru faptul că

a interzis accesul la fântâna publică, construită de săteni, pe teren public. În vederea

soluționării cererii menționate de către Primăria sat. Pîrlița, r-nul Fălești, a fost formată

o comisie, care la data de 18 octombrie 2017 s-a deplasat la fața locului și a constatat

că terenul proprietate publică cu suprafața de 0,0003 ha, pe care este situată o fântână

de deservire cu apă potabilă, a fost îngrădit de către pârâtă cu plasă metalică cu

înălțimea de 2 metri, fapt ce interzice folosirea fântânii de către săteni.

A invocat reclamanta că în situația creată au fost purtate multiple negocieri cu

pârâta, pentru a înlătura obstacolele în folosirea de către săteni a terenului public, din

1

preajma gospodăriei acesteia, cu suprafața de 0,0003 ha, pe care este situată o fântână.

Cererea prealabilă a fost recepționată de către pârâtă la data de 12 septembrie 2017,

însă în mod tăcit, pârâta a refuzat să înlăture obstacolele, respectiv refuzând și

rezolvarea litigiului în cauză pe cale amiabilă.

Prin hotărârea din 25 mai 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul Fălești, acțiunea civilă

înaintată de Primăria sat. Pîrlița a fost admisă parțial.

S-a obligat Punga Iulia să înlăture obstacolele în folosirea publică cu acces liber

a fântânii publice amplasată pe sectorul de teren cu suprafața de 0,0003 ha din terenul

aferent cu numărul cadastral XXXX, ce îi aparține în drept de proprietate Iuliei Punga,

urmând ca dânsa să scoată pe cheltuiala sa, porțiunea de gard din plasa metalică cu care

a îngrădit fântâna sus-menționată dinspre strada Protoiereul Pavel Cebanu a satului

Pîrlița, raionul Fălești.

S-a încasat de la Iulia Punga în beneficiul Primăriei satului Pîrlița, raionul Fălești

cheltuielile de judecată, ce constau din taxa de stat plătită la depunerea cererii de

chemare în judecată în mărime de 100 de lei.

În rest, cererea de chemare în judecată a fost respinsă.

La 28 mai 2018, Iulia Punga a declarat apel, prin care a solicitat casarea hotărârii

primei instanțe.

Prind decizia din 25 octombrie 2018 a Curții de Apel Bălți, a fost admis apelul

declarat de Iulia Punga, s-a casat hotărârea din 25 mai 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul

Fălești și s-a emis o nouă hotărâre prin care s-a admis acțiunea civilă și a fost obligată

Iulia Punga să înlăture obstacolele în folosirea fântânei amplasate pe teren public, prin

scoaterea gardului din plasă metalică care îngrădește accesul la fântână.

Prin decizia din 10 aprilie 2019 a Curții Supreme de Justiție, s-a admis recursul

declarat de Iulia Punga, s-a casat integral decizia din 25 octombrie 2018 a Curții de

Apel Bălți și s-a remis cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Bălți, în alt complet de

judecători.

Ulterior, Boris Osadța, reprezentat de avocatul Gabriela Kornacker, a declarat

apel împotriva hotărârii din 25 mai 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul Fălești, solicitând

admiterea apelului, modificarea hotărârii cu admiterea integrală a acțiunii civile.

Prin încheierea din 29 octombrie 2019 a Curții de Apel Bălți s-a acceptat spre

examinare apelul declarat de Boris Osadța și examinarea acestuia o dată cu apelul

declarat de Iulia Punga.

La 30 octombrie 2019 Primăria sat. Pîrlița, r-nul Fălești, Petru Ciocan și Nicolae

Neagu au depus cerere de alăturare la apel, solicitând admiterea apelului, modificarea

hotărârii din 25 mai 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul Fălești, cu admiterea integrală a

pretențiilor înaintate de către reclamant.

Prin decizia din 20 decembrie 2022 a Curții de Apel Bălți, a fost respins apelul

declarat de Iulia Punga, s-a admis apelul declarat de Boris Osadța și cererile de

alăturare la apel declarate de Primăria sat. Pîrlița, r-nul Fălești, Petru Ciocan și Nicolae

Neagu, s-a casat integral hotărârea din 25 mai 2018 a judecătoriei Bălți, sediul Fălești

și s-a pronunțat o hotărâre nouă prin care.

A fost admisă acțiunea Primăriei sat. Pîrlița, r-nul Fălești împotriva Iuliei Punga,

intervenienți accesorii Nicolae Neagu, Petru Cecan și Boris Osadța, succesorul Verei

Osadța privind obligarea înlăturării obstacolelor și încasarea cheltuielilor de judecată.

2

S-a obligat Iulia Punga să înlăture obstacolele în folosirea terenului public cu

fântână, pe o suprafață de 0,0003 ha de pe str. Protoiereul Pavel Cebanu din sat. Pîrlița,

adiacent terenului cu nr. cadastral XXXX, prin ridicarea cu surse proprii a porțiunii

gardului din plasă metalică la linia hotarului la pct. 09-10 - cu lungimea 2,26 m și

pct.10-11 cu lungimea de 2,72 m, ce excede din parametrii planului cadastral geometric

al bunului imobil nr. cadastral XXXX, întocmit de Agenția Servicii Publice la

22.02.2018.

Pentru a decide astfel instanța de apel a reținut că, terenul cu suprafața de 0,0003

ha pe care este amplasată o fântână de deservire cu apă potabilă, potrivit extrasului din

registrul de Stat al unităților administrativ-teritoriale și al străzilor din localitățile de pe

teritoriul Republicii Moldova actualizat la data de 26 februarie 2018, reprezintă teren

proprietate publică a Unității Administrativ Teritoriale a sat. Pîrlița. Terenul pe care

este amplasată fântâna, de pe teritoriul satului Pîrlița, r-nul Fălești, reieșind din norma

menționată aparține autorităților publice locale. Iar, neînregistrarea în Registrul

bunurilor imobile a dreptului de proprietate asupra terenului nu conduce la excluderea

dreptului de proprietate a administrației publice locale asupra acestui teren, atât timp

cât nu se aduce atingere drepturilor patrimoniale ale terților.

De asemenea, potrivit raportului de expertiză judiciară nr. 170 din 28 septembrie

2022, corespunzător datelor din www.geoportal.md, Banca centrală de date a Cadastru

și planul geometric a bunului imobil teren înregistrat cu numărul cadastral XXXX,

emis de IP „Agenția Servicii Publice” serviciul cadastral teritorial Fălești din

22.02.2018, amplasarea fântânii litigioase este localizată în afara terenului înregistrat

cu numărul cadastral XXXXpe suprafața terenului administrației publice locale. De

facto, fântâna litigioasă este îngrădită cu un gard provizoriu format din plasă și stâlpi

de beton armat cu acces direct prin intermediul porților ce asigură accesul pe suprafața

terenului înregistrat cu numărul cadastral XXXX, cu adresa r-nul Fălești, satul Pîrlița,

str-la Protoiereul Pavel Cebanu nr. 61, proprietate a Iuliei Punga.

Astfel, este cert faptul că, Iulia Punga prin instituirea unui gard din plasă metalică

a îngrădit dreptul de proprietate a Primăriei satului Pîrlița la terenul public și îngrădește

dreptul de folosință a locuitorilor satului la fântâna publică de pe acest teren, fiind de

uz public.

A reținut Curtea de Apel Bălți că, fântâna amplasată pe sectorul de teren

menționat, s-a constatat incontestabil că nu este proprietatea Iuliei Punga, după cum nu

este ea proprietară nici a apei care izvorăște în respectiva fântână. Or, reieșind din

prevederile art. 127 alin. (4) din Constituție și art. 75 din Legea privind administrația

publică locală nr. 436 din 28.12.2006 fântâna menționată și apa ce izvorăște în ea sunt

bunuri care au folosite timp de mai multe decenii în interesul public al comunității

locale, fiind astfel prin definiție bunuri proprietate publică a comunității locale din

cadrul unității administrativ-teritoriale satul Pârlița, raionul Fălești.

Totodată, prin declarațiile reprezentanților reclamantei Gherman Grigore și

Neagu Mihail, intervenienților accesorii Neagu Nicolae, Cecan Petru și Osadța Vera și

succesorul ei Osadța Boris și a martorilor Slesari Alexandra, Roșca Vitalie, Cecan

Alexandra, Cecan Marcel și Neagu Silvia audiați în instanța de fond, s-a constatat cu

certitudine că, această fântână a fost construită de către locuitorii satului în anii 50 ai

secolului trecut pentru uzul public de către comunitatea locală din banii donați în acest

scop de către Ciocanu Maria, iar ulterior timp de peste 60 de ani, a fost folosită

3

neîntrerupt, în mod public, prin acces liber, atât de membrii comunității locale, cât și

de orice trecător.

A mai invocat instanța de apel că, în pofida circumstanțelor de fapt și de drept

descrise supra, în luna august 2017, pe fundalul unor relații ostile de ordin personal ce

au apărut între Punga Iulia și vecinii săi domiciliați în imediata apropiere, dânsa, în

mod discreționar și abuziv, fără acordul prealabil al administrației publice locale și al

vecinilor, a îngrădit cu gard din plasă metalică dinspre drumul public sectorul de

teren cu suprafața de 0,0003 ha pe care este amplasată fântâna respectivă, privând

astfel intenționat accesul liber al oricărei terțe persoane la fântână dinspre drumul

public.

A concluzionat instanța de apel că, Punga Iulia, îngrădind în luna august 2017 în

mod discreționar și abuziv, fără acordul prealabil al administrației publice locale și al

vecinilor, cu gard din plasă metalică sectorul de teren cu suprafața de 0,0003 ha, pe

care este amplasată fântâna respectivă, privând astfel intenționat accesul liber al

oricărei terțe persoane la această fântână și apa care izvorăște în ea, a acționat contrar

principiilor bunei-credințe și bunei-vecinătăți, încălcând, totodată dreptul de

proprietate Primăriei sat. Pîrlița și dreptul de folosință de apă potabilă a locuitorilor

satului Pîrlița.

La 21 aprilie 2023 și 26 aprilie 2023 Punga Iulia, reprezentată de avocatul Angela

Gherasim, a depus recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând casarea

deciziei instanței de apel cu trimiterea cauzei la rejudecare.

În motivarea recursului a invocat că, nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa

decât pentru cauză de utilitate publică și în condițiile prevăzute de lege și de principiile

generale ale dreptului internațional. Conform art. 46 alin. (1) și (2) din Constituția R.

Moldova statul ocrotește proprietatea și aceasta nu poate fi folosită în detrimentul

drepturilor, libertăților și demnității omului. Dreptul de proprietate privată este garantat

și nimeni nu poate pune careva obstacole proprietarului pentru folosirea proprietății

sale.

A menționat că, efectuarea expertizei a fost ordonată la demersul Iulie Punga și

aceasta și-a formulat întrebările fată de expert. Însă, instanța de apel, din oficiu a

reformulat întrebările față de expert, ceia ce în consecință a influențat răspunsurile

evazive din raportul de expertiză nr.170 din 28.09.2022.

Astfel, concluziile expertului au fost strict redirecționate la un singur act din cele

două existente, prin ce a și fost încălcat dreptul Iuliei Punga și limitat dreptul expertului

de a se expune asupra amplasării fântâni, în raport cu datele din titlul de autentificare

a dreptului deținătorului de teren eliberat lui Punga Tudor, precum și certificatului de

moștenitor legal eliberat Iuliei Punga.

Recurenta a mai invocat că, odată ce instanța a constatat că terenul cu suprafața

de 0,0003 ha pe care este amplasată o fântână de deservire cu apă potabilă potrivit

extrasului din registrul de Stat al unităților administrativ-teritoriale și al străzilor din

localitățile de pe teritoriul Republicii Moldova actualizat la data de 26 februarie 2018,

reprezintă teren proprietate publică a unității administrativ-teritoriale a sat. Pîrlița,

aceasta nu a cercetat și nu a administrat la materialele cauzei careva acte emise de

autoritatea publică locală privind formarea bunului dat, hotarele bunului dat, pentru a

supune verificării în raport cu actele de proprietate emisă pe numele lui Punga Tudor.

4

Consideră că soluția Curții de Apel Bălți rezultă din nedeterminarea exactă a

naturii juridice a litigiului, criteriu, care presupune prin sine lămurirea completă și certă

a situației de fapt sub toate aspectele, mai mult că concluziile instanței de apel sunt

bazate pe o apreciere unilaterală și arbitrară a materialului probator, fapt ce vine în

contradicție cu normele de drept procedural.

Or, instanța de apel, a lipsit-o pe Iulia Punga de dreptul de proprietate asupra

bunului imobil, intabulat în extrasul din Registrul bunurilor imobile, la 21.02.2011 în

baza certificatului de moștenitor legal nr.1297 din 21.02.2011.

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu

prevede altfel.

Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Cu referire la termenul de declarare a recursului, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție menționează că Curtea de Apel Bălți a pronunțat dispozitivul

deciziei la 20 decembrie 2022.

La 23 februarie 2023, copia deciziei din 20 decembrie 2022 a Curții de Apel Bălți

a fost expediată în adresa participanților la proces, fapt confirmat prin scrisoarea de

expediere a actului judecătoresc (f.d. 176, vol.2),.

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că, recursul

declarat de Punga Iulia, reprezentată de avocatul Angela Gherasim, la 21 aprilie 2023

și la 26 aprilie 2023, se consideră depus în termenul stabilit de lege.

Curtea Supremă de Justiție, la 07 iunie 2023, a expediat în adresa intimaților copia

recursului declarat de Punga Iulia, reprezentată de avocatul Angela Gherasim, cu

înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea

de însoțire, anexată la materialele dosarului (f.d. 207, vol.2).

La data de 03 iulie 2023, Primăria satului Pîrlița, r-nul. Fălești a depus referință,

prin care a solicitat respingerea recursului declarat de Punga Iulia, reprezentată de

avocatul Angela Gherasim.

Conform art. XI alin. (1) și (3) din Legea pentru modificarea unor acte normative

(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr.

246 din 31 iulie 2023, prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul

Oficial al Republicii Moldova, cu excepția art.IV, V pct.1–9 și 11–16 și art. VII, care

vor intra în vigoare la 01 septembrie 2023.

Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a

prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii

recursului.

Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția temeiurilor

în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până

la data intrării în vigoare a prezentei legi. Respectiv, recursul declarat de Punga Iulia,

reprezentată de avocatul Angela Gherasim, a fost depus până la data intrării în vigoare

a Legii pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex

reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, și va fi examinat în

baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

Examinând temeiurile recursului, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție reține următoarele.

5

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4)

din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data

depunerii recursului, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care

recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Instanța de recurs reține, că examinarea admisibilității recursului presupune

verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile

prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii

recursului.

La caz, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că

argumentele invocate în cererea de recurs nu se încadrează în limitele stabilite de norma

indicată, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei contestate or, motivele

recursului sunt similare celor invocate în cadrul judecării cauzei, asupra căror instanța

de apel s-a pronunțat.

Recurenta Punga Iulia a invocat încălcări de ordin procedural, și anume că prin

Decizia Curții de Apel Bălți din 25 octombrie 2018 s-a admis apelul declarat de Punga

Iulia și s-a emis o nouă hotărâre, care a fost casată prin Decizia Curții Supreme de

Justiție din 10.04.2019. A atenționat că nici Primăria, nici intervenienții accesorii nu

au contestat Decizia Curții de Apel Bălți din 25 octombrie 2018 și doar la momentul

rejudecării cauzei succesorul uneia din intervenienți a depus o cerere de apel, care a

fost admisă de instanță eronat, fără ca cel puțin să solicite de către apelant repunerea în

termen a cererii de apel. În acest sens, consideră că, acceptarea în examinarea apelului

declarat de Boris Osadța, prin Încheierea Curții de Apel Bălți din 29 octombrie 2019 și

examinarea acestuia o dată cu apelul declarat lui Punga Iulia, precum și acceptarea

cererii de alăturare la apel depusă de Primăria s.Pîrlița, r-l Florești, Petru Ciocan și

Nicolae Neagu, a fost flagrant încălcat principiul securității raportului juridic, instanța

fără careva temei de drept și cerere repunere în termen, a acceptat în procedură cererile

de apel depuse peste un an și jumătate de la data pronunțării hotărârii judecătorești.

Potrivit art. 70 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul ieșirii uneia dintre

părți din raportul juridic litigios sau din raportul stabilit prin hotărîre judecătorească

(deces, reorganizare, cesiune de creanță, transfer de datorie și alte cazuri de subrogare),

instanța permite înlocuirea părții cu succesorul ei în drepturi. Succesiunea în drepturi

este posibilă în orice fază a procesului.

În conformitate cu art. 362 alin. (2) din Codul de procedură civilă, termenul de

apel se întrerupe prin decesul participantului la proces care avea interes să facă apel

sau prin decesul mandatarului căruia i se comunicase hotărîrea. În astfel de cazuri, se

face o nouă comunicare la locul deschiderii succesiunii, iar termenul de apel începe să

curgă din nou de la data comunicării hotărîrii. Pentru moștenitorii asupra cărora au fost

instituite măsuri de ocrotire judiciară sau pentru cei dispăruți fără veste termenul curge

din ziua în care se numește tutorele sau curatorul.

Potrivit materialelor cauzei, intervenientul accesoriu Osadța Vera a decedat la 09

iunie 2018 (f.d.29, Vol.II). Astfel, la această dată s-a întrerupt termenul pentru

depunerea apelului. La 15 octombrie 2019 intervenientul accesoriu Osadța Vera a fost

înlocuită cu succesorul în drepturi Osadța Boris (f.d.27-28, Vol.II). Tot la 15 octombrie

2019, Osadța Boris a depus cerere de apel (f.d.33-44, Vol.II). Careva date la materialele

cauzei, din care să reiasă că lui Osadța Boris i-a fost comunicată hotărârea din 28 mai

6

2018 anterior datei de 15 octombrie 2019, nu sunt. La 29 octombrie 2019 a fost pus pe

rol apelul depus de Osadța Boris (f.d.40-41, Vol.II). La 30 octombrie 2019 pârâta

Primăria s.Pîrlița, r-l Fălești și intervenienții accesorii Cecan Petru și Neagu Nicolae s-

au alăturat apelului depus de Osadța Boris (f.d.46-47, Vol.II).

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că au fost respectate

prevederile legale la depunerea apelului de către Osadța Boris și alăturarea la acesta de

către Primăria s.Pîrlița, r-l Fălești, Cecan Petru și Neagu Nicolae.

Dezacordul recurentei cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu constituie

un temei de casare a deciziei contestate or, recursul exercitat conform Secțiunii a II-a

are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Totodată, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, potrivit

regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă,

instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond

și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența

probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de

recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs

poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se

invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 din Codul de procedură civilă.

Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.

În acest sens Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa constantă

statuează că, dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise

(Golder împotriva Regatului Unit, p.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), p. 230).

Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin

însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această

privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, p. 85). Condițiile

de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, p. 45).

La fel, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, procedurile

cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

drept, și nu chestiuni de fapt pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea

Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, în cazul

în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433, completul din

3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul

inadmisibil.

Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,

motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme

de Justiție și se expediază părților.

Având în vedere cele expuse mai sus, recursul declarat de Punga Iulia,

reprezentată de avocatul Angela Gherasim, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii

recursului și drept urmare, este inadmisibil.

7

În conformitate cu art. 270 și 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Punga Iulia, reprezentată de avocatul

Angela Gherasim.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Aliona Miron

judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

8