2ra-776/23 — obligarea inlaturarii obstacolelor si incasarea cheltuielilor de judecata

Dosarul nr. 2ra-776/2023 2-17041297-01-2ra-06062023 Prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul Fălești (R. Holban) Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (St. Procopciuc, N. Chircu, E. Grumeza) Î N C H E I E R E 20 decembrie 2023 mun.

Chișinău Curtea Supremă de Justiție Completul de judecată, în componența: Președinte, judecător Aliona Miron judecători Diana Stănilă Ion Malanciuc examinând admisibilitatea recursului declarat de Punga Iulia, reprezentată de avocatul Angela Gherasim, în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Primăria satului Pîrlița, raionul Fălești împotriva Iuliei Punga, intervenienți accesorii Nicolae Neagu, Petru Cecan și Boris Osadța, succesorul Verei Osadța privind obligarea înlăturării obstacolelor și încasarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 20 decembrie 2022 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost respinsă cererea de apel depusă de Iulia Punga, admisă cererea de apel depusă de Boris Osadța și pronunțată o hotărâre nouă, c o n s t a t ă : La 18 decembrie 2017 Primăria sat.

Pîrlița a înaintat cerere de chemare în judecată împotriva Iuliei Punga, intervenienți accesorii Nicolae Neagu, Petru Cecan, Vera Osadța prin care a solicitat obligarea Iuliei Punga, să înlăture obstacolele în folosirea publică a terenului public din vecinătatea gospodăriei acesteia, cu suprafața de 0,0003 ha, pe care este situată o fântână și încasarea din contul pârâtei a cheltuielilor de judecată. În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că la 22 august 2017 de către un grup de cetățeni locuitori a sat. Pîrlița, r-nul Fălești a fost înaintată o cerere în adresa Primăriei sat. Pîrlița cu solicitarea de a fi luate măsuri cu Iulia Punga pentru faptul că a interzis accesul la fântâna publică, construită de săteni, pe teren public.

În vederea soluționării cererii menționate de către Primăria sat. Pîrlița, r-nul Fălești, a fost formată o comisie, care la data de 18 octombrie 2017 s-a deplasat la fața locului și a constatat că terenul proprietate publică cu suprafața de 0,0003 ha, pe care este situată o fântână de deservire cu apă potabilă, a fost îngrădit de către pârâtă cu plasă metalică cu înălțimea de 2 metri, fapt ce interzice folosirea fântânii de către săteni. A invocat reclamanta că în situația creată au fost purtate multiple negocieri cu pârâta, pentru a înlătura obstacolele în folosirea de către săteni a terenului public, din 1 preajma gospodăriei acesteia, cu suprafața de 0,0003 ha, pe care este situată o fântână.

Cererea prealabilă a fost recepționată de către pârâtă la data de 12 septembrie 2017, însă în mod tăcit, pârâta a refuzat să înlăture obstacolele, respectiv refuzând și rezolvarea litigiului în cauză pe cale amiabilă. Prin hotărârea din 25 mai 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul Fălești, acțiunea civilă înaintată de Primăria sat. Pîrlița a fost admisă parțial. S-a obligat Punga Iulia să înlăture obstacolele în folosirea publică cu acces liber a fântânii publice amplasată pe sectorul de teren cu suprafața de 0,0003 ha din terenul aferent cu numărul cadastral XXXX, ce îi aparține în drept de proprietate Iuliei Punga, urmând ca dânsa să scoată pe cheltuiala sa, porțiunea de gard din plasa metalică cu care a îngrădit fântâna sus-menționată dinspre strada Protoiereul Pavel Cebanu a satului Pîrlița, raionul Fălești.

S-a încasat de la Iulia Punga în beneficiul Primăriei satului Pîrlița, raionul Fălești cheltuielile de judecată, ce constau din taxa de stat plătită la depunerea cererii de chemare în judecată în mărime de 100 de lei. În rest, cererea de chemare în judecată a fost respinsă. La 28 mai 2018, Iulia Punga a declarat apel, prin care a solicitat casarea hotărârii primei instanțe. Prind decizia din 25 octombrie 2018 a Curții de Apel Bălți, a fost admis apelul declarat de Iulia Punga, s-a casat hotărârea din 25 mai 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul Fălești și s-a emis o nouă hotărâre prin care s-a admis acțiunea civilă și a fost obligată Iulia Punga să înlăture obstacolele în folosirea fântânei amplasate pe teren public, prin scoaterea gardului din plasă metalică care îngrădește accesul la fântână.

Prin decizia din 10 aprilie 2019 a Curții Supreme de Justiție, s-a admis recursul declarat de Iulia Punga, s-a casat integral decizia din 25 octombrie 2018 a Curții de Apel Bălți și s-a remis cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Bălți, în alt complet de judecători. Ulterior, Boris Osadța, reprezentat de avocatul Gabriela Kornacker, a declarat apel împotriva hotărârii din 25 mai 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul Fălești, solicitând admiterea apelului, modificarea hotărârii cu admiterea integrală a acțiunii civile. Prin încheierea din 29 octombrie 2019 a Curții de Apel Bălți s-a acceptat spre examinare apelul declarat de Boris Osadța și examinarea acestuia o dată cu apelul declarat de Iulia Punga.

La 30 octombrie 2019 Primăria sat. Pîrlița, r-nul Fălești, Petru Ciocan și Nicolae Neagu au depus cerere de alăturare la apel, solicitând admiterea apelului, modificarea hotărârii din 25 mai 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul Fălești, cu admiterea integrală a pretențiilor înaintate de către reclamant. Prin decizia din 20 decembrie 2022 a Curții de Apel Bălți, a fost respins apelul declarat de Iulia Punga, s-a admis apelul declarat de Boris Osadța și cererile de alăturare la apel declarate de Primăria sat. Pîrlița, r-nul Fălești, Petru Ciocan și Nicolae Neagu, s-a casat integral hotărârea din 25 mai 2018 a judecătoriei Bălți, sediul Fălești și s-a pronunțat o hotărâre nouă prin care. A fost admisă acțiunea Primăriei sat.

Pîrlița, r-nul Fălești împotriva Iuliei Punga, intervenienți accesorii Nicolae Neagu, Petru Cecan și Boris Osadța, succesorul Verei Osadța privind obligarea înlăturării obstacolelor și încasarea cheltuielilor de judecată. 2 S-a obligat Iulia Punga să înlăture obstacolele în folosirea terenului public cu fântână, pe o suprafață de 0,0003 ha de pe str. Protoiereul Pavel Cebanu din sat. Pîrlița, adiacent terenului cu nr. cadastral XXXX, prin ridicarea cu surse proprii a porțiunii gardului din plasă metalică la linia hotarului la pct. 09-10 - cu lungimea 2,26 m și pct.10-11 cu lungimea de 2,72 m, ce excede din parametrii planului cadastral geometric al bunului imobil nr. cadastral XXXX, întocmit de Agenția Servicii Publice la 22.02.2018.

Pentru a decide astfel instanța de apel a reținut că, terenul cu suprafața de 0,0003 ha pe care este amplasată o fântână de deservire cu apă potabilă, potrivit extrasului din registrul de Stat al unităților administrativ-teritoriale și al străzilor din localitățile de pe teritoriul Republicii Moldova actualizat la data de 26 februarie 2018, reprezintă teren proprietate publică a Unității Administrativ Teritoriale a sat. Pîrlița. Terenul pe care este amplasată fântâna, de pe teritoriul satului Pîrlița, r-nul Fălești, reieșind din norma menționată aparține autorităților publice locale. Iar, neînregistrarea în Registrul bunurilor imobile a dreptului de proprietate asupra terenului nu conduce la excluderea dreptului de proprietate a administrației publice locale asupra acestui teren, atât timp cât nu se aduce atingere drepturilor patrimoniale ale terților.

De asemenea, potrivit raportului de expertiză judiciară nr. 170 din 28 septembrie 2022, corespunzător datelor din www.geoportal.md, Banca centrală de date a Cadastru și planul geometric a bunului imobil teren înregistrat cu numărul cadastral XXXX, emis de IP „Agenția Servicii Publice” serviciul cadastral teritorial Fălești din 22.02.2018, amplasarea fântânii litigioase este localizată în afara terenului înregistrat cu numărul cadastral XXXXpe suprafața terenului administrației publice locale. De facto, fântâna litigioasă este îngrădită cu un gard provizoriu format din plasă și stâlpi de beton armat cu acces direct prin intermediul porților ce asigură accesul pe suprafața terenului înregistrat cu numărul cadastral XXXX, cu adresa r-nul Fălești, satul Pîrlița, str-la Protoiereul Pavel Cebanu nr. 61, proprietate a Iuliei Punga.

Astfel, este cert faptul că, Iulia Punga prin instituirea unui gard din plasă metalică a îngrădit dreptul de proprietate a Primăriei satului Pîrlița la terenul public și îngrădește dreptul de folosință a locuitorilor satului la fântâna publică de pe acest teren, fiind de uz public. A reținut Curtea de Apel Bălți că, fântâna amplasată pe sectorul de teren menționat, s-a constatat incontestabil că nu este proprietatea Iuliei Punga, după cum nu este ea proprietară nici a apei care izvorăște în respectiva fântână. Or, reieșind din prevederile art. 127 alin. (4) din Constituție și art. 75 din Legea privind administrația publică locală nr. 436 din 28.12.2006 fântâna menționată și apa ce izvorăște în ea sunt bunuri care au folosite timp de mai multe decenii în interesul public al comunității locale, fiind astfel prin definiție bunuri proprietate publică a comunității locale din cadrul unității administrativ-teritoriale satul Pârlița, raionul Fălești.

Totodată, prin declarațiile reprezentanților reclamantei Gherman Grigore și Neagu Mihail, intervenienților accesorii Neagu Nicolae, Cecan Petru și Osadța Vera și succesorul ei Osadța Boris și a martorilor Slesari Alexandra, Roșca Vitalie, Cecan Alexandra, Cecan Marcel și Neagu Silvia audiați în instanța de fond, s-a constatat cu certitudine că, această fântână a fost construită de către locuitorii satului în anii 50 ai secolului trecut pentru uzul public de către comunitatea locală din banii donați în acest scop de către Ciocanu Maria, iar ulterior timp de peste 60 de ani, a fost folosită 3 neîntrerupt, în mod public, prin acces liber, atât de membrii comunității locale, cât și de orice trecător.

A mai invocat instanța de apel că, în pofida circumstanțelor de fapt și de drept descrise supra, în luna august 2017, pe fundalul unor relații ostile de ordin personal ce au apărut între Punga Iulia și vecinii săi domiciliați în imediata apropiere, dânsa, în mod discreționar și abuziv, fără acordul prealabil al administrației publice locale și al vecinilor, a îngrădit cu gard din plasă metalică dinspre drumul public sectorul de teren cu suprafața de 0,0003 ha pe care este amplasată fântâna respectivă, privând astfel intenționat accesul liber al oricărei terțe persoane la fântână dinspre drumul public.

A concluzionat instanța de apel că, Punga Iulia, îngrădind în luna august 2017 în mod discreționar și abuziv, fără acordul prealabil al administrației publice locale și al vecinilor, cu gard din plasă metalică sectorul de teren cu suprafața de 0,0003 ha, pe care este amplasată fântâna respectivă, privând astfel intenționat accesul liber al oricărei terțe persoane la această fântână și apa care izvorăște în ea, a acționat contrar principiilor bunei-credințe și bunei-vecinătăți, încălcând, totodată dreptul de proprietate Primăriei sat. Pîrlița și dreptul de folosință de apă potabilă a locuitorilor satului Pîrlița. La 21 aprilie 2023 și 26 aprilie 2023 Punga Iulia, reprezentată de avocatul Angela Gherasim, a depus recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând casarea deciziei instanței de apel cu trimiterea cauzei la rejudecare.

În motivarea recursului a invocat că, nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauză de utilitate publică și în condițiile prevăzute de lege și de principiile generale ale dreptului internațional. Conform art. 46 alin. (1) și (2) din Constituția R. Moldova statul ocrotește proprietatea și aceasta nu poate fi folosită în detrimentul drepturilor, libertăților și demnității omului. Dreptul de proprietate privată este garantat și nimeni nu poate pune careva obstacole proprietarului pentru folosirea proprietății sale. A menționat că, efectuarea expertizei a fost ordonată la demersul Iulie Punga și aceasta și-a formulat întrebările fată de expert. Însă, instanța de apel, din oficiu a reformulat întrebările față de expert, ceia ce în consecință a influențat răspunsurile evazive din raportul de expertiză nr.170 din 28.09.2022.

Astfel, concluziile expertului au fost strict redirecționate la un singur act din cele două existente, prin ce a și fost încălcat dreptul Iuliei Punga și limitat dreptul expertului de a se expune asupra amplasării fântâni, în raport cu datele din titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren eliberat lui Punga Tudor, precum și certificatului de moștenitor legal eliberat Iuliei Punga. Recurenta a mai invocat că, odată ce instanța a constatat că terenul cu suprafața de 0,0003 ha pe care este amplasată o fântână de deservire cu apă potabilă potrivit extrasului din registrul de Stat al unităților administrativ-teritoriale și al străzilor din localitățile de pe teritoriul Republicii Moldova actualizat la data de 26 februarie 2018, reprezintă teren proprietate publică a unității administrativ-teritoriale a sat.

Pîrlița, aceasta nu a cercetat și nu a administrat la materialele cauzei careva acte emise de autoritatea publică locală privind formarea bunului dat, hotarele bunului dat, pentru a supune verificării în raport cu actele de proprietate emisă pe numele lui Punga Tudor. 4 Consideră că soluția Curții de Apel Bălți rezultă din nedeterminarea exactă a naturii juridice a litigiului, criteriu, care presupune prin sine lămurirea completă și certă a situației de fapt sub toate aspectele, mai mult că concluziile instanței de apel sunt bazate pe o apreciere unilaterală și arbitrară a materialului probator, fapt ce vine în contradicție cu normele de drept procedural. Or, instanța de apel, a lipsit-o pe Iulia Punga de dreptul de proprietate asupra bunului imobil, intabulat în extrasul din Registrul bunurilor imobile, la 21.02.2011 în baza certificatului de moștenitor legal nr.1297 din 21.02.2011.

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit. Cu referire la termenul de declarare a recursului, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că Curtea de Apel Bălți a pronunțat dispozitivul deciziei la 20 decembrie 2022. La 23 februarie 2023, copia deciziei din 20 decembrie 2022 a Curții de Apel Bălți a fost expediată în adresa participanților la proces, fapt confirmat prin scrisoarea de expediere a actului judecătoresc (f.d. 176, vol.2),. Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că, recursul declarat de Punga Iulia, reprezentată de avocatul Angela Gherasim, la 21 aprilie 2023 și la 26 aprilie 2023, se consideră depus în termenul stabilit de lege.

Curtea Supremă de Justiție, la 07 iunie 2023, a expediat în adresa intimaților copia recursului declarat de Punga Iulia, reprezentată de avocatul Angela Gherasim, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire, anexată la materialele dosarului (f.d. 207, vol.2). La data de 03 iulie 2023, Primăria satului Pîrlița, r-nul. Fălești a depus referință, prin care a solicitat respingerea recursului declarat de Punga Iulia, reprezentată de avocatul Angela Gherasim.

Conform art. XI alin. (1) și (3) din Legea pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, cu excepția art.IV, V pct.1–9 și 11–16 și art. VII, care vor intra în vigoare la 01 septembrie 2023. Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului. Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Respectiv, recursul declarat de Punga Iulia, reprezentată de avocatul Angela Gherasim, a fost depus până la data intrării în vigoare a Legii pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, și va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului. Examinând temeiurile recursului, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține următoarele. 5 Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4). Instanța de recurs reține, că examinarea admisibilității recursului presupune verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului. La caz, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei contestate or, motivele recursului sunt similare celor invocate în cadrul judecării cauzei, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat.

Recurenta Punga Iulia a invocat încălcări de ordin procedural, și anume că prin Decizia Curții de Apel Bălți din 25 octombrie 2018 s-a admis apelul declarat de Punga Iulia și s-a emis o nouă hotărâre, care a fost casată prin Decizia Curții Supreme de Justiție din 10.04.2019. A atenționat că nici Primăria, nici intervenienții accesorii nu au contestat Decizia Curții de Apel Bălți din 25 octombrie 2018 și doar la momentul rejudecării cauzei succesorul uneia din intervenienți a depus o cerere de apel, care a fost admisă de instanță eronat, fără ca cel puțin să solicite de către apelant repunerea în termen a cererii de apel.

În acest sens, consideră că, acceptarea în examinarea apelului declarat de Boris Osadța, prin Încheierea Curții de Apel Bălți din 29 octombrie 2019 și examinarea acestuia o dată cu apelul declarat lui Punga Iulia, precum și acceptarea cererii de alăturare la apel depusă de Primăria s.Pîrlița, r-l Florești, Petru Ciocan și Nicolae Neagu, a fost flagrant încălcat principiul securității raportului juridic, instanța fără careva temei de drept și cerere repunere în termen, a acceptat în procedură cererile de apel depuse peste un an și jumătate de la data pronunțării hotărârii judecătorești. Potrivit art. 70 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul ieșirii uneia dintre părți din raportul juridic litigios sau din raportul stabilit prin hotărîre judecătorească (deces, reorganizare, cesiune de creanță, transfer de datorie și alte cazuri de subrogare), instanța permite înlocuirea părții cu succesorul ei în drepturi.

Succesiunea în drepturi este posibilă în orice fază a procesului. În conformitate cu art. 362 alin. (2) din Codul de procedură civilă, termenul de apel se întrerupe prin decesul participantului la proces care avea interes să facă apel sau prin decesul mandatarului căruia i se comunicase hotărîrea. În astfel de cazuri, se face o nouă comunicare la locul deschiderii succesiunii, iar termenul de apel începe să curgă din nou de la data comunicării hotărîrii. Pentru moștenitorii asupra cărora au fost instituite măsuri de ocrotire judiciară sau pentru cei dispăruți fără veste termenul curge din ziua în care se numește tutorele sau curatorul. Potrivit materialelor cauzei, intervenientul accesoriu Osadța Vera a decedat la 09 iunie 2018 (f.d.29, Vol.II).

Astfel, la această dată s-a întrerupt termenul pentru depunerea apelului. La 15 octombrie 2019 intervenientul accesoriu Osadța Vera a fost înlocuită cu succesorul în drepturi Osadța Boris (f.d.27-28, Vol.II). Tot la 15 octombrie 2019, Osadța Boris a depus cerere de apel (f.d.33-44, Vol.II). Careva date la materialele cauzei, din care să reiasă că lui Osadța Boris i-a fost comunicată hotărârea din 28 mai 6 2018 anterior datei de 15 octombrie 2019, nu sunt. La 29 octombrie 2019 a fost pus pe rol apelul depus de Osadța Boris (f.d.40-41, Vol.II). La 30 octombrie 2019 pârâta Primăria s.Pîrlița, r-l Fălești și intervenienții accesorii Cecan Petru și Neagu Nicolae s- au alăturat apelului depus de Osadța Boris (f.d.46-47, Vol.II).

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că au fost respectate prevederile legale la depunerea apelului de către Osadța Boris și alăturarea la acesta de către Primăria s.Pîrlița, r-l Fălești, Cecan Petru și Neagu Nicolae. Dezacordul recurentei cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu constituie un temei de casare a deciziei contestate or, recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt. Totodată, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel.

Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 din Codul de procedură civilă. Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele. În acest sens Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa constantă statuează că, dreptul de acces la instanțe nu este absolut.

Există limitări implicit admise (Golder împotriva Regatului Unit, p.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), p. 230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, p. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, p. 45). La fel, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților. Având în vedere cele expuse mai sus, recursul declarat de Punga Iulia, reprezentată de avocatul Angela Gherasim, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului și drept urmare, este inadmisibil.

7 În conformitate cu art. 270 și 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Se consideră inadmisibil recursul declarat de Punga Iulia, reprezentată de avocatul Angela Gherasim. Încheierea este irevocabilă. Președinte, judecător Aliona Miron judecători Diana Stănilă Ion Malanciuc 8