2ra-556/19 — obligarea inlaturarii obstacolelor si incasarea cheltuielilor de judecata

2ra-556/19 — obligarea inlaturarii obstacolelor si incasarea cheltuielilor de judecata (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 2ra-556/19

Prima instanță: Judecătoria Bălți sediul Fălești (jud. R. Holban)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. I. Grosu, A. Garbuz, A. Ciobanu)

DECIZIE

10 aprilie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală

Judecătorii Svetlana Filincova

Galina Stratulat

Dumitru Mardari

Ala Cobăneanu

examinând recursul declarat de Iulia Punga

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Primăriei sat. Pîrlița r-nul

Fălești împotriva Iuliei Punga cu privire la obligarea înlăturării obstacolelor și

încasarea cheltuielilor de judecată

împotriva deciziei din 25 octombrie 2018 a Curții de Apel Bălți, prin care a

fost admis apelul declarat de Iulia Punga, casată integral hotărârea din 25 mai 2018

a Judecătoriei Bălți sediul Fălești cu emiterea unei noi hotărâri, prin care acțiunea a

fost admisă parțial

constată:

La 18 decembrie 2017, Primăria sat. Pîrlița r-nul Fălești a depus cerere de

chemare în judecată împotriva Iuliei Punga, intervenienți accesorii Nicolai Neagu,

Petru Cecan și Vera Osadța cu privire la obligarea înlăturării obstacolelor și

încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a invocat că la 22 august 2017, un grup de locuitori ai

sat. XXXXX r-nul XXXXX au înaintat o cerere în adresa Primăriei, cu solicitarea

de a fi luate măsuri cu Iulia Punga, care a interzis accesul la fântâna publică

construită de săteni pe teren public.

În vederea soluționării cererii menționate, Primăria sat. Pîrlița r-nul Fălești a

format o comisie, membrii căreia la 18 octombrie 2017 s-au deplasat la fața locului

și au constatat că terenul proprietate publică cu suprafața de 0,0003 ha (9 m2), pe

care este situată o fântână de deservire cu apă potabilă, a fost îngrădit de pârâtă cu

plasă metalică cu înălțimea de 2 m, fapt ce îngrădește folosirea fântânii de către

săteni.

1

În situația creată, au avut loc mai multe negocieri cu Iulia Punga pentru a

înlătura obstacolele create, care însă nu au avut succes.

Ca urmare, la 11 septembrie 2017, în adresa pârâtei a fost înaintată o cerere

prealabilă, prin care a fost solicitată înlăturarea obstacolelor în folosirea de către

săteni a terenului public, din preajma gospodăriei acesteia, cu suprafața de 0,0003

ha (9 m2) pe care este situată fântâna.

A remarcat că, deși cererea prealabilă a fost recepționată de către destinatar la

12 septembrie 2017, în mod tacit, pârâta a refuzat înlăturarea obstacolelor create,

respectiv, și soluționarea litigiului pe cale amiabilă.

Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 376 Cod civil, art. 166-167

CPC.

A solicitat admiterea acțiunii, obligarea Iuliei Punga, pe cheltuiala proprie, să

înlăture obstacolele în folosirea publică a terenului public, din vecinătatea

gospodăriei ei, cu suprafața de 0,0003 ha (9 m2), pe care este situată o fântână,

precum și încasarea din contul Iuliei Punga în beneficiul Primăriei sat. Pîrlița r-nul

Fălești a cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 25 mai 2018 a Judecătoriei Bălți sediul Fălești, a fost

admisă acțiunea parțial.

A fost obligată Iulia Punga să înlăture obstacolele în folosirea publică cu acces

liber a fântânii publice amplasate pe sectorul de teren cu suprafața de 0,0003 ha (9

m2) din terenul aferent cu nr. cadastral XXXXX ce aparține cu drept de proprietate

Iuliei Punga, urmând să scoată pe cheltuiala sa porțiunea de gard din plasă metalică

cu care a îngrădit fântâna dinspre str. XXXXX din sat. XXXXX r-nul XXXXX.

Au fost încasate de la Iulia Punga în beneficiul Primăriei sat. Pîrlița r-nul

Fălești cheltuielile de judecată constituite din taxa de stat achitată la depunerea

cererii de chemare în judecată în mărime de 100 de lei.

În rest, a fost respinsă acțiunea.

Prin decizia din 25 octombrie 2018 a Curții de Apel Bălți, a fost admis apelul

declarat de Iulia Punga, casată integral hotărârea primei instanțe, cu emiterea unei

noi hotărâri, prin care acțiunea a fost admisă.

A fost obligată Iulia Punga să înlăture obstacolele în folosirea fântânei

amplasate pe teren public, prin scoaterea gardului din plasă metalică care îngrădește

accesul la fântână.

La 17 ianuarie 2019, prin intermediul Oficiului Poștal, Iulia Punga a declarat

recurs împotriva deciziei din 25 octombrie 2018 a Curții de Apel Bălți, solicitând

admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel, cu emiterea unei noi decizii de

respingere a acțiunii.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia recurată, considerând-

o neîntemeiată, contradictorie și pasibilă de a fi casată, deoarece instanța de apel în

mod eronat a aplicat normele de drept material, greșit a apreciat circumstanțele

pricinii, fără a da apreciere corespunzătoare probelor și a stabili natura raportului

litigios, aplicând o lege care nu trebuia să fie aplicată.

A precizat că prima instanță a stabilit cert că lotul de pământ pe care este

situată fântâna îi aparține ei cu drept de proprietate privată, iar instanța de apel, în

2

baza acelorași probe, a stabilit contrariul, indicând că lotul de pământ pe care este

amplasată fântâna aparține administrației publice locale.

Astfel, în cadrul examinării cauzei, intimatul nu a prezentat nicio probă pentru

a dovedi dreptul său încălcat, precum și faptul că deține în proprietate terenul public,

în vecinătatea gospodăriei ei, cu suprafața de 0,0003 ha pe care este amplasată o

fântână.

Nici intimatul și nici instanța de apel nu au putut identifica presupusul teren

prin indicarea numărului cadastral sub care acesta ar fi fost înregistrat în Registrul

bunurilor imobile, întinderea acestuia, configurația în raport cu hotarele limitrof ale

terenului ce-i aparține.

A accentuat că a prezentat instanței certificatul din 26 ianuarie 2018 eliberat

de IP „Agenția Servicii Publice”, Serviciul cadastral teritorial „Fălești” în privința

bunului imobil cu nr. cadastral XXXXX și titlul deținătorului de teren nr. 723 din 18

februarie 1994 din care expres rezultă că este proprietarul lotului de teren cu

suprafața de 0,3093 ha, care include în sine porțiunea de teren cu suprafața de 0,0003

ha îngrădită cu plasă metalică pe care se află fântâna.

Instanța de apel, contrar art. 122 alin. (1) CPC, în lipsa unui act întocmit în

conformitate cu prevederile art. 14 alin. (1) lit. a), b), 16 și 18 din Legea cadastrului

bunurilor imobile, ce ar dovedi că dânsa a depășit hotarele terenurilor deținute de ea

și îngrădite cu plasă metalică și nu corespund titlului eliberat pe numele tatălui său

și ulterior moștenit de ea, a concluzionat eronat precum că terenul litigios aparține

administrației publice locale.

Prin urmare, nefiind proprietar al terenului, Primăria sat. Pîrlița r-nul Fălești

nu poate pretinde înlăturarea obstacolelor în gestionarea lotului de teren ce nu-i

aparține și nici pretinde la calitatea procesuală de reclamant.

Cu referire la prevederile art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale,

art. 46 alin. (1), (2) din Constituția RM, art. 315 alin. (1) și 316 alin. (1), (2) Cod

civil, a menționat că a prezentat probe de lipsă a cauzei de utilitate publică, prin

Actul de constatare a faptelor și stărilor de fapt nr. 4 din 11 aprilie 2018.

Având în vedere prevederile art. 240 alin. (3) CPC, instanțele de judecată

ierarhic inferioare au ieșit din limita cerințelor invocate în cererea de chemare în

judecată și au adoptat o soluție în afara limitelor pretențiilor, or, Primăria sat. Pîrlița

r-nul Fălești a solicitat înlăturarea obstacolelor în folosirea terenului public, din

vecinătatea gospodăriei ei, cu suprafața de 0,0003 ha, pe care este situată o fântână,

pe când instanța de apel a decis înlăturarea obstacolelor în folosirea fântânii

amplasate pe teren public, prin scoaterea gardului de plasă metalică care îngrădește

accesul la fântână.

Astfel, instanțele de judecată ierarhic inferioare nu au constatat și nu au

elucidat integral circumstanțele care au importanță pentru soluționarea pricinii, au

aplicat eronat norma de drept, încălcând astfel normele de drept material și

procedural.

3

La 14 martie 2019, prin intermediul Oficiului Poștal, Primăria sat. Pîrlița r-

nul Fălești a depus referință la recursul declarat de Iulia Punga, solicitând

respingerea acestuia.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede

altfel.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată în

adresa părților la 21 noiembrie 2018, fapt confirmat prin scrisoarea de însoțire

(f. d. 203), fiind recepționată de recurentă la 23 noiembrie 2018, ceea ce se confirmă

prin avizul de recepție anexat la materialele dosarului (f. d. 205).

Astfel, se constată că recurenta s-a conformat prevederilor legale și a declarat

recursul la 17 ianuarie 2019 în termenul legal.

În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înștiințarea

participanților la proces.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi

admis, cu casarea deciziei instanței de apel și remiterea cauzei spre rejudecare în

instanța de apel, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, instanța, după ce judecă

recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanței de apel

și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel o singură dată dacă eroarea

judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

În conformitate cu art. 432 alin. (4) CPC, săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau

în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Din materialele cauzei rezultă că, Primăria sat. Pîrlița r-nul Fălești înaintând

acțiunea în judecată împotriva Iuliei Punga a solicitat obligarea acesteia, pe

cheltuiala proprie, să înlăture obstacolele în folosirea publică a terenului public, din

vecinătatea gospodăriei ei, cu suprafața de 0,0003 ha (9 m2), pe care este situată o

fântână.

Fiind învestită cu judecarea pricinii în cauză prima instanță, prin hotărârea

din 25 mai 2018 a admis parțial acțiunea, obligând-o pe Iulia Punga să înlăture

obstacolele în folosirea publică cu acces liber a fântânii publice amplasate pe

sectorul de teren cu suprafața de 0,0003 ha (9 m2) din terenul aferent cu nr. cadastral

XXXXX ce-i aparține acesteia cu drept de proprietate, ultima urmând să scoată, pe

cheltuiala sa, porțiunea de gard din plasă metalică cu care a îngrădit fântâna dinspre

str. XXXX din sat. XXXXX r-nul XXXXX.

Judecând apelul declarat de către Iulia Punga, instanța de apel l-a admis și,

casând hotărârea din 25 mai 2018 a Judecătoriei Bălți sediul Fălești, a emis o nouă

hotărâre prin care a admis acțiunea, cu obligarea Iuliei Punga să înlăture obstacolele

4

în folosirea fântânei amplasate pe teren public, prin scoaterea gardului din plasă

metalică care îngrădește accesul la fântână.

Verificând legalitatea deciziei contestate în raport cu prevederile aplicabile la

caz și criticile aduse în recurs, instanța de recurs constată că, contrar prevederilor

art. 239 CPC și art. 241 alin. (5) CPC, concluziile instanței de apel sunt expuse în

decizia recurată într-o formă evazivă, incertă, fără a fi dată o apreciere cuvenită

motivelor invocate în cererea de apel în raport cu materialul probator reținut de

prima instanță, precum și normele de drept ce reglementează acest aspect.

Or, art. 373 alin. (1) și (2) CPC, prevede că instanța de apel verifică, în limitele

cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor înaintate, legalitatea și temeinicia

hotărârii atacate în ceea ce privește constatarea circumstanțelor de fapt și aplicarea

legii în primă instanță; instanța de apel verifică circumstanțele și raporturile juridice

stabilite în hotărârea primei instanțe, precum și cele care nu au fost stabilite, dar care

au importanță pentru soluționarea pricinii, apreciază probele din dosar și cele

prezentate suplimentar în instanță de apel de către participanții la proces.

De altfel, analiza pe care judecătorul o face în legătură cu motivele de fapt și

de drept, care i-au format convingerea în sensul unei anumite soluții trebuie să fie

clară și simplă, precisă, conchisă și fermă, să aibă putere de convingere.

La caz, instanța de recurs reține că contrar acestor prevederi și dispozițiilor

conținute în art. 373 alin. (6) CPC, instanța de apel judecând apelul a depășit limitele

cererii de apel.

Astfel, la caz se va reține că, temei de depunere a cererii de chemare în

judecată de Primăria sat. Pîrlița r-nul Fălești cu privire la obligarea înlăturării

obstacolelor puse de către Iuliei Punga în folosirea fântânii prin îngrădirea acesteia

cu o plasă de metal, a constituit faptul că fântâna a fost construită pe teren public de

săteni.

Este de menționat că examinând cauza, prima instanță, deși a obligat-o pe Iulia

Punga să înlăture obstacolele în folosirea publică cu acces liber a fântânii publice

amplasate, a constatat că fântâna în litigiu se află pe terenul proprietate privată a

ultimei.

Instanța de apel, însă, admițând apelul depus de către Iulia Punga a casat

hotărârea primei instanțe și a pronunțat o nouă hotărâre, constatând că terenul pe

care este amplasată fântâna în litigiu aparține autorității publice locale.

Ca consecință, este indubitabil că soluția instanței de apel constituie o

agravare a situației apelantei Iulia Punga, fiindu-i creată o poziție mai dificilă în

propria cale de atac, or, dânsa nu a contestat cu apel hotărârea primei instanțe și în

partea prin care a fost constatat că fântâna în litigiu se află pe terenul proprietatea ei

privată, deși Primăria sat. Pîrlița r-nul Fălești a susținut, atât în cererea de chemare

în judecată, cât și în ședința de judecată a primei instanțe că terenul pe care este

amplasată fântâna în litigiu aparține autorității publice locale.

Astfel fiind, faptul dat înfrânge regula consacrată în dispozițiile art. 373

alin. (6) CPC, potrivit cărora apelantului nu i se poate crea în propria cale de atac o

situație mai dificilă decât aceea din hotărârea atacată cu apel, cu excepția cazurilor

când consimte și când hotărârea este atacată și de alți participanți la proces.

5

Or, hotărârea din 25 mai 2018 a Judecătoriei Bălți sediul Fălești a fost

contestată cu apel doar de către Iulia Punga.

În această ordine de idei este cert că consecința juridică pe care o produce

exercitarea apelului constând în faptul că instanța de apel, judecând cauza, nu poate

crea celui care a folosit calea de atac o situație mai grea decât cea care rezultă din

hotărârea atacată, urmează a fi respectată, fapt ce impune necesitatea casării deciziei

instanței de apel cu remiterea prezentei cauze spre rejudecare în instanța de apel.

Față de cele de preced, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul, a casa

integral decizia instanței de apel și de a remite cauza spre rejudecare în instanța de

apel, deoarece eroarea judiciară nu poate fi corectată de instanța de recurs.

La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să țină cont de cele menționate

și reexaminând cauza, să emită o decizie legală și întemeiată, respectând dreptul

părților la un proces echitabil.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

decide:

Se admite recursul declarat de Iulia Punga.

Se casează integral decizia din 25 octombrie 2018 a Curții de Apel Bălți, în

cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Primăriei sat. Pîrlița r-nul Fălești

împotriva Iuliei Punga cu privire la obligarea înlăturării obstacolelor și încasarea

cheltuielilor de judecată, cu remiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Bălți,

de un alt complet de judecători.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței, Oleg Sternioală

judecătorul

Judecătorii Svetlana Filincova

Galina Stratulat

Dumitru Mardari

Ala Cobăneanu

6