2ra-221/21 — cu privire la inlaturarea obstacolelor

Dosarul nr. 2ra-221/21 Prima instanță: Judecătoria Bălți sediul Fălești (jud. I. Pâcaleu) Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. I. Grosu, A. Garbuz, A. Ciobanu) ÎNCHEIERE 10 februarie 2021 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Nicolai Ivanov în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Nicolai Ivanov împotriva Societății cu Răspundere Limitată „Bălți-Gaz” și Primăriei com.

Hiliuți r-nul Fălești cu privire la înlăturarea obstacolelor împotriva deciziei din 10 septembrie 2020 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost respins apelul declarat de Nicolai Ivanov și menținută hotărârea din 28 ianuarie 2020 a Judecătoriei Bălți sediul Fălești, prin care acțiunea a fost respinsă constată: La 5 mai 2019, Nicolai Ivanov a depus cerere de chemare în judecată împotriva SRL „Bălți-Gaz” și Primăriei com. Hiliuți r-nul Fălești cu privire la înlăturarea obstacolelor. În motivarea acțiunii a invocat că prin decizia SRL „Bălți-Gaz” și a Primăriei com. Hiliuți r-nul Fălești, pe terenul din sat. XXXXX r-nul XXXXX, ce-i aparține cu drept de proprietate privată, a fost instalat postul de reglare a presiunii de gaze.

Astfel, locul unde este amplasat postul de reglare a presiunii de gaze nu a fost coordonat cu el, această instalație a fost efectuată fără acordul lui prealabil, iar exproprierea pentru cauză de utilitate publică, cu respectarea procedurii prevăzute în Legea exproprierii pentru cauză de utilitate publică nr. 488-X1V din 8 iulie 1999 și cu condiția despăgubirii nu a fost efectuată. A menționat că prin instalarea postului de reglare a presiunii de gaze în mijlocul gospodăriei, îi sunt create obstacole colosale în folosirea bunului proprietate privată ceea ce duce la încălcarea gravă a dreptului de proprietate protejat de legislația Republicii Moldova. 1 Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 500-501, 585 alin. (1)-(2) Cod civil, art. 1 din Primul Protocol adițional la CEDO, art. 46 alin. (1)-(2) din Constituția RM, art. 166-167 CPC.

A solicitat admiterea acțiunii, obligarea în mod solidar a pârâților să înlăture pe cheltuiala proprie obstacolele create lui în exercitarea dreptului de folosire a lotului de teren cu nr. cadastral XXXXX cu scoaterea postului de reglare a presiunii de gaze în afara limitelor terenului proprietate privată. Prin încheierea din 1 iulie 2019 a Judecătoriei Bălți sediul Fălești, a fost admisă cererea Primăriei com. Hiliuți r-nul Fălești privind excepția de tardivitate. A fost respinsă acțiunea ca fiind tardivă. Prin decizia din 20 septembrie 2019 a Curții de Apel Bălți, a fost admis recursul declarat de Nicolai Ivanov, casată încheierea din 1 iulie 2019 a Judecătoriei Bălți sediul Fălești, cu restituirea cauzei la rejudecare la Judecătoria Bălți sediul Fălești în același complet de judecată pentru soluționarea fondului cauzei.

Prin hotărârea din 28 ianuarie 2020 a Judecătoriei Bălți sediul Fălești, a fost respinsă acțiunea. Prin decizia din 10 septembrie 2020 a Curții de Apel Bălți, a fost respins apelul declarat de Nicolai Ivanov și menținută hotărârea primei instanțe. Întru consolidarea soluției adoptate, instanțele de judecată ierarhic inferioare au ajuns la concluzia de a respinge ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată, or după cum rezultă din materialele cauzei, de către Nicolai Ivanov nu au fost prezentate probe care ar confirma că instalarea pe terenul care îi aparține în proprietatea privată a postului de reglare a presiunii de gaze s-a făcut fără acordul său.

Instanțele de judecată ierarhic inferioare au reținut că instalarea postului de reglare a presiunii de gaze a fost coordonată cu Nicolai Ivanov, acesta acceptând în anul 2009 să fie instalat în grădina sa acest post de reglare a presiunii de gaze, fapt confirmat prin procesul-verbal de audiere a victimei din 9 octombrie 2018, potrivit căruia Nicolai Ivanov fiind audiat în cadrul procesului contravențional intentat în baza cererii depuse de către el la Inspectoratul de Poliție Fălești, pe faptul controlului legalității acțiunilor lucrătorilor SRL „Bălți-Gaz”, filiala Fălești, care în anul 2010, abuziv și fără acordul lui au pătruns în gospodăria sa și au instalat postul de reglare a presiunii de gaze, a declarat că în anul 2010 a vorbit cu primarul de atunci care i-a oferit asigurări că reprezentanții SRL „Bălți-Gaz” îi vor instala conducta fără plată, deoarece cotlovanul a fost poziționat în ograda sa.

La 4 decembrie 2020, prin intermediul oficiului poștal, Nicolai Ivanov a declarat recurs împotriva deciziei din 10 septembrie 2020 a Curții de Apel Bălți, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu admiterea acțiunii. În motivarea recursului a invocat dezacordul cu actele judecătorești recurate, considerându-le ilegale și pasibile anulării, deoarece la examinarea prezentei cauze au fost esențial încălcate normele de drept material și de drept procesual, exprimate prin neaplicarea legii care trebuia să fie aplicată, interpretarea în mod eronat a legii și ignorarea în mod evident a probelor din dosar. 2 A considerat că instanța de apel în mod greșit a ajuns la concluzia de respingere a acțiunii din motivul chipurile neprezentării probelor care să justifice faptul instalării postului de gaze fără acordul său.

Astfel, având în vedere prevederile art. 117 CPC, a evidențiat că cel puțin un mijloc de probă invocat și ulterior audiat în cadrul ședinței de judecată, a fost ignorat pripit și neîntemeiat. În acest sens, a subliniat recurentul că, fiind audiat în cadrul ședinței, a relatat circumstanțe litigioase ce se referă la acapararea terenului proprietatea privată a lui de către SRL „Bălți-Gaz”, cu ajutorul conducerii Primăriei com. Hiliuți r-nul Fălești. Faptul dat în mod vădit încalcă dreptul lui de proprietate garantat de art. 1 din Primul Protocol adițional la CEDO, precum și art. 46 din Constituția RM. Instanța de apel a respins argumentele cu referire la normă de expropriere pentru cauză de utilitate publică, prevăzută în Legea exproprierii pentru cauză de utilitate publică nr. 488-XIV din 8 iulie 1999, deși în fapt, situația juridică este anume specifică argumentelor invocate.

La 5 ianuarie 2021, în adresa SRL „Bălți-Gaz” și Primăriei com. Hiliuți r-nul Fălești a fost expediată copia cererii de recurs depusă de Nicolai Ivanov, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului (f. d. 194), fiind recepționată de către Primăria com. Hiliuți r-nul Fălești la 13 ianuarie 2021, ceea ce se atestă prin avizul de recepție anexat la actele cauzei (f. d. 196). La 28 ianuarie 2021, prin intermediul oficiului poștal, SRL „Bălți-Gaz” a depus referință la recursul declarat de Nicolai Ivanov, solicitând respingerea recursului. Până la data stabilită pentru examinarea chestiunii privind admisibilitatea recursului, în adresa Curții Supreme de Justiție nu a parvenit referința prin care Primăria com.

Hiliuți r-nul Fălești să-și expună poziția față de temeiurile recursului. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată în adresa părților la 17 octombrie 2020, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire (f. d. 169), fiind recepționată de către recurent la 22 octombrie 2020, ceea ce se atestă prin avizul de recepție anexat la actele cauzei (f. d. 171). Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul la 4 decembrie 2020 în termenul legal. Examinând temeiurile recursului declarat de Nicolai Ivanov, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau 3 aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Nicolai Ivanov, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei contestate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Distinct de aceste constatări, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII CPC, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel.

Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Prin prisma art. 432 alin. (4) CPC, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 CPC, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr. 26561/1995). 4 În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că recursul declarat de Nicolai Ivanov urmează a fi considerat ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Se consideră inadmisibil recursul declarat de Nicolai Ivanov. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru 5