2ra-658/23 — cu privire la repararea prejudiciului moral si material

2ra-658/23 — cu privire la repararea prejudiciului moral si material (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de către

avocatul Roman Aronov, în interesele Tatianei Cebanu și lui

Andrei Cebanu,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de Tamara Leonte împotriva lui Andrei Cebanu și Tatianei

Cebanu cu privire la repararea prejudiciului material și moral,

constatarea încălcării dreptului la viața privată și a dreptului la

domiciliu, precum și compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 24 ianuarie 2023 a Curții de Apel

Chișinău, prin care s-a respins apelul declarat de avocatul Roman

Aronov, în interesele lui Andrei Cebanu, Tatianei Cebanu și s-a

menținut hotărârea din 20 aprilie 2022 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru

(Dosarul nr. 2ra-658/23

NR. PIGD 2-20080990-01-2ra-02052023)

Recurs declarat până la 01 septembrie 2023. Prejudiciu cauzat prin

inundație.

Recurs inadmisibil.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu

constituie un temei de casare a deciziei contestate or, recursul exercitat

conform Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de

drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu

și temeinicia în fapt.

Judecătoria Chișinău, sediul Centru, jud. C. Roșca

Curtea de Apel Chișinău, jud. A. Pahopol, R. Pulbere, A. Malîi

10 septembrie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului declarat de

către avocatul Roman Aronov, în interesele Tatianei Cebanu și lui

Andrei Cebanu

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Ion Munteanu,

Gheorghe Stratulat, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

judecată împotriva lui Andrei Cebanu, Tatianei Cebanu și Întreprinderii

Municipale de Gestionare a Fondului Locativ nr. 1 din Chișinău, prin care

a solicitat repararea prejudiciului material și moral, constatarea încălcării

dreptului la viața privată și a dreptului la domiciliu, precum și compensarea

cheltuielilor de judecată.

aprilie 2000, a devenit proprietara ap.XX din str. XXXX, mun. Chișinău.

Apartamentul reclamantei se află la etajul 4, are o suprafață totală de 35,80

m.p., dintre care 16,70 m.p. constituie suprafața locativă și 19,10 m.p.

constituie suprafața auxiliară. Suprafața auxiliară este compusă din bucătărie

cu suprafața de 11,20 m.p. , grup sanitar cu suprafața de 3,1 m.p., balcon cu

suprafața de 1,2 m.p. și antreul cu suprafața de 3,6 m.p..

inundărilor sistematice din apartamentul XX din str. XXXXX, mun.

Chișinău, care aparține cu drept de proprietate lui Andrei Cebanu și Tatianei

Cebanu, fiind situat deasupra apartamentului nr. XX.

sa, pentru a remedia circumstanțele cu privire la consecințele de la inundare,

pârâții reacționează agresiv și refuză categoric să recunoască că de la ei din

apartament se scurge periodic apă.

acestea au un caracter continuu, adică nu a fost doar o singură inundare. Din

cauza scurgerilor de apă, tavanul din camera locativă este de culoare maro-

surie, cu mucegai, iar de pe peretele comun cu baia se dezlipesc tapetele. La

fel, este și pe tavanul de la bucătărie, din antreu și din baie (grup sanitar), iar

pereții comuni dintre baie și antreu și dintre baie și odaie sunt umezi și

îngălbeniți de mucegai.

1

s-a adresat cu cerere către gestionarul blocului locativ ÎMGFL nr. 1, pentru

a crea o comisie și a constata circumstanțele inundărilor din apartamentul

acesteia.

comisia compusă din inginerul ÎMGFL nr. l, V. Pantea, maistrul pe reparații

A. Frecauțan, inginerul O. Balan, examinând, cazul referitor la inundarea ap.

XX amplasat în mun. Chișinău, str. XXXXX, a stabilit că în camera de baie

scurgerea s-a petrecut prin locul montării corpului de iluminat al tavanului.

Tavanul este deteriorat, s-au depistat două porțiuni, persistă două pete

galbene de 0,2m x 1m. În antreu s-au depistat două porțiuni deteriorate: a)

tavanul de-a lungul peretelui comun cu baia persistă o urmă galbenă de 0,2m

x 1m; b) peretele comun cu baia de 0,2 m x 0.5m. În odaie s-au depistat două

porțiuni deteriorate: a) tavanul de 0,2 m x 0.2 m; b) o porțiune de tapetă

dezlipită de 0,4 m x 0,1 m la peretele comun cu camera de baie. Inundația a

avut loc din ap. XX amplasat mai sus.

30 iulie 2019 reclamanta, din nou a încercat să discute cu Andrei Cebanu și

Tatiana Cebanu, dar aceștia în continuare au refuzat să participe la un dialog

constructiv, manifestând un comportament scandalos, negând că cauza

inundării apartamentului reclamantei ar fi din apartamentul ce le aparține.

Rusu E., repetat s-a adresat cu cerere către gestionarul fondului locativ, prin

care a solicitat sistarea alimentării cu apă a ap.XX din mun. Chișinău, str.

XXXXX și constatarea repetată a inundației.

apartamentul reclamantei. Prin actul cu privire la inundare nr. 10/29 din 07

octombrie 2019, comisia compusă deja din alți membri de cât cei din comisia

anterioară, au constatat că urmele de inundare, adică petele galbene de pe

tavan și pereți sunt mai mari.

octombrie 2019, comisia compusă din inginerul - șef al ÎMGFL nr. l V.

Lutîca, inginerul ÎMGFL nr.1 V. Pantea, maistrul pe reparații al ÎMGFL nr.

1, A. Grecu au stabilit că inundația ap.XX amplasat la etajul nr. 4 al blocului

locativ cu 5 etaje din mun. Chișinău, str. XXXXX, a avut loc în urma

scurgerilor periodice, fiind depistate deteriorări la camera de baie - o porțiune

de tavan și pereții interiori, pete umede cu miros specific cu dimensiunile de

1,3m x 1,5m; în antreu - o porțiune de tavan și pereții interiori, pete umede

cu miros specific cu dimensiunile 1,0 m x 2,5 m; în odaia locativă - o porțiune

de tavan, pete umede cu miros specific cu dimensiunile l,0 m x 2,5m.

Inundația are loc de mai mult timp din ap. XX, amplasat mai sus.

2

inundare nr. 10/29 din 07 octombrie 2019, a achitat 50 lei, fiindu-i eliberat

de către ÎMGFL nr. 1, cecul (bonul fiscal) nr. 0940 din 07 octombrie 2019.

nr. 06/212 din 03 octombrie 2019, de la lichidatorul ÎMGFL nr. 1, I. Popa,

informând reclamanta (prin intermediul chiriașului Rusu E.), că faptul

inundării ap. XX din str. XXXXX, mun. Chișinău, a fost confirmat și

recomandă reclamantei să demonteze parțial cutia decorativă, deoarece va

influența pozitiv la uscarea pereților, iar proprietarul ap. XX a fost

preîntâmpinat despre necesitatea înlăturării cazului de inundare și

despăgubirea daunelor cauzate.

comisiilor la fața locului, iar pârâții nu au întreprins nimic pentru a înlătura

cauza inundării și a stopa scurgerile de apă, reclamanta s-a adresat repetat la

gestionarul fondului locativ pentru a deconecta apartamentul pârâților de la

alimentarea cu apă.

fost informată că ÎMGFL nr. l are statut de întreprindere care doar

gestionează rețelele inginerești al fondului locativ, amplasat în subsoluri și

etaje tehnice din blocurile gestionate.

către Andrei Cebanu și Tatiana Cebanu cu circumstanțele de fapt și de drept

indicate, solicitând soluționarea pe cale amiabilă a situației create.

întocmirea și expedierea cererii prealabile, a achitat onorariul avocatului în

mărime de 500 lei, fiind eliberat bonul de plată seria QL nr. 152372 din 11

noiembrie 2019.

legătura telefonică cu avocatul, solicitând o întrevedere pentru explicarea

circumstanțelor cauzei.

despăgubite și anticipând că pârâții în continuare nu vor fi de acord nici cu

cererea de chemare judecată, dar sarcina probațiunii mărimii prejudiciului îi

revine reclamantei, s-a adresat la Centrul Național de Expertize Judiciare

pentru a fi emis un raport de expertiză.

01 iulie 2020: defectele depistate, descrise în partea de cercetare, interiorul

bunului imobil, ap.XX, înregistrat cu numărul cadastral XXXXX, amplasat

în blocul locativ situat în mun. Chișinău str. XXXXX demonstrează că, acest

apartament a suportat inundație, scurgere de apă din ap.XX, amplasat la

etajul superior al aceluiași bloc locativ, cauzându-i un prejudiciu material.

3

bunului imobil, ap. XX, prezintă stare tehnică nesatisfăcătoare care

influențează și are impact negativ asupra sănătății proprietarilor, cu

nerespectarea normelor tehnice în construcții, normelor sanitare și normelor

anteincendiare. Criteriile constructive: A - rezistență și stabilitate: siguranța

în exploatare; D - igienă, sănătatea oamenilor, refacerea și protecția mediului

înconjurător, la bunul imobil, ap. XX, amplasat în mun. Chișinău str.

XXXXX nu sunt respectate, ceea ce emite starea tehnică nesatisfăcătoare a

bunului și necorespunderea cerințelor normative în construcții stabilite de

Legea nr. 72l din 02 februarie 1996 privind calitatea în construcții.

bunul imobil ap. XX, cu nr. cadastral XXXXX, amplasat în blocul locativ

situat în mun. Chișinău, str. XXXXX, nu pot fi înlăturate local, este necesar

de efectuat lucrări de reparație curentă.

în încăperile interioare ale bunului imobil - ap. XX, constituie 53 203 lei,

soldul dat, fiind compus din cheltuieli pentru materiale și utilaj fără TVA în

sumă de 12 060 lei, cheltuieli manoperă fără TVA în sumă de 19 100 lei,

cheltuieli indirecte în sumă de 13 176 lei, TVA în sumă de 8 867 lei.

încălcării dreptului la viața privată de către Tatiana Cebanu și Andrei

Cebanu.

nepatrimoniale, adică dreptul care nu are conținut economic și este

indispensabil legat de persoană, sunt prevăzute de Constituție și Convenția

europeană prin prisma practicii CtEDO, precum și de alte legi speciale, și

pot fi clasificate în următoarele categorii: a) drepturi care privesc existența

și integritatea persoanei: dreptul la viață, la sănătate, la respectarea vieții

private, la integritate fizică și psihică (inclusiv a eredității), la onoarea,

demnitatea și reputația profesională, dreptul la inviolabilitatea domiciliului,

la secretul corespondenței, la secretul medical; dreptul la libera circulație.

scurgerilor de apă din ap. XX care le aparține cu drept de proprietate

pârâților, are loc o încălcare gravă a dreptului la respectarea vieții private.

Din cauza umezelii care a distrus vopseaua și tencuiala de pe tavane, iar apa

care s-a acumulat în pereți emană încontinuu un miros specific urât, la fel s-

a instalat un mucegai puternic atât pe pereți cât și pe tavanul din odaia

locativă, din antreu, bucătărie și baie. Mirosul de mucegai care este înțepător

se răsfrânge negativ și dăunător asupra stării de sănătate a reclamantei, o

induc în stare de stres, de alarmare și depresie. Mirosul urât îi afectează nu

numai starea psihică și fizică în sensul prejudiciului creat bunului imobil, dar

4

și din considerentul că este imposibil de locuit în apartamentul respectiv.

Mirosul de mucegai afectează calitatea vieții reclamantei, deoarece este atât

de puternic și s-a îmbibat în toate lucrurile din apartament, chiar și mobila

miroase a mucegai, reclamantei îi miroase părul și hainele a mucegai.

apartament, deoarece se simte foarte rău, amețește, tușește, nu îi ajunge aer

să respire.

inundării sunt încălcate normele sanitare și igienice este menționat și în

raportul de expertiză extrajudiciară nr. 036 din 01 iulie 2020.

CtEDO, făcând analogie cu situația creată în locuința reclamantei, unde

Curtea a constatat violarea dreptului la respectarea vieții private. Astfel,

Curtea a constatat că mirosul respingător care provenea de la o groapă de

gunoi aflată în apropierea unei închisori și care intra în celula unui deținut,

considerată a fi singurul „spațiu locuibil” de care a dispus acesta timp de mai

mulți ani, intra sub incidența dreptului la respectarea vieții private și de

familie (Brândușe împotriva României, pct. 64-67), la fel ca și neasigurarea

de către autorități, pentru o perioadă îndelungată, a funcționării

corespunzătoare a serviciului de colectare, tratare și eliminare a deșeurilor

(Di Sarno și alții împotriva Italiei, pct. 112).

încălcat dreptul la respectarea vieții private, a solicitat încasarea de la Andrei

Cebanu și Tatiana Cebanu a câte 5 000 lei, în total 10 000 lei cu titlu de

reparare a prejudiciului moral aferent dreptului sus-menționat, ca fiind

încălcat.

familia Cebanu. Reclamanta a solicitat să fie constatată și încălcarea a acestui

drept prin prisma faptului distrugerii nemijlocite a bunului imobil - ap. XX,

care este domiciliul reclamantei.

ingerințelor autorităților publice, acesta poate implica, de asemenea,

adoptarea de către stat a unor măsuri menite să garanteze dreptul unei

persoane la respectarea „domiciliului” său (Novoseletskiy împotriva

Ucrainei, pct. 68), chiar și în sfera relațiilor dintre persoane particulare

(Surugiu împotriva României, pct. 59). Curtea a constatat o încălcare de către

stat a obligațiilor sale pozitive, din cauza faptului că autoritățile nu au luat

măsuri ca urmare a plângerilor repetate formulate de un reclamant, potrivit

cărora anumite persoane au intrat în curtea acestuia și câteva căruțe cu gunoi

au fost răsturnate în fața ușii și sub ferestrele acestuia (ibidem, pct. 67-68.

Exercitarea efectivă a dreptului la respectarea domiciliului impune adoptarea

5

de către stat a tuturor măsurilor rezonabile și adecvate necesare pentru

protejarea persoanelor împotriva deteriorării grave a mediului lor (Tătar

împotriva României, pct. 88). Acest lucru presupune instituirea unui cadru

legislativ și administrativ, care să permită prevenirea unor astfel de

prejudicii. Statul dispune de o amplă marjă de apreciere în acest domeniu,

deoarece Curtea nu recunoaște existența vreunui statut special al drepturilor

omului în materie de mediu (Hatton și alții împotriva Regatului Unit).

reclamanta a solicitat încasarea de la fiecare pârât a câte 5 000 lei, în total 10

000 lei cu titlu de prejudiciu moral.

încasarea în mod solidar din contul lui Andrei Cebanu și Tatiana Cebanu a

prejudiciului material în mărime de 53 203 lei ca rezultat al răspunderii

delictuale pentru daunele provocate de scurgerea de apă din apartamentul

pârâților; constatarea încălcării dreptului la viață privată și a dreptului la

domiciliu ale reclamantei Tamara Leonte de către pârâții Andrei Cebanu și

Tatiana Cebanu, precum și încasarea prejudiciului moral din contul pârâților

în mărime de 10 000 lei (a câte 5 000 lei pentru fiecare drept încălcat) pentru

încălcarea dreptului la viață privată și a dreptului la domiciliu al reclamantei;

precum și compensarea din contul pârâților a cheltuielilor de judecată

compuse din taxa pentru raportul de expertiză extrajudiciară în mărime de 6

300 lei, suma de 50 lei pentru efectuarea actului cu privire la inundare,

cheltuielile de asistență juridică în mărime de 3 500 lei, suma de 150 lei

pentru citarea publică, a sumei de 110 lei cu titlu de cheltuieli pentru

eliberarea informației din Registrul de stat al populației.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

Centru, s-a admis cererea înaintată de Tamara Leonte privind renunțarea în

parte la acțiune. S-a încetat procesul civil la cererea de chemare în judecată

depusă de Tamara Leonte împotriva ÎMGFL nr. 1 din Chișinău cu privire la

repararea prejudiciului material și moral, constatarea încălcării dreptului la

viața privată, constatarea încălcării dreptului la domiciliu, obligarea de a

deconecta de la serviciu public de alimentare cu apă a apartamentului,

precum și compensarea cheltuielilor de judecată. S-a explicat reclamantei

Tamara Leonte că nu se admite o nouă adresare în judecată a aceluiași

reclamant cu privire la același obiect și pe aceleași temeiuri.

Centru, s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Tamara

Leonte. S-a încasat în mod solidar de la Andrei Cebanu și Tatiana Cebanu în

beneficiul Tamarei Leonte suma de 53 203 lei cu titlu de prejudiciu material

6

cauzat, suma de 6 300 lei cu titlu de cheltuieli de judecată suportate pentru

efectuarea raportului de expertiză extrajudiciară, suma de 3 000 lei cu titlu

de cheltuieli de judecată pentru asistență juridică, suma de 1 596,09 lei în

calitate de cheltuieli de judecată pentru achitarea taxei de stat, suma de 150

lei cu titlu de cheltuieli de judecată pentru citarea publică, suma de 110 lei

cu titlu de cheltuieli de judecată pentru eliberarea informației din Registrul

de stat al populației, precum și suma de 50 lei cu titlu de cheltuieli de judecată

pentru întocmirea actului cu privire la inundare.

În rest, s-a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată

înaintată de Tamara Leonte către Andrei Cebanu și Tatiana Cebanu, cu

privire la repararea prejudiciului material și moral, constatarea încălcării

dreptului la viața privată și a dreptului la domiciliu, precum și compensarea

cheltuielilor de judecată.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

Cebanu și lui Andrei Cebanu, a declarat apel împotriva hotărârii din 20

aprilie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând casarea

hotărârii primei instanțe cu remiterea cauzei spre rejudecare în prima

instanță.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

respins apelul declarat de avocatul Roman Aronov, în interesele Tatianei

Cebanu, lui Andrei Cebanu și s-a menținut hotărârea din 20 aprilie 2022 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, adoptată în cauza civilă la cererea de

chemare în judecată depusă de Tamara Leonte împotriva lui Andrei Cebanu

și Tatianei Cebanu cu privire la repararea prejudiciului material și moral,

constatarea încălcării dreptului la viața privată și a dreptului la domiciliu,

precum și compensarea cheltuielilor de judecată.

în raport cu starea reală de fapt a reținut că prima instanță a admis parțial

pretențiile Tamarei Leonte, concluzionând că pârâții i-au cauzat un

prejudiciul material, fiind dispusă încasarea în mod solidar de la Andrei

Cebanu și Tatiana Cebanu în beneficiul Tamarei Leonte a sumei de 53 203

lei cu titlu de prejudiciu material pentru daunele provocate de scurgerea de

apă admisă din apartamentul ce aparține pârâților.

de dispozițiile art. 27 și art. 373 din Codul de procedură civilă, cum și de

principiul disponibilității părților și examinării cauzei în limitele apelului,

7

instanța de apel atestă corectitudinea soluției instanței de fond dată în acest

sens.

legalitatea hotărârii primei instanțe doar în partea contestată, și anume, în

partea necitării legale a Tatianei Cebanu și lui Andrei Cebanu.

fost returnat de către Oficiul Poștal, cu inscripția „nereclamat”,

apelanții/pârâți Tatiana Cebanu și Andrei Cebanu fiind citați pe adresa de

domiciliu, și anume, mun. Chișinău, str. XXXXX, ap. XX conform datelor

din Registrul de stat al bunurilor imobile.

instanța de fond la adresa mun. Chișinău, str. XXXXX, ap. XX, conform

Extrasului din Registrul de stat al populației, însă, avizului de recepție

împreuna cu plicul au fost returnate de către Oficiul Poștal, cu inscripția

„nereclamat”. Totodată, Tatiana Cebanu și Andrei Cebanu, au fost citați

public prin intermediul ziarului Makler.

legale ce guvernează instituția comunicării actelor de procedură, iar Tatiana

Cebanu și Andrei Cebanu au cunoscut despre judecarea cauzei. Ultimii, fiind

citați la adresa de domiciliu precum și prin aviz public, respectiv, nu pot

invoca necunoașterea despre proces, or materialele cauzei denotă clar, cert

și indubitabil contrariul.

Tatiana Cebanu și Andrei Cebanu nu au invocat alte motive în susținerea

apelului declarat, decât încălcarea procedurii de citare, însă, totuși făcând o

analiză integrală a probatoriului, atestă despre corectitudinea soluției date de

instanța de fond, care a examinat cauza sub toate aspectele, identificând și

aplicând corect cadrul legal ce guvernează situația juridică dedusă judecății

în raport cu situația faptică constată și reținută.

interveni în soluția instanței de fond, ori ultima corect a stabilit starea de fapt

și corect a identificat și aplicat cadrul legal pertinent situației litigioase,

dedusă judecății, motivele invocate de apelant în necesitatea combaterii

concluziei instanței de fond în partea admiterii pretențiilor, fiind lipsite de

suport probant și de acoperire legală, urmând a fi respinse.

ținând cont că acțiunea inițială a fost admisă, instanța de apel a considerat

corectă soluției instanței de fond de admitere a pretenției reclamantei privind

încasarea cheltuielilor de judecată.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

8

Cebanu și lui Andrei Cebanu, a declarat recurs împotriva deciziei din 24

ianuarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia,

casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond, cu

remiterea cauzei spre rejudecare în prima instanță în alt complet de

judecată.

SOLICITAREA RECURENTULUI

instanțele ierarhic inferioare la examinarea cauzei au încălcat esențial

normele de drept material și procedural.

contradictorii, iar motivarea soluției judiciare este expusă neclar, ceea ce

este inadmisibil din punct de vedere al temeiniciei actului judiciar.

Respectiv, instanța are obligația de a arăta motivele de fapt și de drept care

au format convingerea judecătorului de a admite cerințele.

de a informa partea adversă despre depunerea acțiunii de către Tamara

Leonte, ori la materialele cauzei nu este nici o confirmare că acțiunea și

citațiile au fost înmânate sub semnătură recurenților/pârâți.

Cebanu și Andrei Cebanu, locuiesc în mun. Chișinău, bd. XXXXX, ap. XX,

respectiv, la caz nu se aplică prevederile art. 108 alin. (1) din Codul de

procedură civilă.

expuse în instanța de apel în susținerea poziției sale pe faptul netemeiniciei

acțiunii depusă de Tamara Leonte. În drept, a indicat prevederile art. 432

alin. (1), (2) lit. a), b) și alin. (3) lit. b) din Codul de procedură civilă.

TERMENUL DE DECLARARE A RECURSULUI

„Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a

deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de

decădere și nu poate fi restabilit.”

al Curții Supreme de Justiție atestă că, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat

dispozitivul deciziei în ședință publică la 24 ianuarie 2023. Decizia

motivată a Curții de Apel Chișinău din 24 ianuarie 2023, a fost expediată

avocatului Roman Aronov, care reprezintă interesele Tatianei Cebanu și lui

Andrei Cebanu, prin intermediul poștei electronice la 22 martie 2023. (f.d.

114). Astfel, recursul declarat de către avocatul Roman Aronov, în

9

interesele Tatianei Cebanu și lui Andrei Cebanu, la 07 aprilie 2023, se

consideră depus în termenul stabilit de lege.

oficiului poștal, a expediat în adresa intimatei, copia recursului declarat de

către avocatul Roman Aronov, în interesele Tatianei Cebanu și lui Andrei

Cebanu, împotriva deciziei din 24 ianuarie 2023 a Curții de Apel Chișinău,

creând astfel participanților la proces condiții egale de a cunoaște modul de

derulare a procedurii în recurs, cât și le-a acordat, întru asigurarea

respectării principiilor contradictorialității și disponibilității în drepturi,

posibilitatea de depunere a referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de

însoțire anexată la materialele dosarului.

referință, asupra cererii de recurs.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții

Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, prezenta lege intră în vigoare

la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, cu excepția

art. IV, V pct. 1–9 și 11–16 și art. VII, care vor intra în vigoare la 01

septembrie 2023. Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la

data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor

în vigoare la data depunerii recursului. Din sensul normei de drept enunțate,

urmează că legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor

reglementări procedurale, cu excepția temeiurilor în baza cărora se vor

examina recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data

intrării în vigoare a prezentei legi. Respectiv, recursul declarat de către

avocatul Roman Aronov, în interesele Tatianei Cebanu și lui Andrei

Cebanu, a fost depus până la data intrării în vigoare a Legii pentru

modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex

reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, și va fi

examinat în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

„Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează

în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (1).”

reglementează că:

„(1) Părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care

se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

10

(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care:

a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate

în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

(4) Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce

la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că

aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

(2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

vigoare la data depunerii recursului, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

examinarea admisibilității recursului presupune verificarea conformității

temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile prevăzute în art. 432

din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului.

că argumentele invocate în cererea de recurs nu se încadrează în limitele

stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de casare a

deciziei contestate or, motivele recursului sunt similare celor invocate în

cadrul judecării cauzei, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat.

Dezacordul recurenților cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu

constituie un temei de casare a deciziei contestate or, recursul exercitat

conform Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor

11

de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar

nu și temeinicia în fapt.

că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII Codul de

procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a

probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe

sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute

în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural

și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar

probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite

în art. 130 din Codul de procedură civilă.

jurisprudența sa constantă statuează că, dreptul de acces la instanțe nu este

absolut. Există limitări implicit admise (cauza Golder împotriva Regatului

Unit, p.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), p. 230). Acesta este în special

cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura

sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această

privință de o anumită marjă de apreciere (cauza Luordo împotriva Italiei, p.

85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât

pentru un apel (cauza Levages Prestations Services împotriva Franței, p.

45).

procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care

implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt pot fi conforme cu

cerințele articolului 6 § 1 (cauza Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, §

31, Seria A, nr. 212-A).

civilă, în cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile

prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere

irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil.

faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina

web oficială a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.

de Justiție ajunge la concluzia că, recursul declarat de avocatul Roman

Aronov, în interesele Tatianei Cebanu și lui Andrei Cebanu, nu se încadrează

în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură

12

civilă, în vigoare la data depunerii recursului și drept urmare, este

inadmisibil.

procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului, art. 440 alin. (1),

(2) din Codul de procedură civilă

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară inadmisibil recursul depus de avocatul Roman Aronov, în

interesele Tatianei Cebanu și lui Andrei Cebanu, împotriva deciziei din 24

ianuarie 2023 a Curții de Apel Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Ion Munteanu

Gheorghe Stratulat

13