2ra-1694/23 — constatarea încălcării dreptului la judecare în termen rezonabil a cauzei civile, încasarea prejudiciului material, moral si a cheltuielilor de judecata

2ra-1694/23 — constatarea încălcării dreptului la judecare în termen rezonabil a cauzei civile, încasarea prejudiciului material, moral si a cheltuielilor de judecata (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

D E C I Z I E

cu privire la admiterea recursurilor declarate de Societatea cu Răspundere

Limitată „Evial-Trans”, de Boris Șapoval, reprezentat de avocatul Alexandru

Havrun și de Ministerul Justiției al Republicii Moldova,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de

Societatea cu Răspundere Limitată „Evial-Trans” și Boris Șapoval împotriva

Ministerului Justiției al Republicii Moldova, intervenient accesoriu Procuratura

Generală a Republicii Moldova cu privire la constatarea încălcării dreptului la

examinarea în termen rezonabil a cauzei penale, repararea prejudiciului material și

moral, precum și compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 26 septembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău,

(Dosarul nr. 2ra-1694/23

NR. PIGD 2-22129123-02-2a-04052023)

Instanța de apel nu a motivat în mod concret în ce constă încălcarea termenului rezonabil.

Judecătoria Chișinău, sediul Centru, jud. N. Mămăligă

Curtea de Apel Chișinău, jud. N. Budăi, I. Țurcan, D. Vascan

03 septembrie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa participanților la proces recursul declarat SRL

„Evial-Trans” și Boris Șapoval, reprezentat de avocatul Alexandru Havrun și

recursul Ministerul Justiției al Republicii Moldova,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Diana Stănilă,

Oxana Parfeni, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

(în continuare SRL „Evial-Trans”) și Boris Șapoval, reprezentat de avocatul

Alexandru Havrun, au depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului

Justiției al Republicii Moldova cu privire la constatarea încălcării dreptului la

examinarea în termen rezonabil a cauzei penale, repararea prejudiciului material și

moral, precum și compensarea cheltuielilor de judecată (vol. I, f.d. 2-5).

calitate de administrator și fondator al SRL „Evial-Trans” a depus plângere la

organul de urmărire penală cu privire la neregulile depistate la întreprindere în

rezultatul acțiunilor ilegale ale administratorului precedent. La 18 ianuarie 2006,

Boris Șapoval a fost recunoscut în calitate de parte vătămată și parte civilă.

informații și Securitate, iar ulterior aceasta a fost transmisă organului de urmărire

penală a raionului Strășeni.

penală modalitatea schematică privind delapidarea întreprinderii, organul de

urmărire penală nu a întreprins acțiuni concrete în vederea tragerii la răspundere

penală a persoanelor vinovate, iar plângerile depuse la Procuratura Generală nu au

influențat mersul urmării penale.

General s-a retras cauza penală 2005939025 de la organul de urmărire penală

Strășeni și s-a transmis organului de urmărire penală mun. Chișinău, sectorul

Centru. Ulterior, la 28 aprilie 2016, cauza penală a fost suspendată urmărirea

penală până la stabilirea persoanelor care urmează a fi puse sub învinuire.

1

însă, aceasta a fost respinsă prin ordonanța din 11 ianuarie 2021. Nefiind de acord

cu ordonanța privind respingerea cererii cu privire la reluarea urmării penale, Boris

Șapoval a contestat-o procurorului ierarhic superior, însă aceasta a fost respinsă

prin ordonanța din 8 februarie 2021.

instrucție, în ordinea art. 313 din Codul de procedură penală, iar prin încheierea din

19 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, plângerea a fost respinsă.

până în prezent nu au fost întreprinse acțiuni pentru identificarea persoanelor care

urmează a fi puse sub învinuire.

cauze fapt care atrage răspunderea materială a statului pentru prejudiciul cauzat.

faptului încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei penale

intentate la plângerea lui Boris Șapoval și încasarea din contul bugetului de stat a

compensației în sumă de 170 000 MDL pentru prejudiciului moral cauzat,

repararea prejudiciului material cauzat precum și compensarea cheltuielilor de

judecată.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

Centru, s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de SRL „Evial-

Trans” și Boris Șapoval, reprezentat de avocatul Alexandru Havrun. S-a constat

încălcarea dreptului lui Boris Șapoval și SRL „Evial-Trans” la exercitarea urmării

penale într-un termen rezonabil în cadrul cauzei penale 2005939025. S-a încasat

din contul bugetului de stat al Republicii Moldova în beneficiul lui Boris Șapoval

suma de 25 000 MDL cu titlu de reparare a prejudiciului moral. În rest, pretențiile

au fost respinse (vol. I, f.d. 78, 90-100).

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

(vol. I, f.d. 85).

cerere de apel nemotivată împotriva hotărârii din 26 septembrie 2023 a

Judecătoriei Chișinău sediul Centru (vol. I, f.d. 83), ulterior la 18 mai 2023 a depus

2

apelul motivat (vol. I, f.d. 112-15), prin care s-a solicitat casarea hotărârii

contestate și pronunțarea unei noi decizii în sensul respingerii acțiunii înaintate de

SRL „Evial-Trans” și Boris Șapoval.

avocatul Alexandru Havrun, a depus cerere de apel nemotivată împotriva hotărârii

din 26 septembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, SRL (vol. I, f.d. 89),

iar la 22 noiembrie 2023 a depus apelul motivat (vol. I, f.d. 120-122 recto-verso),

solicitând casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu

pronunțarea unei decizii noi prin care să fie admisă integral acțiunea.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

cererea de apel depusă de Procuratura Generală împotriva hotărârii din 26

septembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru.

cererea de apel depusă de SRL „Evial-Trans” și Boris Șapoval, reprezentat de

avocatul Alexandru Havrun și cererea de apel depusă de Ministerul Justiției al

Republicii Moldova (vol. I, f.d. 141, 142-159).

raportului juridic stabilit între părți, a constatat și elucidat pe deplin circumstanțele

importante pentru soluționarea cauzei, concluziile instanței de fond expuse în

hotărâre fiind în corespundere cu probele administrate, iar normele de drept

material au fost aplicate corect.

accelerare urmăririi penale, au înaintat contestații împotriva ordonanțelor

procurorului, însă comportamentul lor nu a contribuit la durata procedurilor, dar au

fost îndreptate întru exercitarea drepturilor procedurale și apărarea celor pretinse.

prisma analizei comportamentului autorității naționale, din motiv că s-a constatat

existența inacțiunilor din partea organelor de urmărire penală la exercitarea

urmăririi penale într-un termen rezonabil în cadrul dosarului penal nr. 2005939025.

Or, urmărirea penală a fost prelungită de nenumărate ori pe motivul necesității

efectuării acțiunilor de urmărire penală, și anume de identificarea persoanelor care

au comis infracțiunea dată, de a-i recunoaște în calitate de bănuiți și de a-i audia

referitor la cazul dat, și în final suspendată prin ordonanța din 28 aprilie 2016.

3

investigarea sustragerii bunurilor ce le aparțin cu drept de proprietate, iar

dobândirea calității de parte civilă în procesul penal se are în vedere nu doar

condamnarea penală a autorului ci și repararea prejudiciului.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

cerere de recurs împotriva deciziei 26 septembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău,

în temeiul art. 432 alin.(1) lit. b), e) din Codul de procedură civilă, solicitând

admiterea acesteia, casarea integrală a deciziei instanței de apel și a hotărârii

primei instanțe, cu emiterea unei decizii noi de respingere integrală a acțiunii, ca

fiind neîntemeiată.

de avocatul Alexandru Havrun, au depus cerere de recurs împotriva deciziei din 26

septembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acesteia, casarea

integrală a deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei

decizii noi de admitere integrală a pretențiilor acțiunii, în sensul formulat în cererea

de chemare în judecată.

ARGUMENTELE RECURSULUI

invocat că hotărârea primei instanțe și decizia înstrunatei de apel subt arbitrare și se

bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, iar prin

admiterea recursului să se schimbe sau consolideze jurisprudența Curții Supreme

de Justiție.

25.1. Ministerul Justiției al Republicii Moldova a menționat că este eronată

poziția instanței de apel privind încălcarea drepturilor SRL „Evial-Trans” și a lui

Boris Șapoval privind judecarea cauzei în termen rezonabil, or, aceștia nu au

întrunit condiția de acuzat pentru a putea pretinde verificarea rezonabilității duratei

procedurilor în ansamblu.

25.2. În opinia Ministerului Justiției al Republicii Moldova, la caz, nu există

motive de tergiversare a examinării cauzei civile, or, însăși respectarea a art. 19 din

Codul de procedură penală de către organul de urmărire penală, prevede elucidarea

tuturor circumstanțelor necesare stabilirii vinovăției sau dezvinovățirii și nu poate

fi privită drept tergiversare a examinării cauzei.

4

25.3. În ceea ce privește pretenția de acordare a prejudiciului moral, Ministerul

Justiției al Republicii Moldova a notat că părțile sunt obligate să prezinte probe

care pe care le invocă, conform legislației în vigoare. Astfel, este pripită concluzia

instanței de apel în ceea ce vizează oportunitatea reparării prejudiciului prin

acordarea satisfacțiilor pecuniare.

de avocatul Alexandru Havrun, au reiterat temeiurile de fapt și de drept ale speței,

similare celor cuprinse în cererea de chemare în judecată și în cererea de apel,

suplimentar invocând că, de la momentul suspendării urmării penale, organul de

urmărire penală nu a efectuat nici o acțiune.

ASPECTE DE PROCEDURĂ

intimaților în mod electronic, prin intermediul poștei electronice, copia recursurilor

(vol. I, f. d. 195)

Justiției al Republicii Moldova, SRL „Evial-Trans” și Boris Șapoval nu au făcut uz

de dreptul lor procedural de a depune referințe pe marginea recursurilor.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„Pot fi atacate cu recurs deciziile pronunțate de curțile de apel în calitatea lor de

instanțe de apel, cât și hotărârile pronunțate de curțile de apel.”

„(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a

deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

(2) Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.”

„(1) Examinarea recursului împotriva deciziilor instanțelor de apel ține de competența

Curții Supreme de Justiție.

(3) Recursul considerat admisibil se examinează într-un complet din 3, 5 sau 9

judecători ai Curții Supreme de Justiție.

(4) Judecătorii care au examinat admisibilitatea recursului pot participa și la

examinarea recursului în cauză.”

„Dacă este considerat admisibil, completul examinează recursul în fond.”

„(1) Judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în

limitele invocate în recurs, legalitatea hotărârii contestate prin prisma temeiurilor

5

prevăzute la art.432. Instanța invocă, din oficiu, neatragerea în proces a persoanelor

ale căror drepturi sunt lezate prin hotărâre.

(2) În recurs nu pot fi administrate noi probe, cu excepția celor care dovedesc

cheltuielile de judecată și despăgubirile menționate la art.372 alin.(3). Aprecierea

probelor dată de prima instanță și de instanța de apel este obligatorie pentru instanța de

recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeinic art.432 alin.(1) lit.e) sau în care

Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare. La

examinarea recursului, prevederile art.372 se aplică în mod corespunzător.

(3) Instanța de recurs este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor esențiale

invocate în recurs.”

„Recursul considerat admisibil se examinează fără înștiințarea și audierea

participanților la proces, cu excepția recursului în care se invocă întemeiat art.432

alin.(1) lit.b) și e). Completul poate decide și în alte cazuri invitarea participanților în

ședință pentru a se pronunța cu privire la recursul considerat admisibil.”

„(1) Instanța, după ce judecă recursul, este în drept: c) să admită recursul, să caseze

integral decizia instanței de apel și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel

o singură dată dacă eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.”

„(1) Recursul este admis dacă: interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară

jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție.”

„(1) Instanța de apel verifică, în limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor

înaintate, legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în ceea ce privește constatarea

circumstanțelor de fapt și aplicarea legii în primă instanță.

(2) În limitele apelului, instanța de apel verifică circumstanțele și raporturile juridice

stabilite în hotărârea primei instanțe, precum și cele care nu au fost stabilite, dar care

au importanță pentru soluționarea cauzei, apreciază probele din dosar și cele

prezentate suplimentar în instanță de apel de către participanții la proces.

(5) Instanța de apel este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în

apel.”

„Organul de urmărire penală are obligația de a lua toate măsurile prevăzute de lege

pentru cercetarea sub toate aspectele, completă și obiectivă, a circumstanțelor cauzei,

de a evidenția atît circumstanțele care dovedesc vinovăția bănuitului, învinuitului,

inculpatului, cît și cele care îl dezvinovățesc, precum și circumstanțele care îi

atenuează sau agravează răspunderea.

„(1) Reluarea urmăririi penale după încetarea urmăririi penale, după scoaterea

persoanei de sub urmărire și/sau după clasarea cauzei se dispune prin ordonanță de

către procurorul ierarhic superior dacă se constată că:

1) decizia este afectată de un viciu fundamental, cu excepțiile prevăzute la art. 2911;

2) apar fapte noi sau recent descoperite, care existau la data adoptării ordonanței de

încetare a urmăririi penale, de scoatere a persoanei de sub urmărire și/sau de clasare a

cauzei, dar despre care nu avea cunoștință organul de urmărire penală și care sînt de

natură să afecteze hotărîrea pronunțată.

6

(2) Urmărirea penală poate fi reluată și de către judecătorul de instrucție în cazul

admiterii, potrivit art. 313, a plîngerii împotriva ordonanței de încetare a urmăririi

penale, de scoatere a persoanei de sub urmărire și/sau de clasare a cauzei și a plîngerii

împotriva ordonanței de menținere a celei contestate în ordinea controlului ierarhic

superior.

(3) În cazurile prevăzute la alin. (1) și (2), dacă, pe baza datelor din dosar, procurorul

consideră necesară luarea unei măsuri preventive sau unei măsuri asigurătorii, el

procedează în modul prevăzut de prezentul cod.

(4) Reluarea urmăririi penale poate avea loc doar în interiorul termenului de

prescripție de tragere la răspundere penală pentru fapta respectivă, cu excepția cazului

cînd aceasta este necesară pentru reabilitarea persoanei.”

„Urmărirea penală se suspendă în cazurile în care există unul din următoarele temeiuri

care împiedică continuarea și terminarea ei:

1) învinuitul a dispărut, sustrăgîndu-se de la urmărirea penală sau judecată, ori locul

aflării lui nu este stabilit;

2) nu este identificată persoana care poate fi pusă sub învinuire.”

fundamentale:

„1. Orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil, în mod public și într-un

termen rezonabil a cauzei sale, de către o instanță independentă și imparțială, instituită

de lege, care va hotărî fie asupra încălcării drepturilor și obligațiilor sale cu caracter

civil, fie asupra temeiniciei oricărei acuzații în materie penală îndreptate împotriva sa.

Hotărîrea trebuie să fie pronunțată în mod public, dar accesul în sala de ședință poate

fi interzis presei și publicului pe întreaga durată a procesului sau a unei părți a acestuia

în interesul moralității, al ordinii publice ori al securității naționale într-o societate

democratică, atunci cînd interesele minorilor sau protecția vieții private a părților la

proces o impun, sau în măsura considerată absolut necesară de către instanță atunci

cînd, în împrejurări speciale, publicitatea ar fi de natură să aducă atingere intereselor

justiției.

sa va fi legal stabilită.

a) să fie informat, în termenul cel mai scurt, într-o limbă pe care o înțelege și în mod

amănunțit, asupra naturii și cauzei acuzației aduse împotriva sa;

b) să dispună de timpul și de înlesnirile necesare pregătirii apărării sale;

c) să se apere el însuși sau să fie asistat de un apărător ales de el și, dacă nu dispune de

mijloace necesare pentru a plăti un apărător, să poată fi asistat în mod gratuit de un

avocat din oficiu, atunci cînd interesele justiției o cer;

d) să întrebe sau să solicite audierea martorilor acuzării și să obțină citarea și audierea

martorilor apărării în aceleași condiții ca și martorii acuzării;

e) să fie asistat în mod gratuit de un interpret, dacă nu înțelege sau nu vorbește limba

folosită la audiere.”

„Scopul prezentei legi este crearea în Republica Moldova a unui remediu intern

eficient de apărare a dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei și a dreptului

la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești.”

7

„(1) Orice persoană fizică sau juridică ce consideră că i-a fost încălcat dreptul la

judecarea în termen rezonabil a cauzei sau dreptul la executarea în termen rezonabil a

hotărârii judecătorești poate adresa în instanță de judecată o cerere de chemare în

judecată privind constatarea unei astfel de încălcări și repararea prejudiciului cauzat

prin această încălcare, în condițiile stabilite de prezenta lege și de legislația procesuală

civilă.

(2) Repararea prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen

rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii

judecătorești se face doar în măsura în care încălcarea a avut loc din cauze ce nu pot fi

imputate exclusiv persoanei care a depus cererea de reparare a prejudiciului (denumită

în continuare reclamant).

(3) Prejudiciul cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a

cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești se

repară indiferent de vinovăția instanței de judecată, a organului de urmărire penală, a

organului responsabil de executarea hotărârilor judecătorești sau a instituției de stat

debitoare.”

prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a

cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești

nr. 87 din 21 aprilie 2011:

„(1) Sarcina probațiunii lipsei de încălcare a dreptului la judecarea în termen rezonabil

a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești și a

lipsei suportării unui prejudiciu moral îi revine Ministerului Justiției, iar sarcina de a

dovedi suportarea prejudiciului material cauzat prin această încălcare și suportarea

costurilor și cheltuielilor de judecată îi revine reclamantului.

(2) Instanța de judecată care examinează în fond cauza, organul de urmărire penală,

autoritatea implicată în proces sau, după caz, executorul judecătoresc ori autoritatea

responsabilă de executarea hotărârii judecătorești prezintă Ministerului Justiției un

raport motivat privind modul de respectare a termenului rezonabil și, după caz, dosarul

sau o copie de pe dosar.

(3) Raportul privind modul de respectare a termenului rezonabil se prezintă în scris și

va conține: numele și prenumele judecătorului, ale reprezentantului autorității

implicate în proces, ale executorului judecătoresc sau ale reprezentantului autorității

responsabile de executarea hotărârii judecătorești; date despre acțiunile procesuale

întreprinse, termenele de realizare și motivarea acestora; date despre acțiunile

procesuale întreprinse în vederea accelerării procedurii de judecare, după caz; alte date

relevante privind respectarea termenului rezonabil.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

menționează că instanța de apel a pronunțat dispozitivul deciziei la 26 septembrie

apel către participanții la proces la 22 noiembrie 2023 (vol. II, f.d. 160). În această

ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că, în

speță, calea de atac în ordine de recurs a fost demarată în interiorul termenului

8

legal, deoarece Ministerul Justiției al Republicii Moldova a depus recursul la 11

decembrie 2023 și Boris Șapoval la 15 ianuarie 2024.

examinarea cauzei civile în ordine de recurs s-a realizat fără înștiințarea și audierea

participantul.

prisma argumentelor invocate și a materialelor din dosar, coroborat cu normele de

drept material și procedural aplicabile la soluționarea litigiului dedus judecății,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră recursurile declarate

de către Ministerul Justiției al Republicii Moldova, de SRL „Evial-Trans” și Boris

Șapoval întemeiate și care urmează a fi admise, cu casarea deciziei instanței de

apel și remiterea cauzei la judecare în instanța de apel.

principiul general după care orice hotărâre judecătorească trebuie să fie motivată și

să reprezinte premisa pentru soluția din dispozitiv. Aceasta dispoziție este edictată

atât în interesul unei bune administrări a justiției și încrederii ce trebuie să inspire

justițiabililor, cât și pentru a se da instanțelor superioare posibilitatea de a controla

judecată primelor instanțe.

arate motivele de fapt și de drept care au format convingerea lor, să enunțe cele

constatate și dovezile care au determinat-o. În acest sens, legiuitorul a investit

apelul cu efect devolutiv, care presupune două limite rationale: tantum devolutum

quantum apellatum, adică instanța de apel rejudecă în fapt și în drept, cee ce

apelantul a înțeles să atace din hotărârea primei instanțe, fiind o consecință a

principiului disponibilității care guvernează procesul civil și tantum devolutum

quantum iudicatum, unde instanța de apel efectuează o nouă examinare în fond, dar

și exercită controlul judiciar complet, în fapt și în drept, asupra cee ce a hotărât

prima instanță.

revenea o deosebită atenție de a determina toate componentele acțiunii civile, și în

special obiectul acțiunii civile și temeiurile acesteia. Obiectul acțiunii civile îl

formează pretențiile reclamantului față de pârât, adresate instanței de judecată în

scopul apărării propriilor drepturi și care reies din raportul material-litigios și în

privința cărora instanța de judecată urmează să se expună prin hotărâre.

material-litigios dintre părți întru constatarea corectă a specificului obiectului

9

acțiunii civile și temeiului acesteia. Subsecvent identificării raporturilor dintre

părți, instanța de judecată urmează să stabilească obiectul probațiunii pe pricina

dedusă judecății, circumstanță care presupune în sine conturarea faptelor juridice

prin care se justifică pretențiile și obiecțiile părților și fără de care este imposibilă

soluționarea justă a litigiului.

Șapoval, obiectul acțiunii îl formează constatarea faptului încălcării dreptului lui

Boris Șapoval și a SRL „Evial-Trans” la exercitarea urmării penale într-un termen

rezonabil în cadrul cauzei penale 2005939025, precum și despăgubirea

reclamanților pentru prejudiciul material și moral cauzat prin încălcarea acestui

drept.

Apel Chișinău, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că

instanța de apel nu a făcut o cercetare efectivă, completă și complexă a

circumstanțelor cauzei, pronunțând o soluție nemotivată.

către Procuratura Generală, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

atestă că, în luna decembrie 2003, Galina Șapovalov, fiind proprietarul

SRL „Evial-Trans”, a donat această întreprindere fiului său, Boris Șapoval.

penală despre faptul că, la înregistrarea modificărilor la Camera Înregistrării de

Stat a Republicii Moldova în privința SRL „Evial-Trans” a fost stabilit că,

directorul întreprinderii, Liviu Ursu, împreună cu persoane necunoscute, în baza

unor acte false, legalizate de către notarul Eugen Barbulat, au introdus modificări

în actele de constituire, în rezultatul cărora proprietar a 100 % a întreprinderii a

fost înscris în Registrul de stat cetățeanul Alexei Chelea. Totodată, în rezultatul

acțiunilor ilegale ale lui Liviu Ursu și ale altor persoane necunoscute, întreprinderii

i-au fost cauzate daune materiale în sumă de 18 000 MDL, care până în prezent nu

au fost restituite.

Penală a Serviciului de Informații și Securitate al Republicii Moldova a pornit

urmărirea penală în cauza penală nr. 2005939025, pe semnele infracțiunii

prevăzute de art. 336 alin. (1) și art. 361 alin. (2) lit. b) și d) din Codul penal.

cauza penală nr. 2005939025 a fost retrasă din gestiunea organului de urmărire

penală a Serviciului de Informații și Securitate al Republicii Moldova și a fost

10

remisă organului de urmărire penală a Comisariatului de Poliție al raionului

Strășeni, pentru efectuarea în continuare a urmăririi penale.

cadrul Comisariatului de Poliție al raionului Strășeni, Boris Șapoval a fost

recunoscut în calitate de parte civilă în cauza penală nr. 2005939025, ținând cont

de faptul că prin infracțiune acestuia i-a fost cauzat un pretins prejudiciu material

în sumă de 28 000 MDL.

Ulterior, prin ordonanța din 07 octombrie 2010 a procurorului în Procuratura

raionului Strășeni, Rusu Andrian, bănuitul Liviu Ursu a fost scos de sub urmărire

penală, pe motivul lipsei în acțiunile lui a elementelor componenței de infracțiune.

Ordonanța dată nu a fost contestată.

ordonanța de suspendare a urmăririi penale în cauza penală nr. 2005939025, până

la stabilirea persoanelor care urmează a fi puse sub învinuire.

a fost anulată ordonanța de suspendare a urmăririi penale din 07 octombrie 2010,

s-a dispus reluarea urmăririi penale și retragerea cauzei penale nr. 2005939025 de

la organul de urmărire penală al Comisariatului de Poliție al raionului Strășeni și

transmiterea acesteia organului de urmărire penală al Comisariatului de Poliție al

sectorului Centru, mun. Chișinău, pentru efectuarea urmăririi penale.

Centru, mun. Chișinău, Tatiana Rutcovschi, comunicată în aceiași zi părții civile

Boris Șapoval, a fost suspendată urmărirea penală în cauza penală nr. 2005939025,

în temeiul art. 2871 alin. (1) pct. 2) din Codul de procedură penală, din motiv că nu

s-au putut de stabili persoanele care pot fi puse sub învinuire, ținând cont și de

faptul că au fost efectuate toate acțiunile de urmărire penală, a căror efectuare este

posibilă în lipsa învinuitului, au fost întreprinse toate acțiunile pentru descoperire

infracțiunii.

Trans” și Boris Șapoval a depus cerere prin care a solicitat reluarea, în baza

art. 2873 din Codului de procedură penală, a urmăririi penale în cauza penală

nr. 2005939025 și înaintarea învinuirii cetățeanului Liviu Ursu și Alexei Chelea în

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 191 alin. (5) și art. 190 alin. (5) din Codul

penal.

11

mun. Chișinău, oficiul Centru, Diana Beșleaga, s-a respins cererea de reluare părții

civile de reluare a urmăririi penale.

SRL „Evial-Trans” și Boris Șapoval, a depus plângere în ordinea art. 2991 din

Codul de procedură penală, solicitând anularea ordonanței din 2 septembrie 2020 a

procurorului în Procuratura mun. Chișinău, oficiul Centru, Diana Beșleaga.

procurorului-șef al Procuraturii mun. Chișinău, șef-adjunct al Oficiului Centru, s-a

respins plângerea depusă de avocatul Alexandru Havrun în interesele SRL „Evial-

Trans” și Boris Șapoval, ca neîntemeiată.

Boris Șapoval, a contestat la judecătorul de instrucție ordonanța din 2 septembrie

2020 și ordonanța procurorului ierarhic superior 8 februarie 2021, în ordinea

art. 313 din Codul de procedură penală.

s-a respins plângerea depusă de avocatul Alexandru Havrun în interesele

SRL „Evial-Trans” și Boris Șapoval privind declararea nulității ordonanței

procurorului din 2 septembrie 2020 de respingere a cererii cu privire la reluarea

urmării penale și ordonanței procurorului ierarhic superior din 8 februarie 2021, ca

neîntemeiată.

în fond prezenta cauză, Judecătoria Chișinău, sediul Centru și Curtea de Apel

Chișinău au considerat că, în privința reclamanților, sunt aplicabile prevederile

Legii nr. 87/2011, reținând ca motiv de admitere a pretențiilor durata excesivă a

urmăririi penale, care a constituit 17 ani și 3 luni.

nr. 87/2011 instituie un remediu intern eficient pentru constatarea inter alia a

încălcării dreptului la judecare a în termen rezonabil.

să parcurgă câteva etape de apreciere: (i) identificarea în substanță a obiectului

pretențiilor; (ii) identificarea perioadei de referință; și (iii) aprecierea necesității și,

dacă e cazul, a cuantumului satisfacțiilor echitabile.

12

pretențiilor privind repararea prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la

judecarea în termen rezonabil a cauzei în procedurile civile și cele penale.

aspecte: (i) dacă procedurile fac parte din sfera penalului în sensul Articolului 6 din

Convenție, și (ii) dacă da, atunci când persoanei care pretinde violarea dreptului

său la durata procedurilor i s-a înaintat o acuzație în materie penală.

violări a duratei procedurilor penale, victimele, persoanele care au înaintat o

sesizare, martorii, alte persoane participante în proces, în afară de acuzat (bănuit,

învinuit, inculpat), nu pot pretinde încălcarea dreptului la durata nerezonabilă a

procedurilor penale. Cu alte cuvinte, Articolul 6 § 1 din Convenție sub aspectul său

penal, poate fi invocat numai de persoana căreia i s-a înaintat o acuzație.

nerezonabilă a procedurilor penale în legătură cu imposibilitatea soluționării

aspectului civil, și anume examinarea excesiv de lungă a acțiunii sale civile în

cadrul procedurilor penale. În această situație poate fi apreciată și durata

procedurilor penale, dar începând cu momentul înaintării acțiunii civile, și doar

luându-se în considerare criteriile aplicabile procedurilor civile.

constituie un concept autonom care se apreciază după unele criterii deja bine

definite (criteriile Engel), și anume: (1) încadrarea în dreptul intern; (2) natura

infracțiunii (delictului, contravenției, etc.); (3) gravitatea pedepsei pe care persoana

în cauză riscă să o primească.

au avut calitatea de acuzați (bănuiți, învinuiți, inculpați) în cauza penală

nr. 2005939025, ci de parte civilă. Astfel, nu se poate reține incidența art. 6 § 1 din

Convenție sub aspect penal în privința lor, întrucât această garanție vizează

exclusiv persoanele împotriva cărora s-a formulat o acuzație în materie penală.

cauză este identificarea în substanță a obiectului pretențiilor, care inter alia

presupune verificarea faptului dacă SRL „Evial-Trans” și Boris Șapoval au

calitatea de subiecți îndreptățiți să sesizeze instanța în temeiul Legii nr. 87/2011,

solicitând constatarea încălcării dreptului la exercitarea urmăririi penale într-un

13

termen rezonabil și acordarea de despăgubiri pentru durata pretins excesivă a

urmăririi penale.

subiecților prevăzuți de Legea nr. 87/2011, urmează a fi determinată perioada de

referință și identificat momentul din care a luat naștere dreptul lor de a invoca

durata excesivă și nerezonabilă a procedurii penale și din cauza căreia a fost

imposibilă soluționarea acțiunii lor civile formulate în cadrul procesului penal. Sub

acest aspect, momentul de început al curgerii termenului se raportează la data

înaintării acțiunii civile, iar aprecierea caracterului rezonabil al duratei se va face

exclusiv prin prisma criteriilor aplicabile procedurilor civile.

mod expres dacă recunoașterea SRL „Evial-Trans” și a lui Boris Șapoval în calitate

de parte civilă în procesul penal a fost însoțită de înaintarea efectivă a unei acțiuni

civile, în sensul art. 219 și art. 221 din Codul de procedură penală. Doar în această

ipoteză poate fi reținut fără echivoc că aceștia au dobândit calitatea de titulari ai

unei acțiuni civile conexe cauzei penale, iar dreptul lor la judecarea într-un termen

rezonabil se analizează în raport cu criteriile aplicabile procedurilor civile.

și art. 221 din Codul de procedură penală, are relevanță esențială asupra poziției lor

procesuale. Or, conform acestor dispoziții legale, partea civilă are posibilitatea de a

solicita repararea prejudiciului material și moral cauzat prin infracțiune. Aceasta

este o componentă a principiului disponibilității a drepturi a părților. Totodată, prin

înaintarea acțiunii civile, partea dobândește o poziție procesuală consolidată, fiind

parte în proces cu drepturi specifice. Iar, pe de altă parte, autoritățile judiciare sunt

obligate să soluționeze în mod unitar atât aspectele de răspundere penală, cât și

cele de răspundere civilă, ceea ce asigură celeritatea și efectivitatea reparării

prejudiciului.

acțiune civilă în procesul penal, ci au fost doar recunoscuți ca parte civilă, instanța

de apel avea obligația să aprecieze dacă simpla recunoaștere procesuală ca parte

civilă este suficientă pentru a atrage incidența Legii nr. 87/2011 și pentru a da

naștere dreptului lor la repararea prejudiciului cauzat prin durata excesivă și

nerezonabilă a urmării penale. O asemenea analiză trebuia realizată prin raportare

la scopul și finalitatea Legii nr. 87/2011, respectiv asigurarea unui remediu efectiv

împotriva întârzierilor nejustificate în soluționarea litigiilor, precum și în lumina

14

jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, care impune interpretarea

extensivă a noțiunii de „drepturi civile” protejate de art. 6 din Convenție.

pretențiilor reclamanților, instanța de apel trebuia să analizeze caracterul rezonabil

sau nerezonabil al duratei urmării penale prin prisma criteriilor de apreciere

stabilite în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, în special de

complexitatea cauzei, comportamentul reclamanților și al autorităților relevante,

precum și miza/interesul pentru reclamanți (a se vedea cauza Doustaly c. Franței,

hotărârea din 23 aprilie 1998, Rapoarte 1998-II, p. 857, § 39) ”.

Supreme de Justiție atestă că instanța ierarhic inferioară nu a efectuat o analiză

complexă și detaliată a criteriilor consacrate pentru aprecierea caracterului

rezonabil al duratei procedurilor. Or, aceste criterii (complexitatea cauzei,

comportamentul autorităților, diligența reclamanților și importanța litigiului)

constituiau elemente indispensabile pentru soluționarea temeinică a prezentului

litigiu.

omis să verifice dacă autoritățile de urmărire penală au întreprins toate măsurile

rezonabile și necesare pentru identificarea făptuitorului și pentru avansarea

anchetei. Suspendarea repetată a urmăririi penale pe motivul imposibilității

stabilirii unei persoane care să fie pusă sub învinuire nu poate, prin ea însăși, să

justifice durata excesivă a procedurii, în lipsa unei analize a diligenței organelor de

urmărire penală și a oportunității măsurilor dispuse de acestea.

ordin obiectiv, cum ar fi dificultatea identificării făptuitorului, nu exonerează

autoritățile de obligația pozitivă de a acționa cu promptitudine și eficiență în

desfășurarea anchetei. Astfel, instanța de apel era ținută să evalueze dacă perioada

îndelungată de stagnare a urmăririi penale reflectă o pasivitate a organelor abilitate

sau este consecința unor impedimente reale, diferență esențială pentru aprecierea

rezonabilității duratei procedurii.

al Curții Supreme de Justiție observă că instanța de apel nu a procedat la o analiză

detaliată a conduitei procesuale a acestora, deși ea reprezentă un criteriu relevant

pentru aprecierea duratei rezonabile a procedurilor. În mod special, instanța

ierarhic inferioară a omis să examineze aspectele legate de pasivitatea

reclamanților pe parcursul urmăririi penale.

15

acțiune civilă în procesul penal, în condițiile art. 219 și art. 221 Cod procedură

penală, ceea ce ar fi consolidat poziția lor procesuală și ar fi determinat autoritățile

să soluționeze cu celeritate pretențiile patrimoniale.

civilă în procesul penal, urma a fi apreciat dacă pasul lor a avut consecințe directe

asupra duratei și eficienței urmăririi penale. Exercitarea acțiunii civile în procesul

penal nu reprezintă doar un drept facultativ al victimei, ci și un instrument de

realizare efectivă a principiului reparării integrale a prejudiciului cauzat prin

infracțiune. În lipsa valorificării acestui mecanism, reclamanții și-au diminuat

propriile garanții procesuale și au contribuit la tergiversarea soluționării litigiului

patrimonial.

reclamanții nu au contestat ordonanța din 28 aprilie 2016, prin care urmărirea

penală a fost suspendată în temeiul art. 2871 alin. (1) pct. 2) din Codul de

procedură penală, deși acesta constituie un element relevant de analiză în evaluarea

conduitei reclamanților.

contesta ordonanțele de suspendare a urmăririi penale, inclusiv prin depunerea unei

plângeri conform art. 2991 și art. 313 din Codul de procedură penală, din

materialele dosarului nu rezultă că SRL „Evial-Trans” și a lui Boris Șapoval ar fi

făcut uz de aceste drepturi procedurale. Iar, instanța de apel, la aprecierea

criteriului comportamentul reclamanților urma să stabilească dacă, prin

neexercitarea acestor drepturi procedurale, reclamanții au valorificat sau nu

mecanismele procesuale existente și dacă acestea ar fi putut conduce la reluarea

urmăririi penale și, implicit, la examinarea promptă a pretențiilor lor patrimoniale.

procedurală a reclamanților în procesul penal a influențat negativ evoluția urmării

penale și dacă a contribuit la prelungirea duratei acestei proceduri, diminuând

eficiența protecției judiciare. Or, din perspectiva evaluării comportamentului

părților, inacțiunile lor în exercitarea căilor de atac constituie un factor care trebuie

avut în vedere pentru aprecierea temeiniciei pretențiilor privind prejudiciul invocat,

deoarece partea civilă dispunea de instrumente legale clare pentru a preveni sau a

limita efectele suspendării urmăririi penale.

ordonanței de suspendare reflectă o conduită pasivă a reclamanților și cum aceasta

16

influențează evaluarea duratei urmăririi penale și a caracterului pretins nerezonabil

al acesteia.

din 17 august 2020 de reluare a urmăririi penale reprezintă un aspect esențial în

evaluarea conduitei acestora în cadrul procedurii de urmărire penală. Or, în baza

art. 2873 din Codul de procedură penală, reluarea urmăririi penale presupune că au

dispărut motivele suspendării sau a devenit necesară efectuarea unor acțiuni de

urmărire penală. Astfel, în cazul în care partea solicită reluarea urmării penale după

suspendare, este rezonabil de presupus că aceasta pune la dispoziția organului de

urmărire penală elemente sau circumstanțe noi, care sunt relevante și care justifică

reconsiderarea cauzei și permit continuarea investigațiilor.

element de noutate, fapt ce a condus la respingerea acesteia prin ordonanța

procurorului din 2 septembrie 2020. Ulterior, această ordonanță a fost menținută

prin ordonanța procurorului ierarhic superior și încheierea judecătorului de

instrucție, confirmând legalitatea concluzia procurorului că lipsesc împrejurări ce

ar justifica reluarea urmăririi penale.

2020 de reluarea a urmăririi penale demonstrează o pasivitate procedurală a

reclamanților, care nu au valorificat pe deplin mecanismele legale existente pentru

a avansa investigațiile și a accelera urmărirea penală. Iar, instanța de apel trebuia să

ofere o apreciere faptului că această conduită a influențat direct durata urmăririi

penale, contribuind la întârzierea rezolvării pretențiilor lor patrimoniale și

reducând temeinicia invocării unui prejudiciu cauzat de durata excesivă a urmăririi

penale. Or, instanța de apel trebuia să aibă în vedere că, în absența unor elemente

noi, cererea de reluare nu putea fi apreciată ca temeinică, iar durata urmăririi

penale trebuie analizată raportat la comportamentul activ sau pasiv al reclamanților

în exercitarea drepturilor lor procesuale.

că, instanța de apel trebuia să verifice dacă pasivitatea reclamanților a influențat

durata urmăririi penale, inclusiv neexercitarea dreptului de a formula o acțiune

civilă în procesul penal în temeiul art. 219 și art. 221 din Codul de procedură

penală; necontestarea ordonanței din 28 aprilie 2016, prin care urmărirea penală a

fost suspendată conform art. 2871 alin. (1) pct. 2) din Codul de procedură penală; și

lipsa prezentării de informații sau probe noi în cererea din 17 august 2020 de

reluare a urmăririi penale. Evaluarea acestor aspecte era esențială pentru a aprecia

17

temeinicia pretențiilor reclamanților și pentru a determina în ce măsură durata

urmăririi penale a fost efectiv excesivă.

verificat dacă există indicii de tergiversare intenționată a efectuării urmăririi

penale. Or, trebuia analizat dacă desfășurarea acesteia s-a realizat în conformitate

cu sarcinile procesului penal, ținând cont de circumstanțele obiective care au

afectat procedura, respectiv imposibilitatea identificării persoanei care urma să fie

pusă sub învinuire.

de apel a omis să analizeze dacă partea vătămată (partea civilă), reclamanții din

prezenta speță, a indicat o inacțiune concretă imputabilă organului de urmărire

penală sau o întârziere procedurală nejustificată în desfășurarea anchetei. Iar,

această analiză era esențială pentru determinarea caracterului rezonabil sau

nerezonabil al duratei procedurii urmăririi penale și, implicit, pentru stabilirea

eventualelor drepturi la despăgubiri ale reclamanților.

Supreme de Justiție conchide că instanța de apel nu a motivat în mod concret în ce

constă încălcarea termenului rezonabil, limitându-se la constatarea generică a unei

durate extinse a procedurii de urmărire penală, fără a arăta care perioade de

inactivitate sunt imputabile autorităților, ce acțiuni au fost omise de către acestea și

în ce măsură organele de urmărire penală nu au fost îndestul de diligente și care, în

final, ar justifica antrenarea răspunderii statului să despăgubească reclamanții. Or,

termenul rezonabil nu este definit în mod precis de niciun act normativ, ci depinde

de circumstanțele concrete ale fiecărui caz.

Libertăților fundamentale presupune examinarea corectitudinii procedurilor

aplicate în ansamblu, și anume ținând cont de toate etapele și oportunitățile

acordate unui reclamant, dar nu presupune evaluarea unui defect de procedură

izolat în sine.

interne stabilesc durata acțiunii procesuale, rezultând că o încălcare a termenului

limită fixat de instanțele interne nu va constitui în mod necesar o încălcare a

articolului 6. În temeiul jurisprudenței Curții nu este fixat un termen limită pentru

un anumit tip de procedură, iar toate situațiile sunt examinate fiecare caz în parte.

constată că hotărârea instanței de apel este lipsită de o motivare, contravenind atât

18

exigenților art. 6 § 1 din Convenția pentru apărarea Drepturilor Omului și a

Libertăților fundamentale, cât și celor prevăzute de art. 373 din Codul de procedură

civilă. Or, instanța de apel trebuia să țină cont de jurisprudența Curții Europene a

Drepturile Omului, potrivit căreia autoritățile nu pot fi obligate să garanteze un

rezultat în cadrul anchetei penale, ci doar să demonstreze că au depus eforturi

serioase, continue și rezonabile în vederea investigării faptelor (a se vedea cauza

Caloc c. Franței, cererea nr. 3463/97).

factual care să permită avansarea anchetei, simpla durată a procesului penal nu

poate, în sine, să conducă la constatarea unei încălcări a termenului rezonabil, dacă

autoritățile și-au îndeplinit atribuțiile cu diligența cerută de lege.

Maria Luca c. Republicii Moldova, în care CtEDO a constatat că reclamanta nu a

indicat nicio întârziere concretă în acțiunile autorităților, în afară de faptul că

ultimele au decis să suspende ancheta, în lipsa unui suspect. Conform concluziilor

Curții Europene în acea cauză, circumstanțele speței nu relevă faptul că organul de

urmărire penală sau procuratura au acționat în mod necorespunzător sau nu și-au

îndeplinit în alt mod atribuțiile cu diligența cuvenită din momentul implicării

reclamantei și până la suspendarea investigației, în timp ce incapacitatea de a

identifica făptuitorul a fost singurul motiv pentru care urmărirea penală nu a putut

avansa.

nr. 87/2011, instanța de apel avea obligația de a elucida complet și fundamentat un

șir de aspecte esențiale, inclusiv dacă reclamanții sunt subiecți conform Legii

nr. 87/2011 și dacă, în cazul când urmărirea penală este suspendată pe motive

obiective, aceasta poate constitui obiect al unei acțiuni civile înaintate în temeiul

Legii nr. 87/2011.

de apel, nu rezultă clar care acțiuni urma a fi întreprinse de organul de urmărire

penală. Instanțele ierarhic inferioare s-au limitat doar la constatarea încălcării

termenului rezonabil al urmăririi penale, fără a da o apreciere criteriilor și a explica

raționamentele admiterii acțiunii.

de apel nu a stabilit indubitabil că acțiunea dedusă judecății se încadrează în

cerințele stabilite de Legea nr. 87/2011. Neexercitarea acestei obligații procesuale

echivalează cu lipsa unei judecăți efective asupra fondului cauzei și, în

19

circumstanțele date, instanța de recurs este în dificultate de a exercita controlul

judiciar asupra unei asemenea soluții date de Curtea de Apel Chișinău și de a

verifica temeinicia și legalitatea acestei soluții.

urmează să se conducă nemijlocit de principiul adevărului obiectiv, care se

manifestă prin stabilirea multilaterală, completă și obiectivă a tuturor

circumstanțelor care au importanță pentru justa soluționare a cauzei. De altfel, o

hotărâre judecătorească motivată în sensul respectării cerințelor 6 § 1 CEDO,

presupune o examinare reală a problemelor esențiale relevate în speță, cel puțin

pentru a le aprecia pertinența. Pentru a răspunde cerințelor procesului echitabil,

motivarea ar trebui să evidențieze că judecătorul a examinat cu adevărat chestiunile

esențiale ce i-au fost prezentate (Boldea c. României din 15 februarie 2007,

paragraful 29; Helle c. Finlandei din 19 februarie 1997, paragraful 60).

examinare efectivă a motivelor, a argumentelor și a probelor prezentate de către

părți (Perez c. Franței [MC], nr. 47287/99 din 12 februarie 2004, § 80; Loupas

c. Greciei, nr. 21268/16 din 20 iunie 2019, § 37; Capacchione c. Republicii

Moldova din 30 noiembrie 2021, § 19).

Drepturile Omului, 6 § 1 din Convenție obligă instanțele să își motiveze deciziile

sale. Întinderea obligației de motivare poate varia în funcție de natura deciziei și

trebuie analizată în lumina circumstanțelor fiecărei cauze. Fără a necesita un

răspuns detaliat la fiecare argument invocat de către un reclamant, această obligație

presupune, totuși, că o parte la procedura judiciară poate aștepta un răspuns

specific și explicit la acele argumente care sunt decisive pentru rezultatul

procedurii în cauză (Paixão Moreira Sá Fernandes c. Portugaliei, nr. 78108/14 din

25 februarie 2020, § 71 și cauzele citate în aceasta; Caraman c. Republicii

Moldova din 16 februarie 2021, § 23).

impune trimiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel, cu examinarea

completă a criteriilor relevante, precum și cu motivarea convingătoare a

constatărilor privind întrunirea condițiilor de a sesiza instanța în temeiul Legii

nr. 87/2011, precum și a conduitei părților și diligenței autorităților implicate în

desfășurarea urmării penale.

Supreme de Justiție ajunge la concluzia că examinarea cauzei în instanța de apel

20

s-a realizat pripit și evaziv, fiind ignorate și neelucidate circumstanțele

determinante soluționării corecte și obiective a cauzei, ceea ce impune casarea

integrală a deciziei instanței de apel cu trimiterea cauzei spre rejudecare în instanța

de apel, în alt complet de judecată.

temeinicia recursurilor declarate de Ministerul Justiției al Republicii Moldova și de

SRL „Evial-Trans” și Boris Șapoval, iar drept consecință necesitatea de a casa

integral decizia instanței de apel, cu trimiterea cauzei spre rejudecare în instanța de

apel, în alt complet de judecată.

din Codul de procedură civilă

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Admite recursurile declarate de SRL „Evial-Trans” și Boris Șapoval,

reprezentat de avocatul Alexandru Havrun, precum și de Ministerul Justiției al

Republicii Moldova.

Casează integral decizia din 26 septembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău,

adoptată în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă

SRL „Evial-Trans” și Boris Șapoval împotriva Ministerului Justiției al Republicii

Moldova, intervenient accesoriu Procuratura Generală a Republicii Moldova, cu

privire la constatarea încălcării dreptului la examinarea în termen rezonabil a

cauzei, încasarea prejudiciului moral, prejudiciului material și a cheltuielilor de

judecată și trimite cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Centru, în alt complet

de judecată.

Decizia este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Oxana Parfeni

21