3ra-207/25 — anularea actulului administrativ

La 18 aprilie 2018, Întreprinderea cu Capital Străin „Farmina” Societate cu Răspundere Limitată a depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei mun. Chișinău, terț Societatea cu Răspundere Limitată „Buredava” cu privire la anularea actului administrativ privind aprobarea reamplasării locului de comerț emis de Direcția generală arhitectură, urbanism și relații funciare al Primăriei mun. Chișinău, prin care Societatea cu Răspundere Limitată „Buredava” a fost autorizată să reamplaseze pavilionul său de comerț pe terenul public din str. XXXX, mun. Chișinău.

În motivarea acțiunii a indicat reclamantul că, ÎCS „Farmina” SRL deține cu drept de proprietate terenul cu nr. cadastral XXXX și construcțiile situate în mun. Chișinău. str. XXXX, unde este amplasat și sediul juridic al societății. Pe terenul adiacent, cu nr. cadastral XXXX, situat pe str. XXXX, SRL „Buredava” a inițiat activitate comercială într-un pavilion, în baza notificării nr.32089 din 12 mai 2017.

Notează că, în 2015, SRL „Buredava” a început executarea lucrărilor de construcții pe adresa str. XXXX, în baza autorizației de construcții nr.385 din 30 octombrie 2014. Ca rezultat, pe locul autorizat al comerțului, a fost deschis șantierul de construcții, cu reamplasarea ilegală a gheretei/locului de vânzare pe trotuarul străzii XXXX, mun. Chișinău.

Menționează că, prin scrisoarea nr.03-9/507 din 16 octombrie 2017, Pretura sect. Ciocana a comunicat despre obligația administratorului SRL „Buredava” să reamplaseze pavilionul comercial conform schemei de reamplasare rectificată, coordonată cu Direcția generală arhitectură, urbanism și relații funciare și să deblocheze accesul circulației pietonale.

Relevă că, prin răspunsul nr.03-9/507 din 22 noiembrie 2017, Pretura sect. Ciocana a informat că, pavilionul comercial al SRL „Buredava” a fost reamplasat de pe str. XXXX și activează în conformitate cu schema de reamplasare aprobată de Direcția generală arhitectură, urbanism și relații funciare, în baza Dispoziției Preturii sect. Ciocana nr.01-1/07 din 14 ianuarie 2015 și a Notificării nr.32089 din 12 mai 2017. 1

Consideră reclamanta că, actul administrativ privind aprobarea schemei de reamplasare, emis de către Direcția generală arhitectură, urbanism și relații funciare, prin care SRL „Buredava” a fost autorizată să reamplaseze pavilionul său comercial pe terenul public din str. XXXX, a fost emis contrar legii și procedurii stabilite.

Invocă în acest sens, prevederile art.14 ale Legii cu privire la comerțul interior nr.231 din 23.09.2010, și precizează că, actul administrativ contestat privind aprobarea reamplasării pavilionului comercial, a fost emis contrar legii, cu trimitere la notificarea SRL „Buredava” nr. 32089 din 12 mai 2017, în privința activității sale de comerț, desfășurată nemijlocit pe str. CXXXX, mun. Chișinău, fără ca SRL „Buredava” să depună o altă notificare în privința locului reamplasat de comerț și fără prezentarea actului care ar confirma stabilirea relațiilor funciare în privința acestui loc.

La caz, atestă încălcarea legislației din partea pârâtei și a SRL „Buredava”, care constă în faptul că aceasta din urmă, ocupând terenul public municipal, era obligată, odată cu reamplasarea pavilionului de comerț respectiv în alt loc, să încheie încă un contract de arendă funciară în privința locului ocupat prin reamplasare, dar și să depună o notificare repetată la Primăria mun. Chișinău, cu indicarea noului loc de vânzare. Or, prevederile art.15 alin.(2) al Legii cu privire la comerțul interior nr. 231 din 23.09.2010, obligă comerciantul să depună notificarea privind inițierea activității de comerț în mod separat pentru fiecare unitate comercială și/sau loc de vânzare.

Punctează că, la noul loc de comerț, în pavilionul comercial pe str. XXXX din mun. Chișinău, SRL „Buredava” a executat ilegal construcția unei anexe capitale din cotileț, ceea ce contravine art. 15 al Regulilor de funcționare a rețelei de comerț ambulant, aprobat prin HG nr.517 din 18.09.1996, care prevede că la pavilioane se referă construcțiile din metal ușor și sticlă (sau din alt material analogic), care se instalează provizoriu și nu sunt construcții capitale.

Comunică că, la 5 februarie 2018 a înaintat pârâtului plângerea înregistrată cu nr.06-111/774, iar la 1 martie 2018 plângerea înregistrată cu nr.06-111/1426, care au fost lăsate fără reacție legală.

Consideră că, aprobarea reamplasării de către Direcția generală arhitectură, urbanism și relații funciare, prin care SRL „Buredava” a fost autorizată să practice comerțul în pavilionul său într-un loc public, este un act administrativ, în sensul art.1 al Legii contenciosului administrativ nr.793- XIV din 10.02.2000, întrucât constituie manifestare juridică unilaterală de voință, cu caracter individual, din partea autorității publice locale în vederea executării în concret a legii. 2

Întru respectarea procedurii prealabile, la 16 martie 2018, a înaintat pârâtului cererea prealabilă, înregistrată cu nr.06-111/1426, prin care a solicitat anularea actului administrativ contestat, care a fost lăsată fără răspuns și reacție legală.

Consideră că, actul administrativ emis, încalcă dreptul de proprietate și de vecinătate al ÎCS„ Farmina” SRL, deoarece perturbează folosința normală a clădirii și anexelor sediului său de pe str. XXXX.

Prin încheierea Judecătoriei Chișinău sediul Râșcani din 16 august 2019, s-a dispus atragerea în proces, a Preturii sectorului Ciocana.

La 23 august 2019, ÎCS„ Farmina” SRL a depus cerere de concretizare a cerințelor și completare a temeiurilor acțiunii, solicitând anularea deciziei Pretorului sectorului Ciocana nr. 01-10/07 din 14 ianuarie 2015„ Cu privire la permiterea reamplasării provizorii a unui pavilion comercial” și schemei de reamplasare a pavilionului aprobate de DGRUAF al Consiliului municipal Chișinău, precum și încasarea cheltuielilor de judecată.

La 3 martie 2020, ÎCS„ Farmina” SRL a depus cerere de concretizare a cerințelor și completare a temeiurilor acțiunii, solicitând anularea deciziei Pretorului sectorului Ciocana nr. 01-10/07 din 14 ianuarie 2015„ Cu privire la permiterea reamplasării provizorii a unui pavilion comercial” și schemei de reamplasare a pavilionului aprobate de DGRUAF al Consiliului municipal Chișinău, precum și încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin încheierea din 24 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, s-a atras în proces, în calitate de persoană terță Direcției generale arhitectură, urbanism și relații funciare.

La 21 iulie 2021, SRL „Buredava” reprezentată de avocatul Vladislav Pantaz a depus cerere de apel împotriva hotărârii din 23 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, iar la 10 ianuarie 2022 a depus cerere de apel motivată, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii din 23 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, cu emiterea unei noi decizii prin care să fie declarată inadmisibilă acțiunea sau respinsă ca tardivă.

La 30 iulie 2021, Pretura sectorului Ciocana a depus cerere de apel împotriva hotărârii din 23 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

Prin încheierea din 22 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-a declarat inadmisibil apelul depus de Pretura sectorului Ciocana, împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău sediul Râșcani din 23 iunie 2021, din motiv că apelul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art. 232 alin. (1) Cod administrativ, iar apelanta nu a solicitat repunerea în termen.

La decizia suplimentată din 13 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis parțial cererea avocatului Pantaz Vladislav în interesele apelantului SRL „Buredava”, cu privire la adoptarea deciziei suplimentare la decizia Curții de Apel Chișinău din 20 septembrie 2022. S-a încasat din contul ÎCS „Farmina” SRL în beneficiul SRL „Buredava” suma în mărime de 4 000 lei, cu titlu de cheltuieli de asistență juridică suportate la examinarea cauzei.

În motivarea soluției, instanța de apel a reținut că, autoritatea publică a emis dispoziția nr. 01-10/07 din 14 ianuarie 2015, prin care s-a permis reamplasarea provizorie (pe perioada efectuării construcției) a pavilionului comercial ce aparține SRL „Buredava”, din str. XXXX, conform schemei aprobate de DGAURF, în conformitate cu prevederile pct. 11 lit. k), s) și pct. 12 din Regulamentul de organizare și funcționare a preturilor de sector, aprobat prin Decizia Consiliului mun. Chișinău nr. 22/65 din 5 mai 2005, la cererea depusă de către solicitantă fiind anexat setul de acte necesar pentru a i se permite reamplasarea provizorie a pavilionului comercial în str. XXXX, mun. Chișinău, după cum urmează: certificatul de urbanism pentru proiectare nr. 84/14 din 18 februarie 2014, autorizația de construire nr. 385 din 30 octombrie 2014.

A constat că, autoritatea publică pârâtă, a urmat cu exactitate conduita prescrisă de legislația în vigoare, nefiind stabilite careva temeiuri pentru anularea actului contestat de către reclamantă, fiind impusă necesitatea 5 respingerii acțiunii, ca fiind neîntemeiată, or, dispoziția nr. 01-10/07 din 14 ianuarie 2015 cu privire la permiterea reamplasării provizorii a unui pavilion comercial, emisă de Pretorul sect. Ciocana, a fost emisă de autoritatea competentă, cu respectarea procedurii și aplicarea corectă a normelor materiale, în cadrul examinării cauzei ne fiind stabilite careva temeiuri de anulare a acesteia.

A subliniat că, dispoziția contestată, a fost emisă în temei legal și nu intervine nemijlocit și direct în dreptul de proprietate al reclamantei/intimate, autoritatea publică fiind obligată la emiterea actului să-și exercite discreția în limitele legale.

Curtea de apel a remarcat că, pentru a fi anulat un act administrativ, partea cointeresată, exercitându-și dreptul său la acțiune, urmează nu doar la general să-și expună dezacordul cu activitatea administrativă, ci să-și întemeieze cererea de chemare în judecată pe prevederile exprese a legii: 1) în cazul în care consideră că actul administrativ este ilegal în fond ca fiind emis contrar prevederilor legii, să indice expres care anume norme legale, în viziunea lui, au fost încălcate; 2) în cazul în care consideră că actul administrativ este ilegal ca fiind emis cu încălcarea competenței, urmează să facă referire la normele juridice care reglementează competența, astfel, încât să dovedească încălcarea acesteia; 3) în cazul în care invocă că actul administrativ este ilegal ca fiind emis cu încălcarea procedurii stabilite, urmează să indice expres normele procedurale care au fost încălcate.

A învederat că, în cadrul examinării judecătorești, reieșind din suportul probator administrat la dosar, prin raportare la prevederile legislației în vigoare, se denotă cert și fără echivoc că, la emiterea dispoziției contestate, autoritatea pârâtă a respectat procedura de emitere a actului administrativ, acesta fiind emis în strictă corespundere cu normele legii materiale, ne fiind stabilite careva abateri sau abuzuri la emiterea actului administrativ contestat, legalitatea acestuia nefiind pusă la îndoială de către instanța de judecată.

De asemenea, Colegiul a remarcat lipsa unui drept vătămat al reclamantei/ intimate, admise prin activitatea administrativă a autorității pârâte or, SRL „Farmina” nu a adus careva probe în susținerea pretențiilor invocate, iar instanța de fond neîntemeiat a conchis de a admite acțiunea în contencios administrativ, împotriva Primăriei municipiului Chișinău, Preturii sectorului Ciocana, terț SRL „Buredava” și Direcția generală arhitectură, urbanism și relații funciare, alegațiile acesteia cu referire la ilegalitatea dispoziției contestate urmând a fi apreciate critic.

Atestă instanța de apel că, conținutul actului administrativ este suficient de clar și motivat, fiind redată argumentarea deciziei luate, prin prisma dreptului său discreționar, în corespundere cu cadrul normativ în vigoare, iar reclamanta nu a adus argumente care să confirme ilegalitatea și netemeinicia actului contestat. 6

Cu referire la cererea reprezentantului SRL ”Buredava”, avocatul Pantaz Vladislav privind compensarea cheltuielilor de judecată, Completul judiciar a precizat că, în acord cu art. 94 alin. (1), art. 96 alin. (1) CPC, și ținând cont de complexitatea cauzei, noutatea și dificultatea întrebărilor juridice în speță, aportul avocatului la soluționarea cauzei, timpul și munca depusă de către avocat, aptitudinile speciale necesare pentru soluționarea justă a cauzei, rezultatul obținut, Colegiul a dispune încasarea din contul SRL „Farmina” în beneficiul SRL „Buredava” a sumei de 4 000 lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică, apreciind această sumă ca fiind una rezonabilă, reală și necesară.

A indicat că, nu este de acord cu decizia Curții de Apel Centru din 15 ianuarie 2025, o consideră ilegală, bazată în mod determinat pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor.

Totodată, motivele desfășurate a cererii de recurs vor fi depuse suplimentar după recepționarea deciziei motivate.

Ulterior, un recurs în care să fie dezvoltate temeiurile pentru admiterea recursului, prevăzute în art.2451 Cod administrativ nu a fost depus.

Art. 96 alin. (1) Cod administrativ: „Notificările și comunicările către participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă de comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor. Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului comunicării și acceptată de participantul la procedură.”

Art. 244 alin. (1) Cod administrativ prevede următoarele: „Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.”

Art. 245 Cod administrativ relevă că: 7 „Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”

Art. 2451 din Codul administrativ prevede că: „Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale. Temeiurile menționate la alin.(1) lit.c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel. Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit.d) sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost reclamate de către instanța de judecată contrar prezentului cod.”

Art. 246 alin (1) din Codul Administrativ: „Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se comunică părților.”

Art. 246 alin. (2) lit. a1) din Codul Administrativ: „Recursul se declară inadmisibil în special când nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451.”

Art. 195 Cod administrativ: „Procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art.169–171.”

Art. 110 din Codul de procedură civilă: „Termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte.”

Art. 111 din Codul de procedură civilă: „Actele de procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu este stabilit prin lege, termenul de procedură se fixează de către instanța judecătorească. 8 Termenul de procedură se instituie prin indicarea unei date calendaristice, datei comunicării actului de procedură, a unei perioade sau prin referire la un eveniment viitor și cert că se va produce. În ultimul caz, actul de procedură poate fi efectuat în decursul întregii perioade. Dacă începutul curgerii termenului este determinat de un eveniment sau moment în timp care va surveni pe parcursul zilei, inclusiv de comunicarea actului de procedură, atunci ziua survenirii evenimentului sau a momentului nu se ia în considerare la calcularea termenului. Dacă începutul curgerii termenului se determină prin începutul unei zile, această zi se include în termen.”

Art. 113 din Codul de procedură civilă: „Dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.”

Întrucât legea procesual civilă care instituie obligații noi, restrânge drepturi procedurale, limitează exercitarea unor drepturi sau introduce sancțiuni procedurale noi ori suplimentare nu are efect retroactiv, procedura de examinare a cauzei se desfășoară potrivit noilor dispoziții legale, aplicabile de la data intrării în vigoare.

Din examinarea materialelor dosarului rezultă că decizia contestată a Curții de Apel Centru a fost pronunțată public la data de 15 ianuarie 2025, ulterior intrării în vigoare a modificărilor aduse Codului administrativ.

În consecință, potrivit prevederilor art. 245 din Codul administrativ, recurentul are obligația de a depune, în termen de 2 luni de la comunicarea deciziei motivate, un recurs motivat împotriva deciziei instanței de apel. Or, textul normativ nu reglementează posibilitatea depunerii unui recurs nemotivat.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că Codul administrativ consacră nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, ci și cerința de seriozitate a cererii, sub aspectul invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept material sau procedural, de natură să conducă la casarea deciziei instanței de apel. Totodată, Codul permite și invocarea ex officio a erorilor de drept.

Pentru a fi admisibil, recursul trebuie să conțină o motivare convingătoare și pertinentă, în conformitate cu prevederile art. 2451 alin. (1) 9 și (3) din Codul administrativ. În acest sens, motivarea cererii trebuie să respecte exigențele de formă și fond prevăzute de lege, astfel încât să poată trece testul de admisibilitate și să justifice accesul la calea de atac a recursului.

În speță se constată că, la 13 februarie 2025, ÎCS „Farmina” SRL, a depus la Curtea Supremă de Justiție un recurs nemotivat. Or, la data respectivă, Codul administrativ în vigoare nu mai prevedea posibilitatea depunerii unui recurs nemotivat, iar cererea formulată nu întrunea cerințele prevăzute de art. 2451 alin. (1) din același cod. În aceste condiții, recurenții erau obligați să-și conformeze conduita dispozițiilor legale aplicabile și să depună, în termen de 2 luni de la comunicarea deciziei motivate, un recurs argumentat corespunzător exigențelor de admisibilitate.

Instanța de recurs subliniază că, pentru respectarea cerințelor legale, nu este suficient ca recursul să fie depus în termenul prevăzut de lege, ci este necesar ca acesta să fie formulat și în modalitatea prevăzută de art. 2451 din Codul administrativ, respectiv să conțină în mod expres motivele de fapt și de drept care fundamentează critica deciziei instanței de apel.

Potrivit legii, termenul de depunere a recursului începe să curgă din ziua următoare comunicării deciziei motivate pronunțate de instanța de apel.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că termenul de declarare a recursului are caracter imperativ, fiind un termen de procedură. Nerespectarea acestuia atrage sancțiunea decăderii din dreptul de a exercita calea de atac, fără posibilitatea examinării cererii în fond. Stabilirea unui termen limită pentru valorificarea căii de atac urmărește asigurarea disciplinei procesuale, a securității juridice și prevenirea repunerii perpetue în discuție a unor hotărâri irevocabile. Decăderea din dreptul de acces la Curtea Supremă de Justiție constituie o garanție a stabilității raporturilor juridice.

În acest context, se impune a menționa că, în conformitate cu prevederile art. 223 din Codul administrativ, hotărârile și alte acte de dispoziție prin care se stabilesc termene, se numesc ședințe sau se emit citații se notifică participanților la proces potrivit prevederilor art. 96-114 din același cod.

Notificarea deciziei instanței de apel către participanții la proces are ca scop asigurarea unei comunicări adecvate, rapide și eficiente din punct de vedere al costurilor, a conținutului actului de procedură. În vederea dovedirii aducerii la cunoștință a actului procedural, este necesară anexarea la dosar a dovezii recepționării acestuia de către partea vizată.

Din analiza materialelor dosarului rezultă că decizia Curții de Apel Centru a fost pronunțată la data de 15 ianuarie 2025. Ulterior, la 11 aprilie 2025, copia deciziei motivate a fost expediată prin poșta electronică 10 participanților la proces, inclusiv recurentului ÎCS „Farmina” SRL și avocatului acestuia Iurie Alexa, la adresa de email jurist@farmina.md și alexa.iurii@gmail.com (f. d. 207, V-II).

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că adresa electronică alexa.iurii@gmail.com este gestionată de avocatul Iurie Alexa, fiind utilizată în mod activ în corespondența cu instanțele de judecată și indicată constant în cererile procesuale adresate acestora.

Sub acest aspect, instanța de recurs reiterează că, potrivit art. 96 alin. (1) din Codul administrativ, actele procedurale pot fi comunicate prin poșta electronică, cu condiția ca această modalitate să asigure transmiterea efectivă a conținutului actului și confirmarea recepționării de către destinatar. În aplicarea acestei norme, dovada expedierii și recepționării actului de către partea interesată poate fi făcută prin prezentarea unui extras generat de operatorul serviciului de poștă electronică. Acest document trebuie să conțină: adresele de e-mail ale expeditorului și destinatarului, data calendaristică și ora expedierii, precum și atașamentul cu actul judecătoresc transmis.

Cu titlu de excepție, în situația unei erori tehnice sau a imposibilității transmiterii actului prin poșta electronică, extrasul menționat va reflecta aceste inadvertențe. În astfel de cazuri, expeditorul va primi un mesaj separat de la „Mail Delivery System”, din care va rezulta imposibilitatea livrării mesajului și cauzele care au generat această situație – cum ar fi inexistența adresei sau imposibilitatea de a primi mesaje pe respectiva adresă.

În lipsa unor asemenea mențiuni privind eșecul transmiterii și în prezența unui extras de pe portalul poștei electronice a instanței de apel care atestă notificarea deciziei motivate către partea recurentă, se prezumă în mod legal că actul a fost adus la cunoștința acesteia. Astfel, modalitatea de notificare utilizată respectă cerințele prevăzute de art. 96 alin. (1) din Codul administrativ.

Astfel, instanța de recurs constată că Curtea de Apel Centru a asigurat notificarea copiei deciziei motivate către recurentului ÎCS „Farmina” SRL și avocatului acestuia Iurie Alexa, iar acțiunile întreprinse de instanța de apel în privința transmiterii acesteia corespund integral exigențelor legale.

În consecință, în conformitate cu prevederile art. 245 din Codul administrativ, termenul de depunere a recursului este de 2 luni de la notificarea deciziei motivate, termen care, în speță, a început să curgă de la data de 12 aprilie 2025. Prin urmare, data limită pentru formularea și depunerea recursului era 12 iunie 2025.

Cu toate acestea, recurentul nu a depus recursul în termenul legal de 2 luni de la data notificării deciziei motivate. 11

Prin urmare, se impune aplicarea sancțiunii procedurale prevăzute la art. 246 alin. (2) lit. a1) din Codul administrativ, constând în declararea recursului ca inadmisibil, întrucât acesta nu poate fi încadrat în niciunul dintre temeiurile de admisibilitate prevăzute la art. 2451 din același cod, iar motivarea recursului nu a fost prezentată.

Având în vedere considerentele menționate și faptul că ÎCS „Farmina” SRL nu a respectat prevederile imperative ale 245 din Codul administrativ, instanța de recurs concluzionează că recursul depus de către ÎCS „Farmina” SRL împotriva deciziei din 15 ianuarie 2025 a Curții de Apel Centru, trebuie declarat inadmisibil.

Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 230 și 246 alin. (2) lit. a1) din Codul administrativ COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul depus de Întreprinderea cu Capital Străin „Farmina” Societate cu Răspundere Limitată. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Oxana Parfeni Diana Stănilă 12