2ra-429/23 — obligarea înlăturării obstacolelor, repararea prejudiciului material

La 15 septembrie 2017, Societatea cu Răspundere Limitată „Horus Cable Group”, redenumită ulterior „Horus Energy” și Societatea cu Răspundere Limitată „Horus” au depus cerere de chemare în judecată împotriva Ivanei Munteanu și Larisei Munteanu, intervenient accesoriu Amelia Urechi cu privire la obligarea înlăturării obstacolelor, repararea prejudiciului material și compensarea cheltuielilor de judecată

În motivarea acțiunii au indicat că la 14 mai 2017 a avut loc inundarea încăperilor ce îi aparține cu drept de proprietate privată situate în mun. Chișinău, xxxxx ca urmare a intervenției în constructivul acoperișului prin construcții neautorizate din partea proprietarilor apartamentelor nr. xxxxx, situate în blocul vecin de pe aceeași adresă.

A menționat că blocul comercial nr. 1 ce îi aparține cu drept de proprietate este format din 1 nivel în subsol, 2 nivele deasupra solului și etajul tehnic amplasat în centrul acoperișului (pe etajul doi). Blocul descris este alăturat blocului locativ format din 8 nivele deasupra solului, în care pârâții dețin apartamente, proprietate privată. Apartamentele nr. xxxxx sunt amplasate la nivelul etajului 2. Proprietarii acestora, Larisa Hioară și Serghei Voronovschi au deteriorat neautorizat peretele, schimbând fereastra cu ușă de ieșirea pe acoperișul etajului nr. 1 al blocului comercial, proprietate a sa. Pe acoperișul et. nr. 1 au instalat pardoseli, au pus teracotă, au intervenit cu schimbări în sistemul de scurgere a apelor. Iar apartamentele nr. xxxxx sunt amplasate la nivelul etajului 3. Proprietarii acestora, Ivana Munteanu și Lidia Macari au stricat neautorizat peretele, schimbând fereastra cu ușă de ieșirea pe acoperișul etajului nr. 2 al blocului comercial, proprietate a sa. Pe acoperișul etajului nr.2 pârâții și-au amenajat terase de vară. Pârâta Ivana Munteanu (ap. 98) a 1 demontat pâlnia și burlanul de scurgere de pe acoperiș și au instalat pardoseli cu care au acoperit pâlnia de scurgere. Pe terasă persista un furtun cu sitișcă. Pîrîta Lidia Macari (ap. xxxxx) a amenajat o terasă de vară, instalând podea mobilă. Gaura de scurgere a apei era blocată cu murdării.

A susținut că proiectul inițial al blocului comercial și cel al blocului locativ nu prevedea ieșiri pe acoperișul bunului ce îi aparține, iar pârâții au fost avertizați de a utiliza acoperișul, proprietate privată și de a demola constructivele executate, însă nici o acțiune din partea lor, în acest sens, nu a fost executată. La 3 iulie 2016 în rezultatul ploi a fost inundat etajul 1 al blocului comercial. Motiv din care societatea „Horus Cable Group” a solicitat prezența antreprenorului general societatea „Horus” întru constatarea motivului scurgerilor. Reprezentanții antreprenorului au perfectat actul de constatare din 5 iulie 2017 explicând că este vina locatarilor care au blocat canalele de scurgere cu murdării și construcții neautorizate. Ulterior, la 14 iulie 2016 societatea „Horus Cable Group” s-a adresat către Inspecția de Stat în Construcții cu solicitarea constatării construcțiilor neautorizate și demolarea acestora cu respectarea prevederilor legale. Drept răspuns, Inspecția de Stat în Construcții s-a adresat Inspectoratului General de Poliție cu cererea 2978/01-5 din 1 septembrie 2016 întru constatarea contravenției, însă a fost informată că nu este competent de a examina cazul.

Reclamanții au mai invocat că la 7 februarie 2017 repetat a intervenit cu solicitarea examinării cazului apelând la Inspecția de Stat în Construcții (ser. nr. 17/17 din 17 februarie 2017), similară solicitare fiind expediată și Inspectoratului General de Poliție (ser. 15/17 din 7 februarie 2017, înregistrată la 8 februarie 2017). Inspectoratul General de Poliție prin răspunsul nr. 3811 din 14.02.2017 i-a comunicat că Inspecția de Stat în Construcții este împuternicită de a examina asemenea fapte, cu referință la art. 382 și 443 Cod Contravențional. Într-un final, Inspecția de Stat în Construcții prin răspunsul 487/1-6 din 6 martie 2017 i-a comunicat că are nevoie de prezența proprietarilor pârâți și de dosarele cadastrale a imobilelor, această scrisoare fiind nu altceva decât o tentativă de a tergiversa executarea obligațiilor după competență. Societatea „Horus Cable Group” a colectat toate actele solicitate fapt confirmat prin scrisoarea nr.28/17 din 11 aprilie 2017, înregistrată sub nr. 1269 din 13 aprilie 2017.

A comunicat că la 25 aprilie 2017 Inspecția de Stat în Construcții a apelat la Pretura sectorului Râșcani întru constatarea construcțiilor neautorizate, deși inspectorul Oleg Găină a fost la fața locului, pe acoperișul blocului comercial 2 și a văzut construcțiile. La 16 mai 2017 prin scrisoarea nr.03-7/420 reprezentanții Preturii sectorului Râșcani i-au comunicat că careva lucrări de construcție la obiect nu au depistat, recomandându-i să apeleze către instanțele de judecată, fără ca cel puțin să solicite accesul pe acoperișul blocului cu pricina.

A opinat că rămâne de constatat doar incompetența și iresponsabilitatea în executarea obligațiilor de serviciu al colaboratorilor organelor specializate mai sus.

A remarcat că la 14 mai 2017 în urma ploii puternice s-a produs inundația repetată a blocului comercial, iar întru aprecierea pagubelor cauzate precum și identificarea prealabilă a cauzelor ce au dus la cauzarea acestora, la fața locului, în aceeași zi a fost întrunită o comisie în componența: doamnei Matcovscaia Axenia – reprezentantul întreprinderii; Cergă Mihai - președintele Asociației de Coproprietari în Condominiu nr. 55/382; Scripnic Constantin - martor. Membrii comisiei au constatat că pe acoperișul blocului există construcții neautorizate și erau deteriorate căile de scurgere apelor. Astfel, locatarii apartamentului nr. xxxxx au amenajat acoperișul blocului comercial prin turnarea șapei și aplicarea teracotei. Gaura de scurgere a apei amplasată pe partea acoperișului alăturat apartamentului nr. xxxxx era blocată cu noroi, țigări, frunze uscate. Iar locatarul apartamentului nr. xxxxxa amenajat acoperișul blocului comercial, anexând terasa de vară. Era montată podea, instalat un gard și amenajată căsuța de joacă a copiilor. Pâlnia și burlanul de scurgere a apei colectate pe acoperiș a fost demontate și aruncate pe cealaltă parte a acoperișului divizat de amenajările existente printr-un gard betonat. Pardoselile instalate de locatar au acoperit pâlnia de scurgere a apei. Nu în ultimul rând, locatarul apartamentului nr. xxxxx a amenajat acoperișul bl. 1 prin aplicarea teracotei fără a fi betonată și unită constructiv cu acoperișul bl. 1 iar gaura de scurgere a apei era blocată cu murdărie gen: frunze uscate, țigări, hârtie (actul din 14 mai 2017).

A precizat că la 15 iunie 2017 în urma solicitării Centrului de Expertize Independente (CEXIN) a fost întocmită Concluzia specialistului nr. 227, prin care s-a stabilit că în rezultatul inundării de pe acoperișul deteriorat de locatarii blocului vecin, se constată un prejudiciu în mărime estimată la 54 282,68 lei.

A remarcat că dreptul de proprietate al reclamantului este afectat prin posesie ilegală din partea pârâților, săvârșită prin samavolnicie. Respectiv, la 30 iunie 2017 societatea „Horus Cable Group” s-a adresat cu somația nr. 49/17 către proprietarii apartamentelor nr. xxxxx, după viza de domiciliu, conform 3 datelor din Registrul de Stat al bunurilor imobile deținut de ÎS ”Cadastru”, însă nu a primit nici un răspuns.

Reclamantul a precizat că a apelat către locatari și prin intermediul Inspecției de Stat în Construcții, însă pârâții se eschivează intenționat în a ridica scrisorile de la oficiul poștal.

Societatea cu Răspundere Limitată „Horus Cable Group” a solicitat obligarea lui Hioară Larisa, Munteanu Ivana, Macari Lidia și Voronovschi Serghei să înlăture obstacolele în folosirea acoperișului prin demontarea instalațiilor și demolarea construcțiilor executate ilegal de către aceștia, cu restabilirea stării anterioare a acoperișului bunului imobil afectat, încasarea în mod solidar din contul pârâților a sumei de 54 282,68 lei cu titlu de prejudiciu material, 4 000 lei cheltuieli pentru perfectarea concluziei specialistului și 1748,48 lei pentru achitarea taxei de stat.

La 13 februarie 2018 Societatea cu Răspundere Limitată ”Horus Cable Group” a depus cerere privind renunțul la acțiunea înaintată în partea pârâtei Macari Lidia din motiv că conform verificării repetate s-a constatat că apartamentul nr.xxxxx are 4 ferestre: 3 ferestre și pereții în care sunt instalate – nu au legătură cu blocul comercial, iar a patra fereastră este instalată în peretele care are legătură la nivelul podelei cu pardoseala centrului comercial, însă pârâta Macari Lidia nu a stricat neautorizat peretele, transformând fereastra în ușă cu ieșire pe acoperișul etajului nr. 3 al blocului comercial, proprietate a reclamantei.

Prin încheierea din 13 martie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost admis renunțul reclamantei la acțiune în privința pârâtului Macari Lidia, fiind încetat procesul pe acest capăt de cerere.

La 13 martie 2018 societatea „Horus Cable Group” a depus cerere de concretizare a pretențiilor împotriva pârâților Larisa Hioară, Ivana Munteanu și Serghei Voronovschi, prin care a solicitat obligarea să înlăture obstacolele în folosirea acoperișului prin demontarea instalațiilor și demolarea construcțiilor executate ilegal de către pârâți pe proprietatea privată a reclamantei cu restabilirea stării anterioare a acoperișului bunului imobil afectat, încasarea în mod solidar de la Larisa Hioară, Ivana Munteanu și Serghei Voronovschi a sumei de 54 282,68 lei cu titlu de prejudiciu material, cheltuieli pentru perfectarea concluziei specialistului în mărime de 4 000 de lei și 1 748,48 lei taxă de stat. 4

La 3 decembrie 2020, prin intermediul oficiului poștal, Societatea cu Răspundere Limitată „Horus Energy” și Societatea cu Răspundere Limitată Horus” au depus cerere de apel, prin care au solicitat casarea parțială a hotărârii instanței de fond, cu emiterea unei noi decizii de admitere integrală a acțiunii.

Întru consolidarea soluției instanța de apel a reținut ca fiind corectă instanței de fond precum că pârâta Munteanu Ivana, în lipsa oricărui temei de drept, a demontat geamul și a instalat ușa pentru a avea acces și a folosi acoperișul centrului comercial ce aparține cu drept de proprietate Societății cu Răspundere Limitată „Horus”, în scop de terasă de vară, demontând pâlnia și burlanul de scurgere de pe acoperiș, iar canalul de scurgere l-a acoperit cu pardosea din lemn, afectându-i astfel dreptul de proprietate. 5

În atare circumstanțe, instanța de apel a considerat întemeiată pretenția reclamantului Societății cu Răspundere Limitată „Horus” privind obligarea pârâtei Ivana Munteanu să reconstruiască porțiunea de perete transformată în ușă cu acces pe acoperișul centrului comercial din str. xxxxx mun. Chișinău, numărul cadastral xxxxx, să demonteze gardul și podeaua instalată pe acoperiș, să evacueze de pe acoperiș toate bunurile ce îi aparțin cu drept de proprietate, să restabilească starea inițială a acoperișului centrului comercial ce aparține cu drept de proprietate societății „Horus”.

Respectiv, instanța de apel nu a reținut argumentele invocate de către apelanta Ivana Munteanu, cu privire la faptul că intervențiile (construcțiile) efectuate în privința acoperișului nu au fost constatate ca fiind neautorizate, or aceste afirmații nu pot constitui temei de casare a hotărârii contestate, fiind demonstrat cert faptul încălcării dreptului de proprietate al reclamantului, iar din conținutul materialelor cauzei rezultă că, apelanta nu are careva drepturi asupra bunului imobil în litigiu. Or, apelanta, nu a prezentat instanței vreun mijloc de probă cu privire la legitimitatea folosirii acoperișului imobilului litigios, sau, după caz, un alt temei justificativ în acest sens.

Instanța de apel a considerat corectă poziția instanței de fond precum că, Societății cu Răspundere Limitată „Horus” îi este tulburat dreptul de proprietate asupra bunului imobil litigios.

Prin urmare, în opinia instanței de apel, reclamantul – societatea „Horus” este îndreptățit să intenteze acțiune privind înlăturarea obstacolelor în exercitarea dreptului de proprietate și restabilirea bunului său la starea inițială. Or, orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale, iar, în baza art. 376 alin. (1) din Codul civil, dacă dreptul proprietarului este încălcat în alt mod decât prin uzurpare sau privare ilicită de posesiune, proprietarul poate cere autorului încetarea încălcării. La fel, nu a fost stabilit un alt careva drept ce ar permite apelantei Ivana Munteanu ocuparea acestui bun imobil și nu au fost prezentate probe ce ar justifica ocuparea legitimă a acestuia.

Succesiv, instanța de apel a constatat că instanța de fond corect a respins încasarea prejudiciului material pretins din contul pârâtei Ivana Munteanu. Or, pentru apariția răspunderii delictuale este necesar un fapt juridic, acest rol fiind îndeplinit de temeiul răspunderii delictuale, care îl constituie componența delictului civil, și anume, totalitatea de elemente esențiale formulate de legiuitor ca necesare și suficiente pentru angajarea răspunderii delictuale. Componența delictului civil include următoarele elemente: prejudiciul, fapta ilicită, raportul cauzal dintre faptă și prejudiciu, și vinovăția. Lipsa unui 6 element, potrivit regulii generale, exclude răspunderea delictuală, cu excepția cazurilor expres prevăzute de lege când răspunderea delictuală se poate angaja și în lipsa unor elemente anume. Astfel, pentru antrenarea răspunderii delictuale este necesar ca între fapta ilicită și prejudiciu să existe un raport cauzal. Raportul cauzal este și condiția în funcție de care se determină mărimea despăgubirii. Se repară numai prejudiciul care este consecința directă a faptei ilicite, iar pentru angajarea răspunderii delictuale este necesară vinovăția autorului faptei ilicite.

Instanța de apel a stabilit că instanța de fond corect a concluzionat în privința lipsei răspunderii delictuale a pârâtei Ivana Munteanu, or, pretinsul prejudiciu nu a fost stabilit prin acte confirmative și nu poate fi reținut nici un raport de cauzalitate între faptă ilicită și prejudiciu cauzat, atâta timp cât nu a fost probată vinovăția pârâtei.

În context, instanța inferioară a menționat că, la materialele cauzei, a fost anexat actul de constatare din 14 mai 2017, prin care s-a stabilit că a avut loc inundarea încăperilor centrului comercial proprietate privată a societății „Horus” amplasat în mun. Chișinău, xxxxx, ca urmare a intervenției în constructivul acoperișului prin construcții neautorizate din partea proprietarilor apartamentelor nr. xxxxx. Totodată, actul de constatare a faptelor și stărilor de fapt nr.129-2A/19 din 12 martie 2019 întocmit de executorul judecătoresc Tatiana Catan peste aproximativ 2 ani din ziua inundației nu probează că inundația din 14 mai 2017 s-a produs din vina proprietarului ap. xxxxx - Ivana Munteanu.

Mai mult decât atât, este contradictorie poziția reclamantului, în condițiile în care inițial a înaintat pretențiile față de proprietarii apartamentelor nr. xxxxx, susținând că ei ar fi responsabili pentru pretinsul prejudiciu cauzat ca urmare a inundației din 14 mai 2017, iar ulterior, a renunțat la cerințele formulate, solicitând încasarea prejudiciului doar de la pârâta Ivana Munteanu.

În speță, instanța de apel a constatat că reclamantul nu este îndreptățit să solicite repararea prejudiciului material de către pârâta Ivana Munteanu, în condițiile în care nu a fost stabilită vinovăția acesteia în cauzarea pretinsei pagube, și nici legătura cauzală dintre intervențiile efectuate la acoperișul bunului imobil litigios și prejudiciu.

La februarie 2023, Societatea cu Răspundere Limitată „Horus Energy” a depus recurs împotriva deciziei din 27 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea parțială a deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond în partea respingerii pretențiilor cu pronunțarea în această parte a unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii.

În esență, întru argumentarea recursului, cu reiterarea motivelor de fapt și de drept invocate anterior în instanțele ierarhic inferioare, recurenta a menționat că instanța de apel a apreciat greșit probele și a încadrat greșit speța în normele juridice incidente, admițând astfel încălcările procesuale prevăzute de art. 432 alin. (2) lit. a) și c) din Codul de procedură civilă.

Art. XI alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție): „Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursurilor”.

Art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă: „Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4).”

Art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 1 septembrie 2023): „Părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procesual.”

Art. 432 alin. (2) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 1 septembrie 2023): „Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; a interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.”

Art. 432 alin. (3) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 1 septembrie 2023): „Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea 8 ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.”

Art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 1 septembrie 2023): „Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.”

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat în vigoare la 1 septembrie 2023.

Prin urmare, procedura admisibilității recursului va consta în verificarea existenței unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433 din Codul de procedură civilă, în vigoare la momentul depunerii recursului, la caz, 3 februarie 2023.

Din analiza recursului declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „Horus Energy” rezultă că drept temei de declarare a recursului s-a invocat prevederile art. 432 alin. (2) lit. a) și c), în redacția legii în vigoare până la 1 septembrie 2023, la mod general. Din conținutul recursului rezultă că recurenta invocă aplicarea eronată a legii și aprecierea arbitrară a probelor.

De altfel, motivele de casare, invocate în recurs, se referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțată de Curtea de Apel Chișinău și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, prin urmare nu constituie temei de casare a deciziei recurate. 9

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul depus de Societatea cu Răspundere Limitată „Horus Energy”, conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse anterior în apel și în instanța de fond, care au fost analizate de către instanța de apel, fiind apreciate în mod corespunzător.

Dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă, în vigoare la data declarării recursului. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

La fel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

Din cele constatate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că recursul declarat de către Societatea cu Răspundere Limitată „Horus Energy”, nu se încadrează în temeiurile de drept pentru declararea recursului prevăzute la art.432 alin.(1)-(4) din Codul de procedură civilă, în vigoare până la 1 septembrie 2023. Or, verificând legalitatea și temeinicia deciziei contestate prin prisma argumentelor recursului, nu s-a stabilit că soluția instanței de apel este contrară legii sau cu interpretarea eronată a legii. Contrar, decizia a fost emisă cu respectarea prevederilor legale, bazată pe o cercetare multiaspectuală, completă, nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor probelor din dosar în ansamblul și interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege. 10

De altfel, dezacordul recurentei cu soluția instanței de apel nu constituie temei de casare a deciziei contestate, or, recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are un caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.

Din considerentele redate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că, recursul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „Horus Energy”, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului și drept urmare, este inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, art. 440 alin.(1), (2) din Codul de procedură civilă, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Consideră inadmisibil recursul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „Horus Energy”, împotriva deciziei din 27 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Ion Munteanu Gheorghe Stratulat 11