2ra-248/23 — protectia drepturilor consumatorului

La 10 septembrie 2020, Marcel Smochin, reprezentat de avocatul Alexi Croitor, a depus o cerere de chemare în judecată împotriva SRL „Samaltis- Lombard” prin care a solicitat încasarea din contul ultimei a sumei de 560 lei cu titlu de compensație pentru prejudiciu material, 16822 lei cu titlu de penalități legale, 50000 lei cu titlu de compensație pentru prejudiciului moral.

Reclamantul a indicat că a încheiat cu pârâta un contract de amanet și achita regulat dobânda prevăzută.

După schimbarea regulilor de activitate a casei de amanet, ar fi fost inclusă o penalitate de 0,5% în cazul achitării tardive a dobânzii, fiind necesară reîncheierea contractului. Reclamantul susține că nu a semnat acordul privind modificarea contractului de amanet, motiv pentru care i s-ar fi perceput suma de 560 lei cu titlu de penalitate pentru achitarea tardivă a dobânzii.

Reclamantul s-a adresat pârâtei cu o reclamație prin care a cerut restituirea sumei de 560 lei cu titlu de prejudiciu material și 50 000 lei cu titlu de prejudiciu moral, la care nu a primit un răspuns.

Marcel Smochin consideră clauza contractului privind penalitatea ca fiind abuzivă și contrară prevederilor Codului civil și Legii privind protecția consumatorului și indică asupra necesității restituirii sumei de 560 lei. În temeiul art. 32 din Legea privind protecția consumatorilor, se consideră îndreptățit la încasarea pentru perioada 23 octombrie 2017 – 10 septembrie 2020 suma totală de 16822 lei. La fel, reclamantul indică asupra cauzării unui prejudiciu moral prin punerea în situație de stres, crearea unei stări de necesitate de a se adresa unui avocat, pierderea timpului și resurselor financiare, ceea ce ar fi creat o stare de nervozitate.

În motivarea soluției, instanța de apel a constatat că deși Smochin Marcel a indicat că angajații lombardului au perceput suma de 560 lei ca penalitate pentru achitarea tardivă a dobânzii, la materialele dosarului lipsesc probe în confirmarea suportării reale a prejudiciului material solicitat. Din bonurile de plată prezentate de apelant nu rezultă pretinderea sumei de 560 lei de către SRL „Samaltis- Lombard” cu titlu de achitare tardivă a dobânzii, precum și executarea acestei solicitări prin plata sumei.

Subsecvent, a fost respinsă și pretenția cu privire la încasarea penalității. La fel, instanța de apel a atestat faptul că nu a fost probat faptul existenței prejudiciului moral.

În motivarea recursului a indicat că instanțele inferioare n-au dat aprecierii înscrisurilor prin care se face dovada prejudiciului material suportat și că nu s-ar fi expus asupra faptului că clauza contractuală privind penalitatea de 0,5% pentru fiecare zi în cazul achitării tardive a dobânzii ar fi abuzivă.

Art. XI alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție): „Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursurilor”. 2

Art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 1 septembrie 2023): „Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4).”

Art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 1 septembrie 2023): ,,Părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procesual.”

Art. 432 alin. (2) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 1 septembrie 2023): „Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; a interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.”

Art. 432 alin. (3) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 1 septembrie 2023): „Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.”

Art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 1 septembrie 2023): „Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.”

Totodată, la 15 decembrie 2021, în adresa participanților la proces a fost expediată decizia motivată a Curții de Apel Chișinău din aceeași dată (Vol. I, f.d. 215-216). 3

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că recursul declarat la 30 ianuarie 2023 de către Marcel Smochin, reprezentat de avocatul Alexei Croitor, a fost declarat în termenul stabilit de art. 434 din Codul de procedură civilă.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat în vigoare la 1 septembrie 2023.

Astfel, că procedura admisibilității recursului va consta în verificarea existenței unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433 din Codul de procedură civilă, în vigoare la momentul depunerii recursului, la caz, 30 ianuarie 2023.

Totodată, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, verificând din oficiu, existența circumstanțelor expuse în art. 432 alin. (3) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 1 septembrie 2023), nu a stabilit încălcarea de către instanța de apel a acestor circumstanțe. Cu atât mai mult cu cât recurentul nu indică în mod concret încălcări de ordin procedural care ar putea influența soluția instanței de apel.

Instanța de recurs atestă că, în condițiile speței, motivele de casare invocate în recurs se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de Curtea de Apel Chișinău.

Or, după cum corect au constatat și instanțele inferioare, recurentul nu a justificat încălcarea unui drept material prevăzut de lege. Acesta nu a făcut dovada suportării efective a prejudiciului invocat.

Referitor la critica recurentului asupra faptului că penalitatea de 0,5% invocată ar fi abuzivă, instanța observă o inconsecvență în poziția sa: pe de o parte, acesta susține că prin somația emisă de intimată a fost chemat să reîncheie contractul de amanet, astfel încât să fie prevăzută o asemenea clauză privind penalitatea, însă, pe de altă parte, el nu s-a prezentat pentru reîncheierea contractului și nu a semnat actele necesare în acest sens. Instanța de judecată nu poate proceda la verificarea valabilității unei clauze, dintr-un contract care nu a fost încheiat și care nu produce efecte juridice ce ar afecta dreptul reclamantului.

La fel, Completul de judecată menționează că conținutul deciziei, motivarea și soluția adoptată sunt clare, instanța de apel efectuând o analiză detaliată a argumentelor părților, a probatoriului administrat și a dispozițiilor legale incidente

În acest context, completul de judecată reține că recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. 4

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă

Recursul trebuie să conțină determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău, nu echivalează cu un argument.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul lui Marcel Smochin, reprezentat de avocatul Alexei Croitor, din motiv că recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă în vigoare la data declarării acestuia.

Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 431 alin. (1) și (2), 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului, art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul lui Marcel Smochin, reprezentat de avocatul Alexei Croitor. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Ion Munteanu Gheorghe Stratulat 5