3ra-138/24 — anularea actelor administrative
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea actelor administrative
- Temei legal
- Recursul este vadit neîntemeiat, art. 246 alin.2 lit.h din Codul administrativ
3ra-138/24 — anularea actelor administrative (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursurilor depuse de Marcel Smochin,
reprezentat de avocatul Alexei Croitor și de Inspectoratul de Stat pentru
Supravegherea Produselor Nealimentare și Protecția Consumatorilor,
în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de Marcel Smochin împotriva Agenției pentru Protecția
consumatorilor și Supravegherii Pieței, Ministerul Economiei, terț SRL
„Samaltis-Lombard” cu privire la anularea actelor administrative individuale
nefavorabile și repararea prejudiciului moral,
împotriva deciziei din 1 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău
(Dosarul nr. 3ra-138/24
NR. PIGD 2-21106792-01-3ra-07022024)
Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 246 alin. (2) lit. h) din Codul
administrativ. Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu
constituie un temei de casare a deciziei contestate.
Au examinat anterior cauza, judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani: L. Holevițcaia
Curtea de Apel Chișinău: V. Negru, I. Dutca, E. Palanciuc
19 februarie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursurilor depuse de
Marcel Smochin, reprezentat de avocatul Alexei Croitor și de
Inspectoratul de Stat pentru Supravegherea Produselor Nealimentare și
Protecția Consumatorilor
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Ion Malanciuc, Președinte,
Diana Stănilă,
Oxana Parfeni, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La data de 16 iulie 2021, Marcel Smochin a înaintat acțiune în
judecată, concretizată ulterior împotriva Agenției pentru Protecția
Consumatorilor și Supravegherea Pieței, Ministerului Economiei, persoană
terță SRL „Samaltis-Lombard” privind anularea refuzului Agenției pentru
Protecția Consumatorilor și Supravegherea Pieței nr.27/04-1202 din
18.05.2021 la plângerea depusă de Smochin Marcel privind obligarea SRL
„Samaltis-Lombard” să prezinte Registrul de reclamații din 26 decembrie
2017, anularea refuzului Ministerului Economiei nr.05/2-4305 din
17.09.2021 privind respingerea cererii prealabile, anularea deciziei APCSP
nr. 27/04-2038 din 02.08.2021, obligarea Agenției pentru Protecția
Consumatorilor și Supravegherea Pieței să examineze și să admită plângerea
depusă de Smochin Marcel cu efectuarea controlului la SRL „Samaltis-
Lombard” privind respectarea modului de ținere evidenței a Registrului de
reclamații, repararea prejudiciului moral în sumă de 10 000 de lei.
În motivarea acțiunii a invocat că, la data de 23 septembrie 2011, a
încheiat contractul de gaj (bilet de amanet nr.757090) cu SRL „Samaltis-
Lombard” și în perioada anilor 2011-2017 reclamantul regulat a achitat
dobânda prevăzută în contract. La 26 decembrie 2017 reclamantul s-a
prezentat la oficiul SRL „Samaltis-Lombard” de pe str. Izmail, 84, mun.
Chișinău pentru achitarea dobânzii prevăzute în contract de gaj, bilet de
amanet nr.757090, însă angajații lombardului SRL ”Samaltis-Lombard” au
admis acțiuni ilegale, încâlcindu-i drepturile de consumător prin deposedarea
de pietre prețioase. Tot la data de 26 decembrie 2017 reclamantul a solicitat
Registrul de reclamații și a făcut mențiunea respectivă. Pe parcursul 2017-
2021 reclamantul s-a mai adresat verbal cu solicitarea să i se prezinte
Registrul de reclamații, la care nu a primit nici un răspuns.
A opinat reclamantul că la de 20 mai 2021 a solicitat SRL ”Samaltis-
Lombard” să-i prezinte extrasul din Registrului de reclamații în special
mențiunea făcută de reclamant în data de 26 decembrie 2017, însă prin
răspunsul nr.13 din 18 iunie 2021 i s-a refuzat în eliberarea informației
respective. Astfel la data de 06 mai 2021 reclamantul a depus plângere la
1
Agenția pentru Protecția Consumatorilor și Supravegherea Pieții, prin care a
solicitat obligarea lombardului SRL ”Somaltis-Lombard” să prezinte
extrasul din Registrul de reclamații din data de 26 decembrie 2006 cu
mențiunea făcută de Smochin Marcel privind încălcarea drepturilor
consumătorului și sancționarea conform legislației a lombardului SRL
”Somaltis-Lombard” pentru neprezentarea extrasului din Registrul de
reclamații din data de 26 decembrie 2006 cu mențiunea făcută de Smochin
Marcel cu informarea despre decizia luată.
Prin scrisoarea Agenției pentru Protecția Consumatorilor și
Supravegherea Pieții nr.27/04-1202 din 18.05.2021 i s-a comunicat despre
suspendarea examinării plângerii din motivul că s-a constatat lipsa obiectului
petiției și motivarea acesteia. S-a acordat 5 zile pentru înlăturarea
neconformităților și prezentarea actelor în original. Din textul scrisorii
nr.27/04-1202 din 18.05.2021 nu este clar care este obiectul petiției și
motivarea acesteia, odată ce în plângerea din 6 mai 2021 reclamantul a
indicat direct solicitarea obligarea lombardului SRL „Somaltis-Lombard” să
prezinte extrasul din Registrul de reclamații din data de 26 decembrie 2006
cu mențiunea făcută de Smochin Marcel privind încălcarea drepturilor
consumătorului, sancționarea conform legislației a lombardului SRL
”Somaitis-Lombard” pentru neprezentarea extrasului din Registrul de
reclamații din data de 26 decembrie 2006 cu mențiunea făcută de Smochin
Marcel și informarea despre decizia luată.
A indicat că temeiul juridic este Legea privind protecția
consumatorilor nr.105-XVdin 13.03.2003, și Hotărârea Guvernului
Republicii Moldova nr.1141 din 4 octombrie 2006 pentru aprobarea
Regulamentului cu privire la modul de gestionare a Registrului de reclamații.
A susținut că, administrația lombardului SRL ”Samaltis-Lombard”
refuză eliberarea extrasului din Registrul de reclamații din data de 26
decembrie 2006 cu mențiunea făcută de Smochin Marcel, contrar Legii
privind protecția consumatorilor nr.105-XVdin 13.03.2003 și Hotărârea
Guvernului Republicii Moldova nr.1141 din 4 octombrie 2006 pentru
aprobarea Regulamentului cu privire la modul de gestionare a Registrului de
reclamații. Până în prezent Agenția pentru Protecția Consumătorilor și
Supravegherea Pieței nu a prezentat răspuns, decizia de admitere sau
respingerea plângerii din 6 mai 2021.
Prin urmare reclamantul, nu este de acord cu refuzul pârâtului, este
contrar Legii, și anume: obligația Agenției pentru Protecția Consumătorilor
și Supravegherea Pieței de a examina plângerea reclamantului, efectua
verificarea acțiunilor SRL ”Samaltis-Lombard” este prevăzută la art.408
Cod contravențional al RM, care prevede contravențiile prevăzute la
art.art.84, 97, 971, 972, 98 alin.(2), 263 alin.(4)-(7), 267, 2722 alin.(7)-(11),
(13) și (14), 273 pct.1), 2), 4), 6), 10), 12), 13), 17), 18), 274 alin.(2), (6) și
(7), 277 alin.(5), 2771, 278-281, 282 alin.(1), (2) și (5), 283, 2932 alin.(4) și
(5), 344-345, 348, 349 alin.(4) se constată și se examinează de către Agenția
2
pentru Protecția Consumatorilor și Supravegherea Pieței. Agenția pentru
Protecția Consumatorilor și Supravegherea Pieței constată și examinează
contravențiile prevăzute la art.art.84, 273 pct.1), 4), 6), 10), 12), 274 alin.(2),
(6) și (7), 278-281, 344, 364 alin.(3), (4), (51) și (6) săvârșite în domeniile de
activitate ce țin de competenta sa.
A mai relatat reclamantul că conform Hotărârii Guvernului
nr.1141/04.10.2006 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de
gestionare a Registrului de reclamații, pct.7 Conducătorul (patronul) unității
este obligat, în termen de două zile, să examineze reclamațiile înscrise în
Registrul de reclamații și să ia măsurile necesare. Pct.8. Conducătorul
(patronul) face pe versoul reclamației o notă despre măsurile întreprinse și,
în termen de cinci zile, trimite, în mod obligatoriu, un răspuns în scris
consumatorului reclamant la adresa și/sau telefonul indicate. În cazul lipsei
acestor informații de contact, reclamația nu se ia în considerare. Copiile
răspunsurilor expediate consumatorilor se păstrează la administrația unității,
într-o mapă specială, pînă la sfârșitul anului în curs. Pct. 15. Vânzătorii și
prestatorii de servicii vinovați de încălcarea modului stabilit de ținere a
Registrului de reclamații, precum și de refuzul de a- I prezenta la prima
cerere a consumatorului, care a prezentat bonul de casă sau alt document ce
confirmă actul de cumpărare sau serviciul prestat, sânt trași la răspundere
administrativă, în condițiile legii.
De asemenea, a mai indicat reclamantul că, Conform Hotărârii
Guvernului nr.1089/18.12.2017 cu privire la organizarea și funcționarea
Agenției pentru Protecția Consumatorilor și Supravegherea Pieței, pct.9
subpct.2) în domeniul protecției consumatorilor: a) funcțiile stabilite în
art.27 alin.(3) din Legea nr.105-XV din 13 martie 2003 privind protecția
consumatorilor; b) funcțiile stabilite în art.5 alin.(3) din Legea nr.231 din 23
septembrie 2010 cu privire la comerțul interior. Pct.10. Agenția este învestită
cu următoarele drepturi: 1) să constate contravenții, să întocmească procese-
verbale cu privire la contravenții și să aplice sancțiuni potrivit Codului
contravențional al Republicii Moldova; 2) să elibereze prescripții și să aplice
sancțiuni în temeiul procesului-verbal de control, conform prevederilor Legii
nr. 131 din 8 iunie 2012; 3) să aplice măsuri restrictive în conformitate cu
Legea nr.7 din 26 februarie 2016; 4) să solicite și să primească, în condițiile
legii și în scopul exercitării atribuțiilor sale, informații de la autoritățile
publice centrale, autoritățile administrației publice locale, organizații și
instituții, agenți economici care activează în domenii ce țin de competența
sa; 5) să beneficieze de acces la bazele de date oficiale publice în domeniul
informației statistice, financiare, fiscale, economice, juridice, metrologice
etc. conform procedurii stipulate în Legea nr.71-XVI din 22 martie 2007 cu
privire la registre; 6) să sesizeze autoritățile competente referitor la
produsele, serviciile, mijloacele de măsurare neconforme depistate în cadrul
activităților de supraveghere a pieței; 7) să organizeze și să efectueze vizite
de consultanță în vederea familiarizării agenților economici și
3
consumatorilor cu cerințele actelor normative ce țin de protecția
consumatorilor.
A remarcat că pârâtul era obligat să examineze și să emită decizia pe
marginea plângerii reclamantului din 6 mai 2021, ceea ce nu a avut loc și a
dus la încălcarea art. 64 Cod administrativ al RM, care prevede că autoritatea
publică este obligată să soluționeze o cerere potrivit competențelor sale și în
termenul stabilit de lege. Refuzul de a primi sau a examina o cerere se
consideră drept respingere a cererii. Aceeași regulă se aplică și în cazul
nesoluționării unei cereri în termen legal. Prin derogare de la prevederile
alin.(2), în cazurile prevăzute de lege, nesoluționarea în termen a unei cereri
se consideră drept acceptare a acesteia.
A menționat că refuzul Agenției pentru Protecția Consumătorilor și
Supravegherea Pieței, în scrisoarea nr.27/04-1202 din 18.05.2021 nu
corespunde obligației de motivare prevăzută la art.118 alin.(1) Cod
administrativ al RM, motivarea este operațiunea administrativă prin care se
expun considerentele care justifică emiterea unui act administrativ
individual. În motivare se indică temeiurile esențiale de drept și de fapt pe
care le-a luat în considerare autoritatea publică pentru decizia sa. Din
motivarea deciziilor discreționare trebuie să poată fi recunoscute si punctele
de vedere din care autoritatea publică a reieșit la exercitarea dreptului
discreționar. Motivarea trebuie să se refere și la argumentele expuse în cadrul
audierii.
Drept urmare, exprimîndu-și dezacord cu răspunsul primit,
reclamantul a depus cerere prealabilă către Agenția pentru Protecția
Consumătorilor și Supravegherea Pieții, care prin cererea nr.27/04-2038 din
02.08.2021 a fost expediată în adresa Ministerului Economiei, care prin
răspunsul nr.05/2-4305 din 17.09.2021 a respins cererea prealabilă. Astfel,
invocă că în asemenea circumstanțe, lui Smochin Marcel i s-a cauzat un
prejudiciu moral, în mărime de 10 000 de lei.
Prin încheierea din 19 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău (sediul
Rîșcani) s-a atragerea în proces în calitate de persoane terțe SRL „Samaltis-
Lombard”.
Prin încheierea din 15 iunie 2022 a Judecătoriei Chișinău (sediul
Rîșcani) s-a declarat inadmisibilă pretenția cu privire la repararea
prejudiciului moral.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 15 iunie 2022 a Judecătoriei Chișinău (sediul
Rîșcani) s-a admis acțiunea. Fiind anulat actul administrativ individual
defavorabil – nr.27/04-1202 din 18.05.2021, emis de Agenția pentru
Protecția Consumatorilor și Supravegherea Pieței și deciziile adoptate în
procedura prealabilă – decizia nr.27/04-2038 din 02.08.2021, emisă de
Agenția pentru Protecția Consumatorilor și Supravegherea Pieței și decizia
4
nr.05/2-4305 din 17.09.2021, emisă de Ministerul Economiei, cu obligarea
Agenției pentru Protecția Consumatorilor și Supravegherea Pieței să
examineze în fond plângerea depusă de Smochin Marcel nr.298-S din
06.05.2021 și să efectueze controlul la SRL ”Samaltis-Lombard”.
La data de 07 iulie 2022 Smochin Marcel a depus și recurs împotriva
încheierii Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani) din 15 iunie 2022, solicitând
anularea încheierii și admiterea pretenției privind repararea prejudiciului
moral.
La data de 23 iunie 2022, Agenția pentru Protecția Consumatorilor și
Supravegherea Pieței, a depus apel nemotivat, iar în data de 06 decembrie
2022 prin intermediul poștei electronice, apel motivat împotriva hotărârii
Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani) din 15 iunie 2022, solicitând casarea
hotărârii contestate cu emiterea unei noi decizii cu privire la respingerea
acțiunii, ca neîntemeiate.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 1 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a
respins apelul declarat de Agenția pentru Protecția Consumatorilor și
Supravegherea Pieței împotriva hotărârii din 15 iunie 2022 a Judecătoriei
Chișinău (sediul Rîșcani). S-a declarat inadmisibil recursul depus de către
Marcel Smochin împotriva încheierii din 15 iunie 2022 a Judecătoriei
Chișinău (sediul Rîșcani).
În susținerea poziției sale instanța de apel a reținut că, argumentul
apelantului precum că, solicitările intimatului nu erau motivate, precum și
faptul că Smochin Marcel nu a prezentat probe relevante în confirmarea
plângerii depuse, este neîntemeiat. Or, legiuitorul a instituit în art.14 alin.
alin.(2) și (3) al Legii 105/13.03.2003 prezumția de legalitate a sesizărilor
consumatorului, prevăzând că atunci când o persoană, care are un interes
legitim sesizează organul de control în domeniul protecției consumatorului.
Prin urmare, instanța de fond just a reținut că, în cazul dat Smochin
Marcel are un interes legitim de a proteja dreptul său de consumator asupra
bunului amanetat, iar terțul SRL ”Samaltis-Lombard”, în cazul în care nu
este de acord cu sesizarea, trebuie să prezinte dovezi privind incorectitudinea
afirmațiilor expuse în sesizarea și să pună la dispoziția organului de control
documente probatoare. Iar în cazul în care asemenea documente nu sunt
prezentate în termen nu mai mare de 15 zile calendaristice și/sau dacă sunt
recunoscute insuficiente, afirmațiile expuse în sesizare se consideră fondate.
Instanța de apel a remarcat că, autoritatea publică nici nu a înștiințat
SRL ”Samaltis-Lombard” și nu a solicitat acestuia să prezinte probe și/sau
argumente prevăzute de art.14 alin.alin.(2) - (3) al Legii 105/13.03.2003. Or,
apelantul era obligat să protejeze consumatorul și să ceară comerciantului
(SRL ”Samaltis-Lombard”) explicații și probe, așa cum imperativ prescrie
legiuitorul în art.14 alin.alin.(2)-(3) al Legii 105/13.03.2003, însă, sfidând
5
principiul legalității, încearcă să inverseze sarcina probațiunii, obligând
ilegal consumatorul să prezinte probe, în original (penultimul aliniat al
actului contestat – f.d.7).
Mai mult, Completul judiciar a stabilit că, instanța de fond just a
reținut că, deciziile adoptate în procedura prealabilă – decizia nr.27/04-2038
din 02.08.2021(f.d.52), emisă de Agenția pentru Protecția Consumatorilor și
Supravegherea Pieței și decizia nr.05/2-4305 din 17.09.2021(f.d.83), emisă
de Ministerul Economiei al Republicii Moldova, la fel sunt ilegale și
urmează a fi anulate, or, atât autoritatea emitentă, cât și organul ierarhic
superior, deși au avut posibilitatea pe calea examinării cererii prealabile, să
anuleze actul administrativ individual defavorabil ilegal, l-au menținut,
respingând neîntemeiat cererea prealabilă înaintată de Smochin Marcel.
Drept urmare, Curtea de apel Centru, a respins ca neîntemeiat
argumentul apelantului, precum că hotărârea primei instanțe este una ilegală.
Analizând conținutul hotărârii contestate, instanța de apel a reținut că
hotărârea primei instanțe este una legală, motivată și bine argumentată,
făcând referire la normele de drept material și procedural, dând o apreciere
probelor prezentate de către părți, determinând circumstanțele care au
importanță pentru soluționarea cauzei, care au fost și care n-au fost stabilite,
apreciind corect caracterul raportului juridic dintre părți, aplicând legea
aplicabilă soluționării cauzei și admisibilitatea acțiunii, având o motivație și
o analiză clară.
Cu referire la recursul înaintat de Marcel Smochin împotriva
încheierii Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani) din 15 iunie 2022, prin care
s-a declarat inadmisibilă pretenția privind repararea prejudiciului, instanța de
apel a reținut că în conformitate cu art. 207 alin. (2) lit. f) Cod administrativ,
din motivul neîntrunirii condițiilor prevăzute de art. 208, care prevede
respectarea procedurii prealabile, a fost considerat inadmisibil.
La acest capitol instanța de apel a menționat că din actele cauzei
rezultă că, încheierea judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani) a fost emisă în
data de 15 iunie 2022, fiind recepționată de către Smochin Marcel în data de
15.06.2022, ce se confirmă prin recipisa anexată la materialele dosarului
(f.d.113), iar cererea de recurs a depus-o abia în data de 08.07.2022 (f.d.133-
135), omițând termenul de depunere a recursului.
Astfel, având în vedere faptul că recurentul a depus peste termen
recursul, nesolicitând repunerea în termen, completul instanței de apel a
conchis că recurentul, a omis termenul de declarare a recursului prevăzut la
art. 242 Cod administrativ, ceea ce duce la declararea recursului ca
inadmisibil.
EXERCITAREA CĂII DE ATATC ÎN ORINE DE RECURS
La 19 noiembrie 2023, Marcel Smochin, reprezentat de avocatul
Alexei Croitor, a depus recurs împotriva deciziei din 1 noiembrie 2023 a
6
Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat casarea deciziei instanței de apel
cu pronunțarea unei decizii noi de admitere a acțiunii.
În motivarea recursului a invocat că, cel care acționează față de altul
în mod ilicit, cu vinovăție este obligat să repare prejudiciul patrimonial, iar
în cazurile prevăzute de lege, și prejudiciul moral cauzat prin acțiune sau
omisiune. Prejudiciul cauzat prin fapte licite sau fără vinovăție se repară
numai în cazurile expres prevăzute de lege. O altă persoană decât autorul
prejudiciului este obligată să repare prejudiciul numai în cazurile expres
prevăzute de lege.
A mai indicat că prejudiciul cauzat printr-un act administrativ ilegal
sau nesoluționarea în termen legal a unei cereri de către o autoritate publică
sau de către o persoană cu funcție de răspundere din cadrul ei se repară
integral de autoritatea publică. Persoana cu funcție de răspundere va
răspunde solidar în cazul intenției sau culpei grave.
A mai invocat recurentul că i-a fost încălcat accesului la justiție, drept
garantat de art.6 CEDO și că orice persoană are dreptul la judecarea cauzei
sale în mod echitabil, în mod public și în termen rezonabil, de către o instanță
independentă și imparțială, instituită de lege, care va hotărî fie asupra
încălcării drepturilor și obligațiilor sale.
La 14 februarie 2024, Inspectoratul de Stat pentru Supravegherea
Produselor Nealimentare și Protecția Consumatorilor, a depus recurs
împotriva deciziei din 1 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care
a solicitat casarea parțială a deciziei instanței de apel.
În motivarea recursului a invocat că, petiția cet. Smochin Marcel din
06.05.2021 nu conține careva probe în susținerea celor invocate, iar,
APCSP(ISSPNPC) a acordat un termen de 5 zile în scopul înlăturării
neajunsurilor, or, în conformitate cu art. 93 alin. (1), „fiecare participant
probează faptele pe care își întemeiază pretenția”. Mai mult, potrivit art. 88
alin. (1) din Codul administrativ, „participanții la procedura administrativă
sânt obligați să colaboreze în cadrul cercetării stării de fapt. Ei urmează să
indice, în special, asupra faptelor și probelor care le sînt cunoscute și să
prezinte documentele pe care le dețin”.
Consideră recurentul că, reclamantul-intimat nu a probat faptele pe
care își întemeiază pretenția, iar APCSP a acordat un termen rezonabil
solicitantului pentru înlăturarea neconformităților (cu atît mai mult indicând
motivul nerespectării art. 76 alin. (2) din Cod Administrativ prezentarea
actelor în original), or, potrivit art. 185 alin. (2) al Legii cu privire la protecția
consumatorilor, odată cu depunerea reclamației, consumatorul prezintă o
copie de pe bonul de casă sau o copie de pe alt document care confirmă
efectuarea cumpărăturii (inclusiv certificatul de garanție).
Prin urmare, recurentul a menționat că lipsa documentelor care
demonstrează legătura documentară între reclamant și prestatorul de serviciu
este un impediment major, având în vedere prevederile Legii 131/2012
7
privind controlul de stat al activității de întreprinzător, în special pentru
motivarea unui control inopinat efectuat de către ISSPNPC.
A concluzionat ISSPNPC că nu a încălcat nici un drept al lui Smochin
Marcel prin răspunsul oferit.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 244 alin. (1) Cod administrativ prevede următoarele:
„(1) Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de
apel pot fi contestate cu recurs.”
Art. 245 Cod administrativ relevă că:
„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la
pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”
Art. 2451 din Codul administrativ prevede că:
”(1) Recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței
uniforme a Curții Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții
Supreme de Justiție;
c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;
d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe
aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;
e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu
încălcarea competenței jurisdicționale.
(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit.c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă
au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.
(3) Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie
pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit.d)
sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la
rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare
pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost
reclamate de către instanța de judecată contrar prezentului cod.”
Art. 246 alin. (1) și (2) Codul administrativ prevede că:
”(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de
recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere
irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele
cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții
Supreme de Justiție și se comunică părților.
Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. h) că, recursul se declară inadmisibil
în special când recursul este vădit neîntemeiat.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de depunere a recursului, Completul de judecată
al Curții Supreme de Justiție atestă că decizia motivată a instanței de apel a
fost notificată recurenților, la data de 28 ianuarie 2024, prin intermediul
poștei electronice, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică
anexat la dosar (f.d.45, vol.2). La data de 19 noiembrie 2023, Marcel
8
Smochin, reprezentat de avocatul Alexei Croitor, a depus cerere de recurs.
Iar la data de 14 februarie 2025, cerere de recurs a depus Inspectoratul de
Stat pentru Supravegherea Produselor Nealimentare și Protecția
Consumatorilor. Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție,
consideră că recursurile au fost depuse cu respectarea prevederilor art. 245
din Codul administrativ.
Din analiza prevederilor art. 2451 din Codul administrativ, rezultă că
admisibilitatea/ inadmisibilitatea recursurilor urmează să însușească în
condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de
legalitate veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele
pre citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de
recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.
În această ordine de idei, completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul
nedevolutiv al recursurilor, dar și cerința de seriozitate a cererii din
perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural
și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau,
după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală
examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.
Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul
de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare
convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În
consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se
referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea
rezistării testului și filtrului de admisibilitate.
Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recursuri
de Marcel Smochin, reprezentat de avocatul Alexei Croitor și de
Inspectoratul de Stat pentru Supravegherea Produselor Nealimentare și
Protecția Consumatorilor, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.
2451 din Codul administrativ, deoarece se referă la dezacordul recurenților
cu soluția pronunțata de către Curtea de Apel Centru și nu relevă
interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material
sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea
vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de casare a
deciziei recurate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că
recursurile depuse de Marcel Smochin, reprezentat de avocatul Alexei
Croitor și de Inspectoratul de Stat pentru Supravegherea Produselor
Nealimentare și Protecția Consumatorilor, conțin obiecții de fapt și de drept
similare celor expuse în cererea de chemare în judecată, care au fost analizate
de către Curtea de Apel Centru, fiind apreciate în mod corespunzător. În
consecință, nu există aparența unei încălcări a drepturilor recurenților la
soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima
instanță, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.
9
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că
dezvoltarea recursurilor trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în
sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera
netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute
la art. 2451 din Codul administrativ.
Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale
cauzei, fiind necesară motivarea recursurilor cu indicarea motivelor de
netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea
recursurilor însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de
dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din
punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.
Recursurile nu se pot limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci
implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Centru și o minimă
argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care
se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea
pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către
Curtea de Apel Centru, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la
examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala
cu un control efectuat din oficiu.
Completul de judecată al Curții Supreme de justiție accentuează că
admisibilitatea recursurilor trebuie privită și în contextul rolului și funcției
legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea
și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios
administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont
pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de
ordin legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că
dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise
[Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC),
pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui
recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea
statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere
(Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui
recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services
împotriva Franței, pct. 45).
Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor
în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale
procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în
sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest
sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,
p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire
la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de
10
drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a
se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).
Din aceste motive, în conformitate cu art. 230 și art. 246 alin. (2) lit.
h) din Codul administrativ,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară ca inadmisibile recursurile depuse de Marcel Smochin,
reprezentat de avocatul Alexei Croitor și de Inspectoratul de Stat pentru
Supravegherea Produselor Nealimentare și Protecția Consumatorilor.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Ion Malanciuc
Judecători Diana Stănilă
Oxana Parfeni
11