2ra-1301/23 — Declararea nulității actelor juridice

La 16 decembrie 2019, Yankovskyi Oleksandr, reprezentat de avocatul Evstratii Veaceslav a depus în adresa Judecătoriei Drochia, sediul Central, cerere de chemare în judecată împotriva Cristinei Bulat, intervenient accesoriu notarul Mazur Maria cu privire la declararea nulității actelor juridice.

În motivarea cererii de chemare în judecată s-a menționat că, la XXXXX a încheiat căsătoria cu Yankovskaya Larisa, care avea în proprietate o casă de locuit situată în XXXXX.

Evidențiază că, la XXXXX soția a decedat, iar conform legislației acesta a devenit moștenitorul a ½ cotă-parte din acest imobil și la 25 martie 2019 a primit certificatul de moștenitor legal în privința ½ cotă-parte din avere.

Evidențiază că, fiind cetățean al altui stat, rudele soției l-au convins să înstrăineze partea sa de moștenire în folosul nepoatei defunctei – Bulat Cristina.

Precizează că, i-au promis că va putea locui în casă cât va dori, fără a-i cere evacuarea. Respectiv, a acceptat să plece la notar pentru a perfecta contractul de donație a ½ cotă-parte din casă ce i-a aparținut soției. Totodată, rudele l-au convins să doneze și construcția nelocativă – garajul construit de acesta împreună cu soția.

Susține că, fiind încrezut că are un loc de trai, în luna august 2019 a înaintat documentele pentru a-și prelungi permisul de ședere în Moldova, atunci a aflat că a fost lipsit de viza de reședință în casa donată. Cunoscând faptul că, pentru a primi permis de ședere în RM este nevoie de viză de reședință, rudele soției l-au scos de la evidență, spunând că nu va găsi un spațiu locativ unde să se înregistreze și în așa mod vor scăpa de orice probleme. Astfel, a fost nevoit să apeleze la un vecin ca să-i facă viză temporară, pentru a avea posibilitate să primească permis de ședere temporar.

Notează că, la 11 septembrie 2019 cererea sa de acordare a dreptului la ședere a fost satisfăcută.

Invocă faptul că, rudele soției folosindu-se de concursul de împrejurări nefavorabile lui, moartea soției, incertitudinea în ceea ce privește permisul 1 de ședere, au hotărât să scape de el în mod dolosiv. Reieșind din faptul că a fost mințit, consideră necesar ca aceste contracte de donație să fie declarate nule.

Precizează că, notarul Mazur Maia, la autentificarea contractului de donație, a acționat contrar prevederilor art. 1201 Cod civil și nu i-a eliberat, în calitate de donator, informația pe suport de hârtie că donatarul nu poartă față de el obligații, cum ar fi cea de asigurare a dânsului cu spațiu locativ; la fel, acest lucru nu i-a fost comunicat de către notar.

Având în vedere circumstanțele de fapt expuse, în temeiul art. 343, 1212 din Codul civil, art. 5, 94, 95, 166 din Codul de procedură civilă, s-a solicitat declararea nulității contractului de donație nr. 4974 din 09 aprilie 2019 încheiat între acesta și Bulat Cristina asupra ½ din bunul imobil situat în XXXXX și declararea nulității contractului de donație nr. 4975 din 09 aprilie 2019 încheiat între acesta și Bulat Cristina asupra ¾ din construcția nelocativă situată pe XXXXX.

Prin hotărârea din 24 decembrie 2021 a Judecătoriei Drochia, sediul Central, acțiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

La 21 ianuarie 2022, Yankovskyi Oleksandr, reprezentat de avocatul Evstratii Veaceslav a depus cerere de apel împotriva hotărârii din 24 decembrie 2021 a Judecătoriei Drochia, sediul Central, prin care s-a solicitat casarea hotărârii menționate și emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii. Totodată, la 24 ianuarie 2022, în adresa instanței a fost înregistrată cererea de apel împotriva hotărârii instanței de fond, semnată de Yankovskyi Oleksandr și avocatul Spînu Oleg, cu aceleași solicitări.

Prin decizia din 26 ianuarie 2023 a Curții de Apel Bălți, s-a admis cererea de apel. S-a casat integral hotărârea din 24 decembrie 2021 a Judecătoriei Drochia, sediul Central, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată formulată de Yankovskyi Oleksandr către Bulat Cristina, intervenient accesoriu notarul public Maria Mazur, privind declararea nulității contractului de donație, și s-a pronunțat o nouă hotărâre după cum urmează: S-a admis integral acțiunea formulată de Yankovskyi Oleksandr către Bulat Cristina, intervenient accesoriu notarul public Maria Mazur, privind declararea nulității contractului de donație. S-a declarat nul contractul de donație nr. 4974 încheiat la data de 09 aprilie 2019 între Yankovskyi Oleksandr și Bulat Cristina, prin care a fost donată ½ cotă- parte din casa de locuit amplasată pe XXXXX. S-a declarat nul contractul de donație nr. 4975 încheiat la data de 09 aprilie 2019 între Yankovskyi Oleksandr și Bulat Cristina, prin care a fost donată ¾ cotă-parte din construcția ne locativă, de pe XXXXX. S-a încasat de la Bulat Cristina în beneficiul lui Yankovskyi Oleksandr, cheltuieli de judecată în sumă de 2411 (două mii patru sute unsprezece) lei. 2

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că reieșind din prevederile art. 1201 Cod civil în coroborare cu materialele cauzei și dosarul notarial în original, vizualizat în ședința instanței de apel, Colegiul civil a constatat lipsa în dosarul notarial a informației, care să fi fost transmisă de notar donatorului Yankovskyi Oleksandr, pe suport de hârtie, redactată într-un limbaj accesibil și în limba pe care o posedă acesta, cu explicarea situației că Bulat Cristina – ca donatar, nu deține în raport cu dânsul careva obligații, cum ar fi asigurarea cu locuință.

Drept urmare, Colegiul civil al Curții de Apel Bălți a conchis că notarul Mazur Maria la întocmirea contractelor de donație, nulitatea cărora se solicită, a admis omisiunile stipulate în prevederile art. 1201 lit. a) Cod civil, or, legiuitorul expres a prevăzut că la donarea bunurilor imobile cu destinație locativă, notarul este obligat să îi transmită donatorului, contra semnătură, informația pe suport de hârtie, redactată într-un limbaj simplu și inteligibil, într-o limbă în care donatorul poate comunica, că donatarul nu poartă, în baza contractului de donație, nicio obligație de întreținere a donatorului și nu are nicio obligație de a asigura donatorului spațiu locativ.

Referitor la alegațiile notarului invocate în referință precum că în contractul de donație nr. 4974 din 09.04.2019 s-au indicat prevederile articolelor 1201 și 1207 din Codul civil și există mențiunea că s-a explicat donatorului consecințele semnării acestui contract, Colegiul civil al Curții de Apel Bălți le-a respins deoarece prescripția art. 1201 Cod civil indică că, nu este suficientă explicarea prevederilor actelor normative învederate supra, dar era imperios necesar să i se dea donatorului Yankovskyi Oleksandr pe suport de hârtie, în limba pe care o posedă acesta, informația despre lipsa în raport cu sine a obligațiilor din partea donatarului Bulat Cristina, în special că Bulat Cristina în baza contractului de donație nu-și asumă obligația față de Yankovskyi Oleksandr de a-l asigura cu locuință sau de a-i păstra în continuare înregistrat dreptul de abitație în imobilul înstrăinat sau menținerea vizei de domiciliu a acestuia. Iar, din cererea de chemare în judecată și din explicațiile reclamantului/apelant date în ședința instanței de apel, se denotă că acesta a înțeles că dreptul de uz și de abitație i-a fost păstrat în urma înstrăinării bunurilor.

Reieșind din faptul că, contractul de donație nr. 4974 din 09 aprilie 2019, încheiat între Yankovskyi Oleksandr (donator) și Bulat Cristina (donatar) a fost întocmit cu încălcarea prevederilor art. 1201 Cod civil, Colegiul civil al Curții de Apel Bălți l-a declarat nul datorită faptului că contravine legii.

Instanța de apel a menționat că, dat fiind situația cazului, că donatorul Yankovskyi Oleksandr a consimțit asupra încheieri celor două contracte de donație, nr. 4974 și 4975 din 09 aprilie 2019, cu donarea nu doar a casei de locuit cu anexe, ci și a garajului său (încăpere ne locativă), în condiția în care dânsul ca locator a conștientizat asupra garantării sieși de către donatarul Bulat Cristina a dreptului la abitație, Colegiul civil a declarat 3 nul și contractul nr. 4975 din 09 aprilie 2019, tot datorită faptului că contravine legii. Or, conform prevederilor art. 312 Cod civil, consimțământ este manifestarea, exteriorizată, de voință a persoanei de a încheia un act juridic. Consimțământul este valabil dacă provine de la o persoană cu discernământ, este exprimat cu intenția de a produce efecte juridice și nu este viciat. Intenția de a produce efecte juridice se determină din declarația sau comportamentul persoanei, așa cum ea a fost înțeleasă în mod rezonabil de către cealaltă parte a actului juridic sau, în cazul actelor juridice unilaterale, de către persoana căreia actul îi este destinat.

Instanța de apel a constatat că, apelantul este cetățean al unui stat străin și pentru obținerea dreptului de ședere pe teritoriul Republicii Moldova are nevoie de domiciliu. La data de 11.09.2019, Biroul Migrație și Azil MAI RM a emis decizia nr. 4996 de acordare a dreptului de ședere pe teritoriul RM a lui Yankovskyi Oleksandr, cetățean al XXXXX (f. d. 16, vol. I). Acest drept de ședere, Yankovskyi Oleksandr și l-a perfectat în baza vizei temporare acordate de vecinul de pe XXXXX. Prin urmare, argumentul că are nevoie de locuință pentru a-și perfecta actele de ședere pe teritoriul Republici Moldova, este plauzibil.

Reieșind din prevederile art. 20 alin. (1) și (2) a Legii privind procedura notarială, actul juridic întocmit, înainte de a fi semnat, se prezintă părților pentru a face cunoștință cu conținutul acestuia. După aceasta notarul este obligat să dea citire în glas textul actului juridic. După citirea actului, notarul întreabă părțile dacă cele cuprinse în acesta exprimă voința lor. Consimțământul părților se exteriorizează prin declarație și se confirmă prin semnătură.

Instanța de apel a menționat că, la dosarul notarial o atare declarație care să ateste în mod expres consimțământul lui Yankovskyi Oleksandr în ce privește înstrăinarea bunurilor lui către Bulat Cristina nu există. Prin urmare, se constată că la încheierea contractelor de donație nr. 4974 și 4975 din 09 aprilie 2019, ar putea să fi existat o condiționare a înstrăinării bunurilor către Bulat Cristina, inclusiv a garajului, certitudinea situației nefiind posibil de constatat.

Prin urmare, odată ce nu există certitudinea legată de consimțământul donatorului Yankovskyi Oleksandr la încheierea contractelor de donație - în lipsa condiției asumate de donatar, odată ce o declarației expresă în ordinea art. 20 alin. (1) și (2) a Legii privind procedura notarială nu se atestă la dosarul notarial, care să ateste acest consimțământ, Colegiul civil al Curții de Apel Bălți a anulat și contractul nr. 4975, de rând cu contractul 4974, pe motiv că contravine prevederilor legale enunțate.

La 08 august 2023, Bulat Cristina a depus în adresa Curții Supreme de Justiție cerere de recurs împotriva deciziei din 26 ianuarie 2023 a Curții de Apel Bălți, prin care s-a solicitat casarea deciziei din 26 ianuarie 2023 a Curții de Apel Bălți și menținerea hotărârii din 24 decembrie 2021 a 4 Judecătoriei Drochia, sediul Central, or pronunțarea unei alte soluții în conformitate cu art. 445 alin. (1) din Codul de procedură civilă.

În motivarea recursului s-a menționat că, deși instanța de apel a indicat faptul că, Yankovskyi Oleksandr nu ar cunoaște limba română pe motiv că este cetățean al XXXXX, acest argument este bazat pe presupuneri.

Totodată, poziția instanței de apel precum că între părți ar exista o condiționalitate la încheierea contractelor de donație, la fel, este bazată pe presupuneri.

Invocă faptul că, instanța de fond și nici instanța de apel nu au verificat pe deplin circumstanțele cauzei, nu au audiat notarul Mazur Maria, Bulat Raisa (ce acționa în interesele Cristinei Bulat în bază de procură la încheierea contractelor de donație) și nemijlocit pe Bulat Cristina.

Conchide că, partea descriptivă a deciziei contravine dispozitivului, or pentru a beneficia de domiciliu în vederea obținerii permisului de ședere pe teritoriul Republicii Moldova nu este necesar de a avea și un garaj, fiind suficientă prezența unui imobil, iar dreptul de abitație nu se extinde asupra garajului. Astfel, instanța de apel a interpretat extensiv circumstanțele speței.

În drept, s-au invocat prevederile art. 432 alin. (1), (2) lit. a), b) și c) din Codul de procedură civilă.

Pe parcurs, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimaților copia recursului depus de către Bulat Cristina, fiindu-i explicat dreptul de a depune referință la recursul declarat.

Însă, deși notarul Mazur Maria și avocatul Spînu Oleg, care acționează în interesele lui Yankovskyi Oleksandr, au recepționat corespondența la 10 noiembrie 2023, până la data stabilită pentru examinarea admisibilității recursului nu au făcut uz de dreptul său procedural de a depune referința.

Art. XI alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative, prevede că: „(3) Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.”

Din sensul normei de drept citate supra rezultă că, legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi. 5

Recursul declarat de către Bulat Cristina a fost depus până la data intrării în vigoare a Legii nr. 246 din 31 iulie 2023, motiv pentru care va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

Art. 61 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „(1) Participanții la proces sînt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. Instanța judecătorească pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă prin abuz se urmărește tergiversarea procesului sau inducerea sa în eroare.”

Art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.”

Art. 432 alin. (1) – (5) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 01 septembrie 2023): „(1) Părțile și alți participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. (2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului. (3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărîrea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale. (4) Săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. (5) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.”

Art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 01 septembrie 2023): „Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).”

Referitor la termenul de declarare a recursului, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că, recursul declarat de către Bulat Cristina a fost înaintat în termen. Or, decizia integrală din 26 ianuarie 2023 a Curții de Apel Bălți, i-a fost comunicată avocatului Covdii Alexandru, care acționează în interesele Cristinei Bulat, prin intermediul poștei electronice la 26 iunie 2023, iar cererea de recurs a fost depusă la 08 august 2023, adică în interiorul termenului de 2 luni, prevăzut de art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reiterează că, prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat în vigoare la 01 septembrie 2023.

Astfel, procedura admisibilității recursului va consta în verificarea existenței unuia din temeiurile prevăzute la art. 433 din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului – 08 august 2023.

Din analiza recursului declarat de către Bulat Cristina rezultă că, drept temei de admisibilitate au fost invocate prevederile art. 432 alin. (2) lit. a), b) și c) din Codul de procedură civilă, precum că instanța judecătorească nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată, a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată și a interpretat în mod eronat legea.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție evidențiază că, argumentul recurentei precum că instanța de apel eronat a reținut că Yankovskyi Oleksandr nu ar cunoaște limba română și această constatare este bazată pe presupuneri, este neîntemeiat și nici nu este determinant la soluționarea litigiului. Or, instanța de apel a constatat că, notarul Mazur Maria la întocmirea contractelor de donație, nulitatea cărora se solicită, a admis omisiunile stipulate în prevederile art. 1201 lit. a) Cod civil, or, legiuitorul expres a prevăzut că la donarea bunurilor imobile cu destinație locativă, notarul este obligat să îi transmită donatorului, contra semnătură, informația pe suport de hârtie, redactată într-un limbaj simplu și inteligibil, într-o limbă în care donatorul poate comunica, că donatarul nu poartă, în baza contractului de donație, nicio obligație de întreținere a donatorului și nu are nicio obligație de a asigura donatorului spațiu locativ. Iar, reieșind din faptul că, contractul de donație nr. 4974 din 09 aprilie 2019, încheiat între Yankovskyi Oleksandr (donator) și Bulat Cristina (donatar) a fost întocmit cu încălcarea prevederilor art. 1201 Cod civil, Colegiul civil al Curții de Apel Bălți l-a declarat nul datorită faptului că contravine legii.

Mai mult decât atât, faptul că Yankovskyi Oleksandr ar cunoaște limba română la un nivel corespunzător pentru a înțelege întocmai conținutul contractelor de donație încheiate la 09 aprilie 2019 este nu altceva, decât o presupunere a recurentei. 7

Totodată, instanța de apel a declarat nul și contractul nr. 4975 din 09 aprilie 2019, tot datorită faptului că contravine legii, fiind reținut că dat fiind situația cazului, că donatorul Yankovskyi Oleksandr a consimțit asupra încheieri celor două contracte de donație, nr. 4974 și 4975 din 09 aprilie 2019, cu donarea nu doar a casei de locuit cu anexe, ci și a garajului său (încăpere ne locativă), în condiția în care dânsul ca locator a conștientizat asupra garantării sieși de către donatarul Bulat Cristina a dreptului la abitație în casă de locuit.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție va respinge ca fiind neîntemeiat argumentul recurentei cu privire la faptul că, poziția instanței de apel precum că între părți ar exista o condiționalitate la încheierea contractelor de donație este bazată pe presupuneri, or instanța de apel în mod explicit, cu trimitere la probe, și-a motivat concluzia respectivă, aceasta fiind legală și întemeiată.

În final, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție apreciază ca fiind neîntemeiat argumentul recurentei cu privire la faptul că, instanțele ierarhic inferioare nu au verificat pe deplin circumstanțele cauzei, nu au audiat notarul Mazur Maria, Bulat Raisa (ce acționa în interesele Cristinei Bulat în bază de procură la încheierea contractelor de donație) și nemijlocit pe Bulat Cristina, deoarece atât notarul Mazur Maria, cât și Bulat Cristina, sunt participanți la proces și și-au expus poziția întocmai la examinarea cauzei, iar argumentele invocate de aceștia au fost supuse examinării de către instanțele ierarhic inferioare.

Mai mult decât atât, Bulat Cristina nu invocă faptul că a solicitat audierea persoanelor menționate în calitate de martor, iar cererea respectivă ar fi fost respinsă.

Subsecvent, prin prisma temeiurilor invocate în susținerea recursului, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție nu a stabilit că normele de drept material sau procedural au fost încălcate sau aplicate eronat de către Curtea de Apel Bălți la emiterea deciziei din 26 ianuarie 2023.

De asemenea, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție nu a stabilit săvârșirea de către instanțele ierarhic inferioare a altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) al art. 432 din Codul de procedură civilă, că aprecierea probelor de către instanța de apel a fost arbitrară și nici nu a identificat alte erori, care au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Totodată, instanța de recurs nu a stabilit că normele aplicate suscită îndoieli la aplicare sau că instanța de apel, aplicând normele respective, ar fi extins norma juridică dincolo de ipotezele la care se aplică sau invers.

De altfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai 8 asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

Totodată, potrivit jurisprudenței Curții Europene pentru Drepturile Omului, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri.

În speță, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că, recursul formulat conține obiecții de fapt și de drept, care deja au fost supuse controlului de temeinicie și legalitate de către instanța de apel, care a dat acestora o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 §1 al Convenției.

Drept urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, argumentele invocate de către Bulat Cristina nu pot constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

În aceste circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de către Bulat Cristina împotriva deciziei din 26 ianuarie 2023 a Curții de Apel Bălți, ca fiind inadmisibil.

Ținând cont de cele expuse supra și în temeiul art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului, art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă,