2ra-599/23 — încasarea prejudiciului material

La 24 februarie 2020, Sergiu Hăbășescu a depus cerere de chemare în judecată împotriva Societății cu Răspundere Limitată „Bentliclub” și lui Iurii Moroseac cu privire la încasarea prejudiciului material ă.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că la 14 decembrie 2019, ora 05.30 min., aflându-se în calitate de consumator pe str. Conev nr. 34 mun. Bălți, în holul clubului „Bentli”, proprietatea Societății cu Răspundere Limitată „Bentliclub”, din considerente neîntemeiate a fost atacat de către angajatul societății date, paznicul Iurii Moroseac, care având în mâină un obiect ascuțit metalic i-a străpuns scurta de model „Columbia” în care era îmbrăcat. Scurta nu a putut fi reparată și readusă în starea ei inițială.

În opinia reclamantului Societatea cu Răspundere Limitată „Bentliclub” a prestat servicii care nu corespund standardelor de comportare a personalului în raport cu consumatorii, prin urmare angajatul pârâtului a săvârșit o faptă ilicită, social-periculoasă, exprimată prin încălcarea regulilor de securitate, încălcare ce a cauzat provocarea prejudiciului material și moral.

A specificat că drept urmare a cererii depuse către Camera de Comerț și Industrie referitor la evaluarea și constatarea prejudiciului material, a fost informat despre imposibilitatea evaluării scurtei bărbătești prezentate, deoarece pe piața primară și secundară a mărfurilor industriale nu au fost identificate oferte de realizare ale articolelor vestimentare în stare analogică, iar în lipsa informației veridice pentru evaluarea prejudiciului, paguba materială cauzată scurtei prin deteriorare nu poate fi determinată.

Reclamantul a afirmat că costul scurtei procurate recent constituie 2 399 de lei, potrivit certificatului eliberat de întreprinderea vânzător – Societatea cu Răspundere Limitată „Lumea stilului”.

A mai explicat că pe lângă prejudiciul material i-a fost cauzat și prejudiciu moral, manifestat prin suferințe psihice, rezultate în urma unui stres și al emoțiilor puternice provocate de faptul că a fost atacat cu un obiect metalic 1 ascuțit, care putea să-i provoace vătămări corporale, fapte săvârșite în loc public.

A precizat că a avut o stare neplăcută de nesiguranță și tulburare de stare normală a organismului, reacție disperată, dispoziție tristă, neliniște și insomnie. Prejudiciul moral cauzat l-a estimat la suma de 2 000 de lei.

Reclamantul a notat că prin înștiințarea nr.34/23-71 din 2 ianuarie 2020 emisă de Inspectoratul de Poliție Bălți la cererea lui din 14 decembrie 2019 referitor la prejudiciul material cauzat i s-a recomandat să se adreseze în ordine civilă în instanța de judecată.

În scopul soluționării amiabile a litigiului a purtat negocieri cu pârâții, iar ulterior, la 14 ianuarie 2020, prin scrisoare recomandată i-a somat, solicitând recuperarea prejudiciului cauzat sau restituirea unui alt bun în schimbul celui deteriorat echivalent la preț, acordându-le un termen de 7 zile, la care dânșii nu au acordat atenție.

Pe parcurs a avut nevoie de asistență juridică, costul căruia a constituit 1 600 de lei, exprimată prin reprezentarea intereselor în Inspectoratul de Poliție Bălți, Camera de Comerț și Industrie, Societatea cu Răspundere Limitată „Lumea Stilului” și Societatea cu Răspundere Limitată „Bentliclub”, în cadrul căruia s-au înaintat demersuri, somații, cereri de eliberare a actelor, s-a întocmit acțiunea civilă. Cheltuielile de asistență juridică sunt necesare, rezonabile și reale, care urmează a fi pe deplin compensate.

În drept, reclamantul și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art.9, 19, 391, 774-776, 858, 861, 901, 1998, 2036, 2037 din Codul civil.

Sergiu Hăbășescu a solicitat încasarea din contul Societăți cu Răspundere Limitată „Bentliclub” și Iurii Moroseac a prejudiciului material în mărime de 2 399 de lei, a prejudiciului moral în mărime de 2 000 de lei, cheltuielile de judecată pentru taxa de stat în mărime de 150 lei, cheltuielile pentru eliberarea extrasului din Registrul de stat al persoanelor juridice în mărime de 110 lei și cheltuielile de asistență juridică în mărime de 1 600 de lei.

Întru consolidarea soluției instanța de apel a stabilit că lui Sergiu Hăbășescu i s-a prestat un serviciu necorespunzător, deoarece în incinta localului ce aparține Societății cu Răspundere Limitată „Bentliclub” în care prestează servicii de recreative și distractive, angajatul său a deteriorat haina apelantului, care nu poate fi restabilită, prin urmare, în sensul legal consumatorul urmează a fi despăgubit de prestator.

Instanța ierarhic inferioară a menționat că Societatea cu Răspundere Limitată „Bentliclub” nu a negat producerea incidentului la 14 decembrie 2019 în incinta încăperii sale unde prestează servicii de agrement, însă a justificat refuzul în acordarea despăgubirii pe următoarele motive: că Maruseac Iurii nu era angajatul întreprinderii la moment, că ultimul urmează a răspunde pentru faptele sale, că valoarea prejudiciului nu este confirmată.

Cât privește argumentul că Iurii Maruseac nu era angajatul întreprinderii la momentul producerii incidentului, instanța de apel a notat că prin ordinul nr. 16 din 5 aprilie 2019 Iurii Moroseac a fost angajat al societății „Bentliclub”, în calitate de paznic, cu încheierea contractului individual de muncă pe o perioadă nedeterminată. Conform ordinului nr. 21 din 28 august 2019 Iurii Moroseac a fost concediat din funcția deținută. Totodată, potrivit declarațiilor efectuate de către Iurii Moroseac organului de poliție care cerceta incidentul, se constată că ultimul activa în noaptea respectivă în calitate de paznic la clubul de noapte. Mai mult, conform încheierii IP Bălți al IGP al din 31 decembrie 2019 pe marginea rezultatelor controlului petiției de asemenea se confirmă că scurta apelantului a fost deteriorată din întâmplare de către paznicul clubului de noapte Iurii Moroseac. Rezultatele controlului nu au fost contestate, prin urmare constituie o probă suplimentară în confirmarea faptului existenței raporturilor de muncă între Iurii Moroseac și Societatea cu Răspundere Limitată „Bentliclub”.

Instanța de apel a notat că este cert stabilit că în noaptea de 14 decembrie 2019 ultimul activa anume în calitate de paznic la clubul de noapte ”Bentli” ce 3 aparține societății „Bentliclub”, în lipsa unui ordin de angajare. Or, potrivit art. 58 alin. (3) din Codul muncii, în cazul în care contractul individual de muncă nu a fost perfectat în formă scrisă, acesta este considerat a fi încheiat pe o durată nedeterminată și își produce efectele din ziua în care salariatul a fost admis la muncă de către angajator sau de către o altă persoană cu funcție de răspundere din unitate, abilitată cu angajarea personalului. Prin urmare, în sensul legal menționat, Iurii Moroseac, prin admiterea la locul de muncă se consideră angajat la situația conflictului la societatea „Bentliclub” pe o perioadă nedeterminată, în pofida faptului că nu avea încheiat contract de muncă.

Cu referire la argumentul societății că nu urmează a răspunde pretențiilor deoarece răspunderea aparține lui Moroseac Iurii, prin urmare ultimul urmează a răspunde pentru faptele sale, instanța de apel a făcut trimitere la prevederile art. 2005 din Codul civil, potrivit căruia comitentul răspunde de prejudiciul cauzat cu vinovăție, iar în cazurile expres prevăzute de lege, fără vinovăție, de către administratorul, salariatul său sau o altă persoană subordonată comitentului (prepus) în funcțiile care i s-au încredințat. (2) În cazul în care prepusul a cauzat prejudiciul cu intenție, persoana vătămată poate alege să ceară repararea prejudiciului numai de la comitent, numai de la prepus sau de la ambii în mod solidar. Prin urmare, în sensul legal menționat, comitentul răspunde pentru fapta prepusului său, inclusiv comisă fără vinovăție.

În speță, intenția lui Iurii Moroseac în deteriorarea hainei ce aparținea apelantului nu s-a confirmat, pentru ca ultimul să poată fi obligat la plata prejudiciului față de apelant, prin urmare obligația aparține angajatorului- societatea „Bentliclub” în calitate de comitent, care a prestat un serviciu necalitativ.

Instanța de apel a notat că la caz, prin cumpărarea unui bilet de intrare în local, între părți a existat un contract juridic de prestare servicii, prin urmare în rezultatul executării acestuia prestatorul era responsabil pentru integritatea clienților și bunurilor acestora, obligație care la caz nu s-a executat cu diligență. Răspunderea pentru dauna cauzată persoanei umane are un caracter delictual, independent de faptul dacă se afla sau nu persoana vătămată în raporturi contractuale cu delincventul. Răspunderea delictuală apare în rezultatul încălcării unei obligații legale cu caracter general (născută dintr-un raport civil absolut), care revine tuturor –de a nu leza drepturile altora prin fapte ilicite. Răspunderea delictuală se naște prin încălcarea unor drepturi absolute ale persoanei vătămate (dreptul de proprietate, la viață, sănătate etc.).

Referitor la cerința privind repararea prejudiciului material în mărime de 2 399 de lei, instanța de apel a stabilit că această sumă constituie valoarea 4 scurtei deteriorate. Că scurta a fost procurată la prețul de 2 399 de lei, se confirmă prin certificatul eliberat de societatea „Lumea Stilului”, în care este specificat că scurta bărbătească deteriorată, de culoare sur-vișiniu de model „Columbia” a fost vândută la data de 25 noiembrie 2019 din magazinul de mărfuri, amplasat în mun. Bălți str.Independenței nr. 39 la prețul de 2 399 de lei.

Privitor la cerința privind repararea prejudiciului moral, instanța de apel a reținut că din materialele dosarului rezultă că fapta prejudiciabilă, săvârșită din neglijență de către angajatul societății „Bentliclub”, Iurii Moroseac i-a cauzat clientului Sergiu Hăbășescu suferințe de ordin moral, manifestate prin indispoziție, emoții negative, tristețe din cauză că nu mai putea folosi scurta practic nouă. Sergiu Hăbășescu a evaluat prejudiciul moral cauzat lui în mărime de 2000 lei.

Instanța de apel reieșind din circumstanțele cauzei, cât și din practica judiciară relevantă, a considerat că suma de 1 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral, cauzat lui Sergiu Hăbășescu prin neglijența paznicului de la Societatea „Bentliclub”, ar constitui o satisfacție echitabilă cu efect compensatoriu.

Ce ține de cheltuielile de judecată, instanța de apel a indicat că Sergiu Hăbășescu este scutit prin lege de plata taxei de stat, în acest mod intimatul nu poate fi obligat la compensarea sumei eronat achitate cu titlu de taxă de stat. Totodată, din actele cauzei nu se confirmă că Sergiu Hăbășescu a fost reprezentat de avocat și că a suportat cheltuieli în mărime de 1 600 de lei, de aceea pretenția a fost respinsă ca neprobată. La fel, instanța de apel a respins ca neprobată și cerința privind compensarea sumei în mărime de 110 lei achitată pentru obținerea extrasului din Registrul de Stat al persoanelor juridice.

În argumentarea recursului, cu reiterarea motivelor de fapt și de drept expuse anterior, recurenta a indicat că consideră decizia contestată neîntemeiată, deoarece instanța de apel a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată și a interpretat în mod eronat legea (art. 432 lit. b), c) din Codul de procedură civilă).

A mai menționat că instanța de apel, a dat o apreciere eronată probelor acumulate la dosar, ceea ce a dus la aplicarea eronată a legislației. 5

Recurenta a susținut că din analiza probatoriului, înscrisurilor, motivelor și situației faptice reale a cauzei, rezultă că soluția dată de instanța de fond în cadrul actualului litigiu este una legală, corespunzând cadrului legislativ și normativ pertinent, aplicabil speței.

Art. XI alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție): „Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursurilor”.

Art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă: „Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4).”

Art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 1 septembrie 2023): „Părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procesual.”

Art. 432 alin. (2) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 1 septembrie 2023): „Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; a interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.”

Art. 432 alin. (3) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 1 septembrie 2023): „Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.”

Art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 1 septembrie 2023): 6 „Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.”

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat în vigoare la 1 septembrie 2023.

Prin urmare, procedura admisibilității recursului va consta în verificarea existenței unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433 din Codul de procedură civilă, în vigoare la momentul depunerii recursului, la caz, 14 martie 2023.

Din analiza recursului declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „Bentliclub” rezultă că drept temei de declarare a recursului s-a invocat prevederile art. 432, în redacția legii în vigoare până la 1 septembrie 2023, la mod general. Din conținutul recursului rezultă că recurenta invocă interpretarea și aplicarea eronată a legii, aprecierea arbitrară a probelor , erori comise ce au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului în special a dreptului la un proces echitabil.

De altfel, motivele de casare, invocate în recurs, se referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțată de Curtea de Apel Bălți și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, prin urmare nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul depus de Societatea cu Răspundere Limitată „Bentliclub”, conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse anterior, care au fost analizate de către instanța de apel, fiind apreciate în mod corespunzător.

Dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera 7 netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 din Codul de procedură civilă, în vigoare la data declarării recursului. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Bălți și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Bălți, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

La fel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

Din cele constatate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că recursul declarat de către Societatea cu Răspundere Limitată „Bentliclub”, nu se încadrează în temeiurile de drept pentru declararea recursului prevăzute la art.432 alin.(1)-(4) din Codul de procedură civilă, în vigoare până la 1 septembrie 2023. Or, verificând legalitatea și temeinicia deciziei contestate prin prisma argumentelor recursului, nu s-a stabilit că soluția instanței de apel este contrară legii sau cu interpretarea eronată a legii. Contrar, decizia a fost emisă cu respectarea prevederilor legale, bazată pe o cercetare multiaspectuală, completă, nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor probelor din dosar în ansamblul și interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege.

De altfel, dezacordul societății recurente cu soluția instanței de apel nu constituie temei de casare a deciziei contestate, or, recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are un caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Din considerentele redate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că, recursul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „Bentliclub”, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului și drept urmare, este inadmisibil. 8

În conformitate cu art. 433 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, art. 440 alin.(1), (2) din Codul de procedură civilă, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Consideră inadmisibil recursul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „Bentliclub” împotriva deciziei din 2 noiembrie 2023 a Curții de Apel Bălți. Încheierea este irevocabilă. Președinte Oxana Parfeni Judecători Ion Munteanu Gheorghe Stratulat 9