2ra-750/23 — compensarea cheltuielilor de judecată si repararea prejudiciului moral

La 23 septembrie 2021, Anatolie Gutium, Andrei Canțer, Elena Onica au depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Ioan Bărbău cu privire la compensarea cheltuielilor de judecată și repararea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii, reclamanții au indicat că prin contractul de vânzare- cumpărare nr. 66663 din 11 octombrie 2011, Anatolie Gutium a cumpărat terenul cu destinație pentru construcție, cu numărul cadastral xxxxx, amplasat în mun. Chișinău, or. xxxxx. La 12 octombrie 2011 a înregistrat dreptul de proprietate asupra imobilului la Oficiul Cadastral Teritorial „Chișinău nr.1”.

Au menționat că la 3 iulie 2012 a dorit să înceapă lucrările de construcție pe terenul procurat, însă Anatolie Gutium a fost informat de către reprezentanții Oficiului Cadastral Teritorial „Chișinău nr.1” că, din 8 decembrie 2011 pe bunul imobil respectiv a fost aplicat sechestru. Iar, în baza plângerii depuse de preotul paroh Ioan Bărbău la 4 noiembrie 2011 a fost pornită cauza penală cu nr. 2011928118 de către Secția investigații financiare-economice a Procuraturii Generale, conform elementelor constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 361 alin. (2) lit. b) din Codul penal și art. 335 alin. (1) din Codul penal. Ulterior, la 26 octombrie 2011, preotul paroh Ioan Bărbău în interesele Parohiei Ortodoxe Române cu hramul „Sfinții Martiri Brâncoveni” a Mitropoliei Basarabiei a depus cerere de chemare în judecată către Vladimir Buga, notarul public Tatiana Durnescu, notarul public Andrei Bloșenco, Elena Onica, Andrei Canțer, Lidia Budici, Ghenadie Lazări și Anatolie Gutium privind declararea nulității contractelor de vânzare-cumpărare a terenurilor și compensarea cheltuielilor de judecată.

Au specificat că prin hotărârea din 27 martie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, acțiunea respectivă a fost respinsă ca neîntemeiată, fiind anulate sechestrele aplicate. Ulterior, la 24 aprilie 2018 preotul paroh Ioan Bărbău în interesele Parohiei Ortodoxe Române cu hramul „Sfinții Martiri Brâncoveni” a Mitropoliei Basarabiei a declarat apel împotriva hotărârii enunțate. Prin 1 încheierea din 11 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău, nu s-a dat curs cererii de apel, iar, prin încheierea din 12 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost restituit apelul declarat de Parohia Ortodoxă Română cu hramul „Sfinții Martiri Brâncoveni” a Mitropoliei Basarabiei. La 9 octombrie 2018, preotul paroh Ioan Bărbău în interesele Parohiei Ortodoxe Române cu hramul „Sfinții Martiri Brâncoveni” a Mitropoliei Basarabiei a declarat recurs împotriva încheierii date. Prin decizia din 11 decembrie 2018 a Curții Supreme de Justiție a fost respins recursul declarat de preotul paroh Ioan Bărbău, în interesele Parohiei Ortodoxe Române cu hramul „Sfinții Martiri Brâncoveni” a Mitropoliei Basarabiei, cu menținerea fără modificări a încheierii din 12 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău.

Reclamanții au explicat că mai târziu, la 24 august 2020 prin ordonanța Procuraturii mun. Chișinău, oficiul Centru s-a dispus aplicarea repetată a sechestrului pe bunurile imobile cu numerele cadastrale nr. xxxxx și xxxxx. În temeiul plângerilor depuse de reclamantul Anatolie Gutium și reprezentantul acestuia, la 25 martie 2021 cauza penală nr. 2011928118 a fost clasată. La 22 aprilie 2021, prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana s-a dispus încetarea plângerii privind acțiunile ilegale și sechestrul aplicat. Astfel că în perioada 8 decembrie 2011 – 22 aprilie 2021 nu au avut posibilitate de a beneficia de dreptul de proprietate a bunurilor imobile menționate. Iar, ca urmare a disconfortului material și stresurilor create de pârâtul Ioan Bărbău, s-a agravat starea de sănătate a reclamanților, ulterior Nina Canțer a decedat.

Reclamanții au afirmat că potrivit informației eliberate de compania imobiliară „LARA”, pentru prezentarea intereselor clientului Anatolie Gutium în cadrul litigiilor civile și cauzei penale a fost achitat onorariul în valoare de 22 000 de lei, ce se confirmă prin bonurile de plată.

În opinia reclamanților cheltuielile suportate pentru asistența juridică au fost necesare, or, actele cauzei certifică implicarea avocatului Constantin Tănase în activități de acordare a asistenței juridice în toate fazele procesului, iar categoria cauzelor raportată la practica judiciară, denotă gradul mare de complexitate.

Aceștia au mai opinat că urmează a fi încasat de la pârât și prejudiciu moral în mărime de 300 000 de lei, or, pe parcursul procesului au avut suferințe psihice și retrăiri sufletești, care s-au manifestat prin tulburarea bunăstării psihice, umilință, iritare, furie și disperare.

În drept, și-au întemeiat acțiunea în baza prevederilor art. 60, 87, 90, 94, 96, 166-167, 174-178 din Codul de procedură civilă, art. 2036 alin. (1) și (2) din Codul civil. 2

Reclamanții au solicitat încasarea de la Bărbău Ioan în beneficiul lui Anatolie Gutium a cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 22 000 de lei suportate pentru reprezentarea intereselor sale pe dosarele civile și procesul penal, suma de 1 234 de lei, ce reprezintă taxa de stat achitată, suma de 4 131,48 lei, ce constituie cheltuieli pentru accesul și obținerea informației; încasarea în mod solidar de la Bărbău Ioan în beneficiul lui Anatolie Gutium, Andrei Canțer și Elena Onica a sumei de 300 000 de lei, cu titlu de prejudiciu moral.

La 23 octombrie 2024, prin intermediul poștei electronice, Ioan Bărbău, reprezentat de avocatul Radu Cezar Crețu a depus cerere în temeiul art. 443 din Codul de procedură civilă, solicitând retragerea recursului. 3

Art. 56 din Codul de procedură civilă: „(1) Participanții la proces sunt în drept să ia cunoștință de materialele dosarului, să facă extrase și copii de pe ele, să solicite recuzări, să prezinte probe și să participe la cercetarea lor, să pună întrebări altor participanți la proces, martorilor, experților și specialiștilor, să formuleze cereri, să reclame probe, să dea instanței explicații orale și scrise, să expună argumente și considerente asupra problemelor care apar în dezbaterile judiciare, să înainteze obiecții împotriva demersurilor, argumentelor și considerentelor celorlalți participanți, să atace actele judiciare și să-și exercite toate drepturile procedurale acordate de legislația procedurală civilă. (2) Participanții la proces se bucură de drepturi procesuale egale și au obligații procesuale egale, cu unele excepții stabilite de lege în dependență de poziția pe care o ocupă în proces.”

Art. 443 din Codul de procedură civilă: „(1) Pînă la pronunțarea deciziei, recurentul are dreptul să își retragă recursul printr-o cerere scrisă. Cererea de retragere a recursului se depune în instanța care a fost învestită cu judecarea recursului. (2) În cazul retragerii recursului, instanța competentă dispune, printr-o încheiere irevocabilă, încetarea procedurii în recurs.”

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că, la 15 februarie 2023, Ioan Bărbău, reprezentat de avocatul Radu Cezar Crețu a declarat recurs împotriva deciziei din 10 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitînd admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond, cu remiterea cauzei spre rejudecare în prima instanță, în alt complet de judecată (f.d.2-6, Vol. II).

Ulterior, la 23 octombrie 2024, prin intermediul poștei electronice, Ioan Bărbău, reprezentat de avocatul Radu Cezar Crețu, a depus cerere în temeiul art. 443 din Codul de procedură civilă, prin care a solicitat retragerea recursului sus menționat, întrucât obiectul prezentului recurs a dispărut – decizia din 10 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău fiind casată drept urmare a exercitării căi extraordinare de atac, revizuirea (f.d. 40, Vol. II). 4

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție observă că, cererea de retragere a recursului a fost depusă până la emiterea de către instanța de recurs a actului judecătoresc irevocabil pe marginea cauzei.

Circumstanțele date atestă că recurentul a făcut uz de dreptul său procedural și a retras cererea de recurs depusă la 15 februarie 2023 împotriva deciziei din 10 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, până la pronunțarea actului judecătoresc pe marginea acestui recurs.

Normele procedurale precitate îi garantează recurentului disponibilitatea în drepturile și mijloacele procedurale, inclusiv cel de a retrage și/sau renunța la cererile depuse, drept valorificat la caz de recurent/reprezentant.

În această ordine de idei, având în vedere faptul că retragerea cererii de recurs este un drept al participanților la proces, în special al recurentului, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite cererea lui Ioan Bărbău, reprezentat de avocatul Radu Cezar Crețu, de retragere a recursului și a înceta procedura în recurs.

În conformitate cu art. 269-270 și art. 443 din Codul de procedură civilă, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Admite cererea lui Ioan Bărbău, reprezentat de avocatul Radu Cezar Crețu cu privire la retragerea recursului. Încetează procedura în recurs, intentată la cererea de recurs depusă de Ioan Bărbău, reprezentat de avocatul Radu Cezar Crețu, împotriva deciziei din 10 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, adoptată în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Anatolie Gutium, Andrei Canțer și Elena Onica împotriva lui Ioan Bărbău cu privire la compensarea cheltuielilor de judecată și repararea prejudiciului moral. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Ion Munteanu Gheorghe Stratulat 5