2rh-76/21 — repararea prejudiciului material si moral

Dosarul nr. 2rh-76/21

Prima instanță: (Judecătoria Chișinău, sediul Centru) A. Ojoga

Instanța de apel: (Curtea de Apel Chișinău) M. Anton, A. Bostan, V. Cotorobai

Instanța de recurs: (Curtea Supremă de Justiție) A. Cobăneanu, M. Pitic, D. Mardari

Î N C H E I E R E

30 iunie 2021 mun. Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Iurie Bejenaru

Dumitru Mardari

examinând cererea de revizuire depusă de Tataru Vasile și Tataru Tatiana,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Griciuc Elena

împotriva lui Tataru Vasile și Tataru Tatiana cu privire la repararea prejudiciului

material și moral și încasarea cheltuielilor de judecată,

împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 19 mai 2021,

c o n s t a t ă:

La 16 mai 2018, Griciuc Elena a depus cerere de chemare în judecată împotriva

lui Tataru Vasile și Tataru Tatiana cu privire la repararea prejudiciului material și

moral și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii, Griciuc Elena a menționat că în temeiul contractului de

vânzare-cumpărare din 18 aprilie 2016, a procurat de la Tataru Vasile și Tataru

Tatiana lotul de pământ cu construcțiile accesorii cu suprafața de 0,0317 ha, situat în

XXXXX cu nr. cadastral XXXXX.

La fel, a menționat că prin Acordul din 18 aprilie 2016, Tataru Vasile, s-a

obligat contra sumei de 79 000 euro să finiseze din surse proprii și să asigure darea în

exploatare a casei de locuit nefinisate.

Astfel, prin procesul-verbal de recepție finală din 31 mai 2016, s-a recomandat

recepția finală a casei de locuit, iar la 16 iunie 2016, construcția a fost înregistrată cu

drept de proprietate pe numele Elenei Griciuc.

Ulterior, potrivit scrisorii de garanție din 10 august 2016, Tataru Vasile a primit

integral suma de 79 000 euro, prin care a declarat că a finisat toate lucrările legate de

construcția imobilului și a garantat că în cazul apariției în termen de un an a cărorva

deficiențe a lucrările executate, acesta le va înlătura cu forțe proprii în cel mult o lună

de la data constatării problemei.

Deci, din motivul depistării scurgerilor de apă, la data de 01 aprilie 2017, în

adresa lui Tataru Vasile i s-a solicitat remedierea defecțiunilor la acoperișul casei,

deoarece lucrările au fost executate necalitativ, cu încălcarea normelor în construcție.

1

De asemenea, la 10 august 2017, în adresa lui Tataru Vasile a fost expediată

pretenția, prin care i s-a solicitat remedierea lucrărilor executate necalitativ, care încă

a rămas fără răspuns.

La 30 ianuarie 2018, a fost întocmită concluzia specialistului, prin care s-a

confirmat că lucrările la acoperișul casei de locuit au fost executate necalitativ, cu

încălcarea normelor de legale și a regulilor în construcții, motiv din care acestea nu

pot fi remediate și necesită refacerea totală cu imediata reparație a acoperișului,

costul lucrărilor fiind estimat la suma de 79948,04 lei.

În acest sens, la 15 martie 2018, în adresa lui Tataru Vasile și Tataru Tatiana a

fost expediată reclamația, prin care li s-a solicitat achitarea sumei de 79 948,04 lei,

care însă a rămas fără răspuns.

Reclamanta Griciuc Elena a solicitat încasarea de la Tataru Vasile și Tataru

Tatiana a sumei de 79 948,04 lei cu titlu de prejudiciu material, încasarea sumei de 5

000 lei cu titlu de prejudiciu moral și încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 26 aprilie 2019, s-a

respins cererea de chemare în judecată depusă de Griciuc Elena.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 23 iulie 2020, s-a admis apelul declarat

de Griciuc Elena, s-a casat hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 26

aprilie 2019 și s-a emis o nouă hotărâre, prin care:

S-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Griciuc Elena.

S-a încasat, în mod solidar, de la Tataru Vasile și Tataru Tatiana în beneficiul

Elenei Griciuc suma de 79 948,04 lei cu titlu de despăgubire în locul prestației

neexecutate, suma de 2 549 de lei cu titlu de taxă de stata achitată la depunerea cererii

de chemare în judecată, suma de 1 873,83 de lei cu titlu de taxă de stat achitată la

depunerea cererii de apel și suma de 5 000 lei cu titlu de cheltuieli de asistență

juridică.

În rest, pretențiile au fost respinse.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 19 mai 2021, s-a declarat

inadmisibil recursul înaintat de Tataru Vasile și Tataru Tatiana.

La 15 iunie 2021, Tataru Vasile și Tataru Tatiana au depus cerere de revizuire

împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 19 mai 2021, prin care au solicitat

admiterea cererii și casarea încheierii instanței de recurs.

În motivarea cererii de revizuire, Tataru Vasile și Tataru Tatiana au invocat că

cererea de recurs a fost declarată inadmisibilă ca depusă cu omiterea termenului de

prescripție.

Revizuenții au invocat că începând cu luna mai 2020, Curtea de Apel Chișinău

a activat în regim special, iar prin Dispoziția nr. 35 din 28 septembrie 2020, accesul

în incinta Curții de Apel Chișinău a fost restricționat.

Prin urmare, întreprinderea tuturor măsurilor întru îndeplinirea obligațiunilor în

calitate de parte, de a proteja drepturile de acces la instanță și de a contesta în termen

decizia instanței de apel, a fost periclitată de Dispoziția administratorilor de instanță

și de situația extraordinară în sănătate publică.

Însă, instanța de recurs nu a ținut cont de condițiile în care activau instanțele de

judecată în perioada respectivă, fapt ce constituie temei de depunere a cererii de

revizuire.

Studiind cererea de revizuire în raport cu materialele cauzei, Colegiul Civil,

Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că

2

cererea de revizuire urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă din următoarele

considerente.

În conformitate cu art. 446 din Codul de procedură civilă, (modificat prin

Legea nr.17 din 05 aprilie 2018, în vigoare de la 01 iunie 2018), pot fi supuse revizuirii

hotărârile, ordonanțele, încheierile și deciziile irevocabile ale tuturor instanțelor

judecătorești, în condițiile prezentului capitol. Încheierile judecătorești care nu se

referă la fondul cauzei, precum și deciziile emise în privința acestora nu se supun

revizuirii.

Din sensul normei de drept citate rezultă că obiect al cererii de revizuire pot fi

doar actele judecătorești irevocabile.

De asemenea, art. 15 din Codul de procedură civilă prevede că participanții la

proces și alte persoane interesate ale căror drepturi, libertăți ori interese legitime au

fost încălcate printr-un act judiciar pot exercita căile de atac împotriva acestuia în

condițiile legii.

Prin urmare, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că revizuirea este o cale de atac extraordinară pusă de lege

la dispoziția persoanelor interesate, obiect al căreia este actul judecătoresc de

dispoziție irevocabil.

În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, după ce

examinează cererea de revizuire, instanța poate emite încheiere de respingere a cererii

de revizuire ca fiind inadmisibilă.

Examinând cererea de revizuire, Colegiul consideră că aceasta urmează a fi

respinsă ca fiind inadmisibilă din considerentele ce urmează.

Conform art. 3 din Codul de procedură civilă, instanțele judecătorești aplică

legile procedurale civile în vigoare la data judecării cauzei civile, efectuării actelor de

procedură sau executării actelor instanței judecătorești (hotărâri, încheieri, decizii,

ordonanțe), precum și a actelor unor alte autorități în cazurile prevăzute de lege.

Noua lege procedurală nu duce la modificarea efectelor juridice deja produse ca

rezultat al aplicării legii abrogate și nu le desființează. De la data intrării în vigoare a

noii legi procedurale, efectele vechii legi încetează dacă noua lege nu prevede altfel.

Legea procedurală civilă care impune obligații noi, anulează sau reduce

drepturile procedurale ale participanților la proces, limitează exercitarea unor drepturi

ori stabilește sancțiuni procedurale noi sau suplimentare nu are putere retroactivă.

Prin Legea nr. 17 din 5 aprilie 2018, în vigoare din 01 iunie 2018, s-a stabilit

categoriile de încheieri care pot fi separat supuse revizuirii.

Astfel în conformitate cu art. 446 din Codul de procedură civilă, pot fi supuse

revizuirii hotărârile, ordonanțele, încheierile și deciziile irevocabile ale tuturor

instanțelor judecătorești, în condițiile prezentului capitol.

Încheierile de încetare a procesului conform art. 265 lit. c) și d), precum și cele

prin care se respinge acțiunea ca fiind tardivă conform art. 1861 pot fi supuse

revizuirii. Încheierile judecătorești care nu se referă la fondul cauzei, precum și

deciziile emise în privința acestora nu se supun revizuirii. În aceste cazuri, încheierile

de inadmisibilitate a revizuirii nu se supun niciunei căi de atac.

Art. 448 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă stipulează că, cererea de

revizuire împotriva unei hotărâri sau încheieri rămase irevocabilă prin neatacare se

soluționează de instanța care s-a pronunțat asupra fondului.

3

Cererea de revizuire împotriva unei hotărâri care, fiind supusă căilor de atac, a

fost menținută, modificată sau casată, emițându-se o nouă hotărâre, se soluționează

de instanța care a menținut, a modificat hotărârea sau a emis o nouă hotărâre.

Colegiul menționează că legea nu prevede posibilitatea declarării revizuirii

împotriva încheierii, prin care Curtea Supremă de Justiție s-a pronunțat asupra

inadmisibilității, or instanța de recurs prin încheierea adoptată, a cărei revizuire se

solicită în prezenta cauză, nu s-a expus asupra fondului cauzei, ci a verificat doar

existența temeiurilor de admisibilitate a recursului declarat.

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține la caz, că hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din

26 aprilie 2019, fiind contestată cu apel de Griciuc Elena, a fost casată prin decizia

Curții de Apel Chișinău din 23 iulie 2020, cu emiterea unei noi hotărâri, prin care

cererea de chemare în judecată depusă de Griciuc Elena a fost admisă.

Iar, prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 19 mai 2021, recursul declarat

de Tataru Vasile și Tataru Tatiana împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 23

iulie 2020, a fost declarat inadmisibil, în baza temeiului prevăzut la art. 433 lit. b) din

Codul de procedură civilă.

În acest sens, Colegiul reține că cererea de revizuire înaintată de Tataru Vasile și

Tataru Tatiana împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 19 mai 2021,

urmează a fi respinsă ca fiind depusă împotriva unui act judecătoresc nesusceptibil de

a fi atacat în ordine de revizuire.

Sub acest aspect se va menționa că argumentele indicate în cererea de revizuire

sunt irelevante, având în vedere că se solicită revizuirea unui act de dispoziție

judecătoresc, care în virtutea legii nu se supune revizuirii.

Din considerentele menționate, având în vedere că art. 446 alin. (2) din Codul de

procedură civilă, prevede expres actele de dispoziție care pot fi supuse revizuirii,

Colegiul consideră că cererea de revizuire depusă de Tataru Vasile și Tataru Tatiana

urmează a fi respinsă ca inadmisibilă.

În conformitate cu art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură

civilă, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de

Justiție

d i s p u n e :

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Tataru Vasile și

Tataru Tatiana împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 19 mai 2021, în

cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Griciuc Elena împotriva lui

Tataru Vasile și Tataru Tatiana cu privire la repararea prejudiciului material și moral

și încasarea cheltuielilor de judecată.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Iurie Bejenaru

Dumitru Mardari

4