2ra-280/25 — încasarea pensiei de întretinere a copilului minor

2ra-280/25 — încasarea pensiei de întretinere a copilului minor (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului

în cauza civilă

Tatiana Zota împotriva lui Alexandr Tacecnco

(încasarea pensiei de întreținere a copilului minor)

împotriva deciziei din 1 aprilie 2025 a Curții de Apel Nord,

(Dosarul nr. 2ra-280/25

NR. PIGD 2-24110864-01-2ra-26062025)

Recursul declarat după 1 septembrie 2023.

Recursul este vădit neîntemeiat. Dezacordul recurentei cu decizia instanței de apel nu

constituie temei de casare a acesteia.

Judecătoria Orhei, sediul Rezina (jud. D. Cebanița)

Curtea de Apel Nord (jud. E. Grumeza, I. Parii, N. Costaș)

20 august 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului declarat de

Tatiana Zota, reprezentată de avocatul Doina Ioana Străisteanu,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Ion Munteanu,

Gheorghe Stratulat, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

judecată împotriva lui Alexandr Tacecnco cu privire la încasarea pensiei

pentru întreținerea copilului minor.

cu pârâtul la 8 mai 2014, însă, în ultimii ani, relația lor a cunoscut о

deteriorare treptată, marcată de tensiuni și neînțelegeri care au condus

inevitabil la destrămarea acesteia. Degradarea relației conjugale s-a

accentuat considerabil în ultimele luni ale căsătoriei, culminând cu divorțul

pronunțat la 6 august 2024 de Judecătoria Orhei, sediul Rezina. În cadrul

hotărârii de divorț, instanța a stabilit domiciliul copilului minor, xxxxx, cu

mama, subliniind astfel responsabilitatea exclusivă a reclamantei de a se

ocupa de creșterea și îngrijirea copilului.

considerare situația specifică a sa și să dispună măsuri adecvate pentru

protejarea intereselor superioare ale copilului, întrucât stabilitatea și

bunăstarea acestuia reprezintă principala prioritate.

îngriji și educa copilul, asumându-și toate obligațiile părintești cu seriozitate

și dedicare. În calitate de părinte unic responsabil, depune toate eforturile

pentru a oferi un mediu stabil, sigur și iubitor, necesar dezvoltării armonioase

a copilului. Fiecare aspect al vieții zilnice a fetiței este gestionat de ea: de la

necesitățile de bază, precum hrana și îmbrăcămintea, până la îngrijirea

medicală, educația și sprijinul emoțional. Copilul xxxxx, aflată la о vârstă

fragedă, se află într-o etapă critică de dezvoltare fizică și psihică, ceea ce

impune nevoi financiare sporite. Cheltuielile necesare pentru asigurarea unui

1

trai decent pentru copil includ, printre altele, costuri semnificative pentru

alimentație adecvată, îmbrăcăminte nouă corespunzătoare fiecărui sezon,

produse de îngrijire personală și servicii medicale regulate. De asemenea, în

mod inevitabil, pe măsură ce copilul crește, aceste cheltuieli vor crește și ele.

depune toate eforturile pentru a satisface toate nevoile esențiale ale copilului.

Resursele sale financiare sunt extrem de limitate, iar în prezent, se bazează

în mare parte pe sprijinul părinților săi pentru a acoperi cheltuielile cotidiene

ale copilului. Cu toate acestea, chiar și ajutorul oferit de părinții săi este

insuficient, mai ales în contextul creșterii costurilor de trai și al dificultăților

economice cu care se confruntă familia extinsă.

pentru a oferi copilului toate соndițiile de care are nevoie și că orice sprijin

suplimentar este deosebit de important în această perioadă. În contrast,

pârâtul, deși are un loc de muncă stabil și venituri considerabile, nu a

demonstrat același nivel de responsabilitate față de copil. Deși își permite să

își satisfacă propriile necesități și să investească în activități de agrement,

vacanțe și călătorii, pârâtul a refuzat să contribuie la susținerea financiară a

copilului. Situația este cu atât mai gravă cu cât pârâtul, prin ignorarea

constantă a nevoilor copilului, își exercită drepturile părintești într-un mod

iresponsabil, afectând în mod direct bunăstarea fiicei sale.

concret în a stabili un program fix de întrevederi cu copilul, fapt care

agravează situația. Aceasta devine și mai problematică având în vedere ca

pârâtul își manifestă dorința de a vizita copilul după propriile sale preferințe,

fără a ține cont de necesitatea unei stabilități emoționale și de rutine pentru

Amira, care este un copil aflat într-o etapă critică de dezvoltare. Vizitele

sporadice și neplanificate ale pârâtului creează dificultăți majore atât pentru

reclamantă, cât și pentru copil. Fetița este în mod constant deranjată din

activitățile sale zilnice și din timpul petrecut cu mama sa, având parte de

vizite imprevizibile, care perturbă echilibrul familial. Pârâtul nu pare să

înțeleagă responsabilitatea pe care о presupune co-parenting-ul, vizitând-o

pe Amira într-un mod inconsistent, uneori venind doar о dată pe lună, apoi

absentează complet pentru perioade de doua luni sau mai mult. Această lipsă

de regularitate afectează negativ dezvoltarea emoțională a copilului, privând-

o de stabilitatea și siguranța care vin odată cu о prezență parentală constantă.

2

a ignorat în repetate rânduri propunerile reclamantei de a soluționa această

problemă pe cale amiabilă. Reclamanta, dorind să evite un litigiu prelungit,

a inițiat discuții cu pârâtul pentru a ajunge la о înțelegere voluntară privind

contribuția sa la cheltuielile de întreținere și educație ale copilului.

Reclamanta a încercat în mod repetat să negocieze un acord amiabil,

propunând tatălui copilului să participe financiar în mod voluntar la aceste

cheltuieli. În ciuda acestor eforturi, pârâtul a rămas surd la propunerile sale,

ignorând în totalitate responsabilitățile pe care le are față de copilul său.

cheltuielile legate de întreținerea și educația copilului au fost acoperite în

totalitate de părinții săi, care, la rândul lor, se confruntă cu dificultăți

financiare semnificative, mai ales în perioada rece a anului „Din luna martie

2024 pana în prezent și eu și fata suntem totalmente întreținute de părinții

mei, care la rândul lor și ei greu fac față cheltuielilor, mai ales acum, perioada

rece a anului”. Reclamanta, neavând posibilitatea de a se angaja într-un loc

de muncă cu norma întreagă din cauza responsabilităților sale de îngrijire a

copilului, se află într-o situație financiară extrem de dificilă. Aceasta a

încercat să explice în mod repetat pârâtului gravitatea situației, însă a fost

ignorată de fiecare dată, „...În prezent mă ocup de creșterea și educația fiicei

mele Tcacenco Amira. Din motiv ca nu am nici о rudă sau pe cineva apropiat

care m-ar putea ajuta cu fetița (mai ales când se îmbolnăvește), nu pot încă

să mă angajez în câmpul muncii”. Toate aceste dificultăți și cerințe repetate

din partea reclamantei pentru ca pârâtul să contribuie la creșterea fetiței nu

au avut niciodată un răspuns, fapt ce a culminat cu înaintarea unei somații

către pârât cu obligarea acestuia de a încheia de bunăvoie un acord de

acordare a unei pensii lunare pentru fiica acestuia, care la fel a avut un

răspuns negativ.

astfel contribuția pârâtului este esențială. În acest context, este important de

menționat că posibilitățile financiare ale pârâtului sunt net superioare față de

cele ale reclamantei. Această diferență de capacitate financiară accentuează

necesitatea stabilirii unei pensii de întreținere care să reflecte echitabil

responsabilitățile fiecărei părți în susținerea copilului. Stabilirea unei pensii

de întreținere adecvate este esențială pentru a asigura continuitatea

dezvoltării și bunăstării Amirei. Aceasta va contribui la acoperirea

cheltuielilor curente și va permite reclamantei să ofere copilului toate

3

resursele necesare pentru о dezvoltare optimă și pentru menținerea unui

standard de trai adecvat.

dintr-o dată, fără să fi fost discutat sau convenit cumva acest lucru, a devenit

unicul părinte responsabil de copil și unicul care suportă integral toate

costurile de întreținere și creștere a copilului. Lipsită de un suport financiar

și susținere.

formă de prestație socială condiționată de vârsta beneficiarului (copil minor)

și statutul acestuia (copil stabilit cu domiciliu la un părinte după

divorțul/separarea părinților). Așteptarea legitimă a copilului de a beneficia

de plata lunară a întreținerii sale de către părintele care locuiește separat de

copil apare în momentul divorțului sau separării părinților și este un drept

protejat de Articolul 1 Protocolul 1 al Convenției Europene. Acest drept

devine executoriu în ziua plății benevole, încheierii unui acord mutual a

părinților sau în ziua pronunțării actului judecătoresc de încasare forțată a

plății de întreținere a minorului. Așadar, odată ce legislația Republicii

Moldova garantează fiecărui copil întreținere din partea ambilor părinți și

prevede clar condițiile și mecanismul de obligare la plata acestei prestații

sociale, consideră avocata întemeiată a cerința reclamantei și solicită să fie

admisă integral.

părților, născută în căsătorie, conform Codului Familiei din Republica

Moldova, părinții au obligația legală de a-și întreține copiii minori. Articolul

74 din Codul Familiei prevede că părinții sunt obligați să-și întrețină copiii

minori și să contribuie financiar la nevoile acestora. Participarea la creșterea

și educația copilului nu întotdeauna echivalează cu bani, evident. Atunci

când părinții locuiesc împreună, ambii în egală măsură contribuie atât la

costurile de creștere cât și la cele de educație. Pârâtul însă nu participă

nicicum. Se arată la discreție când vrea să-l mai vadă copilul, dar nu-i gătește,

nu se ocupă cu ea, nu fac activități împreună, nu spală și face curat, nu-și

asumă nimic din responsabilitățile unui părinte. Desigur, pârâtul va declara

instanței că nu are loc de muncă, dar nu va afirma că nu are ce mânca și unde

dormi, cât timp își procură automobile cu valoare de 22 500 de Euro.

Necesitățile copilului nu pot fi ignorate doar pentru că pârâtul ca tată a eșuat

și este completamente ignorant. Nu are dizabilități, nu primește alocații și

4

ajutoare de la stat, respectiv este capabil să se angajeze în câmpul muncii

pentru a achita copilului său о întreținere lunară corespunzătoare

necesităților de creștere. Cu privire la cuantumul întreținerii, art. 75 specifică

faptul că pensia de întreținere se stabilește ca procent din veniturile părinților

dacă aceștia sunt angajați oficial în câmpul muncii, și când au venituri

suplimentare sau nestabile, atunci se poate indica în sumă fixă. Având în

vedere că reclamanta solicită suma de 7 000 lei/lunar cu indexare, se atrage

atenție asupra aportului fiecărui părinte de până azi la costurile de creștere a

copilului, la iresponsabilitatea pârâtului și starea de nevoie a reclamantei, dar

și la necesitățile copilului aflat în creștere. Comportamentul pârâtului о

dezavantajează în comparație cu alți copii, pentru că copila depinde doar de

disponibilitatea resurselor buneilor materni. Codul civil, de asemenea,

susține această obligație, indicând la art. 19, principiul reparației

prejudiciului, care poate fi invocat în cazurile de neîndeplinire a obligațiilor

legale de întreținere. Dacă Alexandr Tcacenco nu contribuie financiar la

nevoile fiicei sale, atunci este justificată cererea de întreținere sub forma unei

sume bănești fixe, în acest caz suma de 7 000 de lei.

întreținere pentru copilul minor xxxxx, în mărime de 7 000 lei/lunar, până la

atingerea majoratului copilului cu indexarea corespunzătoare a sumei pe

durata executării hotărârii judecătorești. Totodată a solicitat partajul averii

comune în devălmășie cu încetarea proprietății pe cote-părți

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

Rezina, s-a separat pentru a fi judecată într-un proces aparte, cererea de

chemare în judecată depusă de Tatiana Zota către Alexandr Tacecnco privind

partajul averii comune în devălmășie și încetarea proprietății pe cote-părți.

fost admisă parțial acțiunea depusă de Tatiana Zota. S-a încasat de la

Alexandr Tcacenco în beneficiul Tatianei Zota pensia de întreținere a

copilului minor xxxxx, în mărime de 2 500 lei/lunar, începând cu 2

octombrie 2024 până la atingerea majoratului copiilor. S-a încasat de la

Alexandr Tcacenco în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 1 249, 96

de lei. În rest, acțiunea fost respinsă. Totodată s-a reținut că pensia pentru

întreținerea copilului minor va fi indexată anual conform coeficientului

5

stabilit prin Hotărâre de Guvern, în baza mecanismului prevăzut la art. 13

alin. (2) din Legea nr. 156/1998, până când Parlamentul va reglementa acest

mecanism în art. 108 din Codul familiei.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

Ioana Străisteanu, a depus cerere de apel nemotivată, prin care a solicitat

casarea parțială a hotărârii, cu emiterea unei noi hotărâri prin care pretențiile

să fie admise integral, iar la 29 ianuarie 2025 a prezentat cererea de apel

motivată.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

apelul declarat de reprezentantul apelantei Tatiana Zota, avocatul Doina

Ioana Străisteanu, s-a modificat hotărârea din 8 noiembrie 2024 a

Judecătoriei Orhei, sediul Rezina prin majorarea sumelor dispuse spre

încasare de la Alexandr Tcacenco în beneficiul Tatianei Zota cu titlu de

pensie pentru întreținerea copilului minor, de la 2 500 de lei la 3 000 de lei,

și în beneficiul statului cu titlu de taxă de stat de la 1 249, 96 de lei la 1 489,

96 de lei. În rest, hotărârea din 8 noiembrie 2024 a Judecătoriei Orhei, sediul

Rezina, s-a menținut fără modificări.

normelor de drept național și internațional, răspunderea pentru creșterea

copilului și asigurarea dezvoltării sale le revine ambilor părinți, care

indiferent de situațiile de conflict apărute între ei trebuie să se conducă

înainte de orice de interesul superior al copilului, deoarece oricărui copil îi

este recunoscut dreptul la un nivel de viață suficient pentru dezvoltarea sa

fizică, mintală, spirituală, morală și socială, iar părinților care au în grijă un

copil le revine în primul rând responsabilitatea de a asigura, în limita

posibilităților și a mijloacelor lor financiare, condițiile de viață necesare

dezvoltării copilului.

întreținere a copilului minor, instanța de judecată pornește de la interesul

primordial al copilului, asigurarea acestuia a unui nivel suficient de asigurare

materială, în raport cu starea materială și familială a părților și alte

circumstanțe importante.

6

instanță corect a ajuns la concluzia de a încasa pensia de întreținere a

copilului minor în sumă bănească fixă, însă suma dispusă spre încasare în

mărime de 2 500 de lei/lunar nu este suficientă și echitabilă în raport cu

necesitățile vitale ale copilului minor și raport cu respectarea condițiilor unei

vieți civilizate. Or, copilul minor xxxxx, este de o vârstă fragedă și necesită

pe lângă cheltuieli de bază, și cheltuieli legate de educație, socializare

adecvate vârstei acesteia. De asemenea, instanța de apel a ținut cont de

contribuția reclamantei-apelantei la creșterea, îngrijirea și educația minorei,

care va fi prestată în principal în natură.

presupune doar asigurarea materială a acestuia, ci și educarea, dezvoltarea

fizică, intelectuală, spirituală și socială, tratarea lui în caz de îmbolnăvire

(tratarea în acest caz nu presupune doar procurarea medicamentelor), ceea

ce implică cheltuieli suplimentare, eforturi și stres din partea părintelui

căruia i-a fost lăsat spre domiciliere și îngrijire copilul.

intimatului sunt în realitate mult mai mari, instanța de apel le-a apreciat

critic, or, în acest sens apelanta nu a prezentat careva probe pertinente și

concludente, înscrisuri justificative în acest sens.

de întreținere dispuse spre încasare de la 2 500 lei/lunar, la 3 000 lei/lunar, a

considerat necesar de a majora și suma taxei de stat încasată de la 1 249, 96

lei la 1 489, 96 lei.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

Străisteanu a depus recurs împotriva deciziei din 1 aprilie 2025 a Curții de

Apel Nord, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel

și a hotărârii instanței de fond cu emiterea unei noi hotărâri de admitere

integrală a acțiunii.

expuse în cererea de chemare în judecată și în cererea de apel, recurenta a

indicat că nu este de acord cu decizia instanței de apel și hotărârea instanței

de fond în partea cuantumului pensiei de întreținere.

7

atingere gravă drepturilor copilului minor, fiind prejudiciat în mod vădit

dreptul său legal și constituțional la un trai recent, educație, dezvoltare fizică

și intelectuală, sănătate și siguranță materială. Cuantumul pensiei de

întreținere stabilit de Curtea de Apel Nord în mărime de 3 000 de lei, este o

apreciere arbitrară și nu reflectă rezonabil nevoile reale ale copilului minor

în condițiile economice actuale și este vădit disproporționat în raport cu

obligația legală a ambilor părinți de a contribui la întreținerea copilului,

conform art. 74, 76 din Codul familiei.

corect și complet toate circumstanțele cauzei, inclusiv veniturile reale ale

pârâtului, potențialul său economic, nevoile specifice ale copilului raportate

la vârstă, starea de sănătate, costurile aferente educației, alimentației,

îmbrăcămintei, transportului și activităților extracurriculare. De asemenea,

instanțele nu au aplicat în mod efectiv principiul interesului superior al

copilului, consacrat de art. 3 din Convenția ONU cu privire la drepturile

copilului, care impune ca în toate deciziile privind copilul să prevaleze

interesul acestuia.

Supreme de Justiție, potrivit căreia pensia de întreținere trebuie să fie una

efectivă, reală și suficientă pentru a asigura copilului condiții echivalente cu

cele de care ar fi beneficiat dacă părinții ar fi conviețuit, în spiritul egalității

obligației parentale. Totodată, s-a invocat jurisprudența recentă a instanțelor

naționale, care reflectă o tendință clară de stabilire a pensiilor între 5 000–7

000 lei/copil, tocmai pentru a acoperi nevoile reale ale minorilor și pentru a

preveni dezechilibrul între părinți.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei

integrale, dacă legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu

poate fi restabilit.”

,,Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: f) recursul este vădit

neîntemeiat.

8

„Recursul este admis dacă:

a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a

Curții Supreme de Justiție;

b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții

Supreme de Justiție;

c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un

apel depus în termen;

d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;

e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea

vădit nerezonabilă a probelor;

f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea

competenței jurisdicționale.

Temeiurile menționate la alin. (1) lit. d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost

invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.”

,,Judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în

limitele invocate în recurs, legalitatea hotărârii contestate prin prisma temeiurilor

prevăzute la art. 432. Instanța invocă, din oficiu, neatragerea în proces a persoanelor ale

căror drepturi sunt lezate prin hotărâre.”

„În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433,

completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară

recursul inadmisibil. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar

faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a

Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

judecată menționează că, Curtea de Apel Nord a pronunțat dispozitivul

deciziei în ședință publică la 1 aprilie 2025. Totodată, conform extrasului de

pe poșta electronică, decizia integrală a fost notificată reprezentantului

recurentei, avocatul Doina Ioana Străisteanu la 3 iunie 2025 (f.d.207, Vol.

I). Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că

recursul declarat la 5 mai 2025, se consideră depus în termenul stabilit de art.

434 din Codul de procedură civilă.

admisibilitatea/ inadmisibilitatea recursului, urmează să însușească în

condițiile Codului de procedură civilă exercitarea efectivă a unui control de

legalitate veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele

9

citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de

recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.

Justiție subliniază că rolul recursului nu este de a rejudeca cauza, ci de a

verifica legalitatea deciziei instanței de apel în limitele unor erori calificate

de drept. Or, susținerile recurentei vizează interpretări proprii ale

probatoriului și exprimă nemulțumirea față de soluția instanței inferioare,

fără a demonstra încălcări vădite ale normelor de drept ori arbitrarul

hotărârii.

Străisteanu conține o formulare identică cu cea din cererea de chemare în

judecată și cererea de apel, suplimentându-le doar prin poziția că nu este de

acord cu cuantumul stabilit în apel de 3 000 lei/lunar.

de fond pentru a justifica majorarea cuantumului pensiei de întreținere,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție subliniază că această

jurisprudență nu reflectă o practică judiciară unitară și constantă la nivel

național. Mai degrabă, este o tendință aflată în stadiu de conturare, care nu

beneficiază de o consacrare generală și stabilă în practica instanțelor.

nemulțumire față de decizia instanței de apel. O astfel de abordare nu face ca

recursul să treacă testul admisibilității. Dacă ar proceda la examinarea unei

asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control

efectuat din oficiu.

admisibilitate, nefiind prezentate critici pertinente care să motiveze o analiză

în fond, în condițiile art. 432 din Codul de procedură civilă.

440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Consideră inadmisibil recursul declarat de Tatiana Zota, reprezentată de

avocatul Doina Ioana Străisteanu, împotriva deciziei din 1 aprilie 2025 a

Curții de Apel Nord.

10

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Ion Munteanu

Gheorghe Stratulat

11