2ra-334/25 — incasarea prejudiciului material si moral cauzat de un minor care nu a implinit 14 ani, a venitului ratat si a cheltuielilor de judecata
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- incasarea prejudiciului material si moral cauzat de un minor care nu a implinit 14 ani, a venitului ratat si a cheltuielilor de judecata
- Temei legal
- Instanta de judecata este obligata sa atraga in proces o persoana sau institutie care exercita supravegherea unui minor, atunci cand incidentul cauzator de prejudiciu a avut loc sub supravegherea acesteia, iar neatragerea sa ar putea afecta exercitarea efectiva a dreptului de aparare si legalitatea solutiei pronuntate. Art. 2008 alin. 2 din Codul civil.
2ra-334/25 — incasarea prejudiciului material si moral cauzat de un minor care nu a implinit 14 ani, a venitului ratat si a cheltuielilor de judecata (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
D E C I Z I E
cu privire la admiterea recursului declarat de către Larisa Gribineț și
Victor Gribineț, reprezentați de avocatul Igor Litvinenco,
în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de
Anatolie Dorif și Ludmila Dorif, în interesul copilului minor Xxxxxx Xxxxxx
împotriva lui Victor Gribineț și a Larisei Gribineț privind încasarea
prejudiciului moral și material cauzat de un minor care nu a împlinit 14 ani, a
venitului ratat și a cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei din 13 februarie 2025 a Curții de Apel Sud, sediul
Comrat,
(Dosarul nr. 2ra-334/25
Nr. PIGD 2-22111131-01-2ra-30052025)
Instanța de judecată este obligată să atragă în proces o persoană sau instituție
care exercită supravegherea unui minor, atunci când incidentul cauzator de
prejudiciu a avut loc sub supravegherea acesteia, iar neatragerea sa ar putea
afecta exercitarea efectivă a dreptului de apărare și legalitatea soluției
pronunțate (Art. 2008 alin. (2) din Codul civil).
Au examinat anterior cauza judecătorii:
Prima instanță: Judecătoria Cimișlia, sediul Central (S. Aramă)
Instanța de apel: Curtea de Apel Sud, sediul Comrat (A. Mironov, G. Colev, V. Hudoba)
15 august 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților, recursul declarat de către Larisa Gribineț
și Victor Gribineț, reprezentați de avocatul Igor Litvinenco,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din
Ion Malanciuc, Președinte,
Gheorghe Stratulat
Ion Munteanu, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 01 august 2022 Anatolie Dorif și Ludmila Dorif, în interesul copilului
minor Xxxxxx Xxxxxx, au depus cerere de chemare în judecată împotriva lui
Victor Gribineț și a Larisei Gribineț privind încasarea prejudiciului moral și
material cauzat prin infracțiunea săvârșită de o persoană ce nu a atins vârsta de
14 ani, a venitului ratat și a cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamanții au relatat că, la
data de 23 februarie 2022, în jurul orei 11:20, în incinta Liceului Teoretic
„Constantin Stere” din satul Abaclia, raionul Basarabeasca, după încheierea
unui meci de baschet, a izbucnit un conflict între minorii Xxxxxx Xxxxxxx și
Xxxxxx Xxxxxx. Conflictul a fost generat de nemulțumirea exprimată de
minorul Gribineț privind rezultatul meciului, considerând incorectă
înfrângerea echipei sale.
Ulterior, fiind în sala de clasă, Xxxxxx i-a adresat lui Xxxxxx o întrebare
privind comportamentul său agresiv. În replică, Xxxxxx Xxxxxx a răspuns
folosind un limbaj injurios, iar apoi l-a agresat fizic pe Xxxxxx, apucându-l de
degetele mâinii drepte și îndoindu-i-le forțat. În încercarea de a se apăra,
Xxxxxx Xxxxxx l-a lovit pe Xxxxxx în zona feței, moment în care acesta din
urmă a reacționat cu o forță și mai mare, îndoindu-i din nou degetele și
aplicându-i o lovitură cu pumnul tot în zona mâinii drepte.
În aceeași zi, 23 februarie 2022, Xxxxxx Xxxxxx s-a prezentat la
medicul chirurg, care a constatat existența unei fracturi la oasele degetelor
mâinii drepte, procedându-se la imobilizarea acestora în ghips.
După aproximativ două săptămâni, Xxxxxx s-a adresat din nou
medicului chirurg pentru examinarea stării de vindecare a fracturii,
constatându-se că osul nu se reface în mod corespunzător. Ca urmare, la data
de 15 martie 2022, minorul a fost internat în cadrul IMSP Institutul Mamei și
Copilului din municipiul Chișinău.
1
În urma investigațiilor medicale efectuate, s-a stabilit că procesul de
consolidare a oaselor nu evoluează favorabil și se impune o intervenție
chirurgicală. Astfel, la 18 martie 2022, Xxxxxx Xxxxxx a fost supus unei
intervenții chirurgicale la nivelul degetelor mâinii drepte, în cadrul aceleiași
instituții medicale.
Conform raportului de constatare nr. 202214D0050 din 23 martie 2022
la Xxxxxx Xxxxxx s-au constatat leziuni corporale sub formă de fractură
închisă a osului V metacarpian la mâna dreapta cu deplasare sub unghi a
fragmentelor osoase, care condiționează dereglarea sănătății pe timp lung și se
califică ca vătămare corporală medie.
Astfel, prin acțiunile sale, Xxxxxx Xxxxxx, a comis infracțiunea
prevăzută de prevederile art. 152 alin. (1) din Codul penal, adică „Vătămarea
intenționată medie a integrității corporale sau a sănătății, care nu este
periculoasă pentru viață, dar care a fost urmată de dereglarea îndelungată a
sănătății”.
La 18 aprilie 2022 procurorul din cadrul Procuraturii raionului
Basarabeasca, Igor Garaba, examinând materialul procesului penal, a dispus
refuzarea în pornirea urmăririi penale din motivul lipsei elementelor
infracțiunii luând în considerare faptul că Xxxxxx Xxxxxx nu a atins vârsta la
care poate fi atras la răspundere penală, având sub 14 ani, astfel nu este subiect
al infracțiunii.
La 10 mai 2022 în baza Ordonanței procurorului, organul constatator
IP Basarabeasca a pornit proces contravențional în privința tatălui minorului
Xxxxxx Xxxxxx în baza art. 63 alin. (2) din Codul Contravențional.
La 05 iulie 2022, prin hotărârea Judecătoriei Cimișlia, Victor Gribineț a
fost găsit vinovat de comiterea contravenției prevăzute de art. 63 din Codul
Contravențional, fiindu-i aplicată o sancțiune contravențională sub forma unei
amenzi în cuantum de 12 unități convenționale, echivalentul a 600 de lei.
Potrivit extrasului medical din 15 martie 2022, în perioada 15 –
21 martie 2022, minorul Xxxxxx Xxxxxx a beneficiat de tratament staționar în
cadrul IMSP Institutul Mamei și Copilului din municipiul Chișinău, fiind
diagnosticat cu: fractură închisă a osului metacarpian V al mâinii drepte, cu
deplasare în unghi a fragmentelor osoase.
În continuare, relevând prevederile art. 2008 alin. (1) din Codul civil,
reclamanții au susținut că, urmare a traumatismului suferit de fiul lor, constând
într-o fractură închisă a osului metacarpian V al mâinii drepte, cu deplasare în
unghi a fragmentelor osoase, au fost nevoiți să-și întrerupă activitatea
profesională desfășurată în Germania și să revină de urgență în Republica
Moldova pentru a-i acorda sprijinul necesar, a-l pregăti pentru intervenția
chirurgicală și a-l asista pe parcursul procesului de reabilitare. Această absență
forțată de la locul de muncă a avut drept consecință neplata salariului de către
2
angajator, suferind astfel o pierdere de venit, care potrivit datelor prezentate de
angajator, a constituit 1992,79 de Euro.
Subsecvent, invocând prevederile art. 2028 alin. (1) din Codul civil,
reclamanții au susținut că prejudiciul material cauzat are legătură de cauzalitate
directă cu infracțiunea comisă de Xxxxxx Xxxxxx, respectiv urmează a fi
încasat de la pârât integral. Mai mult, pârâtul este obligat să achite nu doar
salariul ratat, dar și cheltuielile suportate pentru transport, legate de deplasarea
tur-retur cu automobilul din Germania în Republica Moldova, precum și
cheltuielile suportate pentru deplasarea părții vătămate la locul acordării
ajutorului medical necesar și tratament în mun. Chișinău în mărime de 12822
de lei.
Totodată, reclamanții au susținut că vătămarea integrității corporale a
unei persoane atrage atingerea drepturilor sale personale nepatrimoniale,
generând suferințe fizice și psihice. Astfel, în calitate de reprezentanți legali ai
minorului Xxxxxx Xxxxxx – persoană vătămată în circumstanțele cauzei, sunt
îndreptățiți să solicite repararea prejudiciului moral de la pârâții care reprezintă
interesele minorului Xxxxxx Xxxxxx, întrucât prejudiciul a fost cauzat prin
fapta acestuia.
Astfel, reclamanții au subliniat că, prin acțiunile sale amorale și
antisociale Xxxxxx Xxxxxx, le-a cauzat retrăiri sufletești legate de atentare
asupra sănătății fiului lor. Comportamentul infractorului după comiterea faptei
le insuflă neîncredere în viitor, menținându-i într-o stare de tensiune și teamă
că asemenea incidente neplăcute s-ar putea repeta. Pedeapsa simbolică aplicată
tatălui, Victor Gribineț, pentru faptele comise de fiul său, Xxxxxx Xxxxxx nu
va duce o învățătură și pentru alți actori de asemenea maniere, fapt ce la fel îi
deranjează mult sufletește. Odată ce minorul Xxxxxx Xxxxxx nu a simțit
efectele pedepsei penale, nu a dat dovadă și nu se căiește sincer pentru faptele
sale, atunci el urmează să-i despăgubească moral pentru faptele și
comportamentul său în coraport cu familia lor prin achitarea prejudiciului
moral.
De altfel, reclamanții au punctat că o mare parte componentă a
prejudiciului moral îl constituie comportamentul post-infracțional al
infractorului, care nu regretă cele comise, nu a întreprins anumite măsuri de
a-și cere scuze de la fiul lor. Lipsa de încredere în forțele proprii nu le dă
posibilitate să-și găsească liniștea sufletească legată de cele întâmplate, fapt ce
direct atentează la starea lor de sănătate. Mai mult, comportamentul familiei
Gribineț este deranjant, această atitudine lipsită de respect provoacă iritare și
aduce atingere demnității familiei lor.
În continuare, invocând dispozițiile art. 1998 alin. (1) din Codul civil,
reclamanții au arătat că, din cauza acțiunilor pârâtului, minorul Xxxxxx
Xxxxxx, începând cu momentul vătămării, suferă periodic dureri intense în
regiunea mâinii drepte, atât fizice, cât și psihice, ca urmare a leziunii produse.
3
Această situație i-a modificat stilul de viață obișnuit, determinând
imposibilitatea practicării sportului și a continuării activităților sale cotidiene,
afectând totodată membrii familiei prin starea sa precară de sănătate. Au
menționat că minorul, elev în clasa a VI-a „B”, a absentat de la cursuri în
perioada 25 februarie 2022 – 25 martie 2022 din cauza traumatismelor suferite,
fapt ce a avut un impact negativ asupra procesului său educațional, motiv
pentru care evaluează prejudiciul fizic și moral cauzat minorului Xxxxxx
Xxxxxx, prin infracțiune în valoare bănească de 20000 de lei, acesta fiind
estimat astfel din considerentul că pârâtul este minor și compensarea urmează
a fi achitată de părinții săi, care poartă o vină indirectă de cele întâmplate.
Subsecvent, raportându-se la prevederile art. 61 din Codul familiei și
având în vedere lipsa de cunoștințe juridice, precum și necesitatea deplasării
peste hotare, reclamanții au arătat că au fost nevoiți să încheie un contract de
asistență juridică calificată cu avocatul Vladimir Zahariuc, împuternicit prin
mandatul avocațional nr. 1398993 din 01 aprilie 2022, pentru reprezentarea
intereselor lor în fața instanței de judecată. Pentru aceste servicii, au achitat
suma de 11000 de lei, conform bonului de plată anexat, sumă care urmează a
fi compensată din contul pârâtului, întrucât asistența juridică a fost reală,
necesară și rezonabilă.
Reclamanții au subliniat că aceste cheltuieli rezultă din infracțiunea
comisă, au o legătură directă de cauzalitate cu faptele ilicite ale pârâtului și
trebuie recuperate integral de la Victor Gribineț și Larisa Gribineț. În opinia
lor, au fost prezentate suficiente temeiuri pentru admiterea acțiunii și
satisfacerea integrală a pretențiilor formulate.
Așadar, având în vedere cele expuse, Anatolie Dorif și Ludmila Dorif,
acționând în interesul copilului minor Xxxxxx Xxxxxx, au solicitat încasarea
din contul lui Victor Gribineț și al Larisei Gribineț, în beneficiul lor, a
următoarelor sume: prejudiciul moral cauzat – 20000 lei; venitul salarial ratat
ca urmare a lipsei forțate de la locul de muncă – 1992,79 de Euro, echivalentul
a 40453 de lei; cheltuielile de judecată pentru transport – 12 822,81 lei; și
cheltuielile pentru asistență juridică – 11000 de lei.
Prin hotărârea din 17 mai 2024 a Judecătoriei Cimișlia, sediul Central,
s-a admis în parte cererea de chemare în judecată depusă de reclamanții
Anatolii Dorif și Ludmila Dorif.
S-a încasat de la Larisa Gribineț, în beneficiul lui Anatolii Dorif și al
Ludmilei Dorif suma totală de 20000 de lei cu titlu de prejudiciu moral cauzat
prin infracțiune săvârșit de o persoană ce nu a atins vârsta de 14 ani, suma de
412 lei, drept compensarea cheltuielilor de transport.
Pretențiile reclamanților Anatolii Dorif și Ludmila Dorif înaintate pârâtei
Larisa Gribineț în partea încasării venitului ratat, cheltuieli de judecare a
cauzei, s-au respins ca fiind neîntemeiate.
4
Pretențiile reclamanților Anatolii Dorif și Ludmila Dorif înaintate
pârâtului Victor Gribineț, s-au respins ca fiind neîntemeiate (f.d. 233, 242-246,
Vol. I).
La 05 iunie 2024, Anatolie Dorif și Ludmila Dorif, în interesul copilului
minor Xxxxxx Xxxxxx au depus apel, iar la 26 septembrie 2024 au prezentat
cererea de apel motivată împotriva hotărârii din 17 mai 2024 a Judecătoriei
Cimișlia, sediul Central, solicitând casarea parțială a acesteia și emiterea unei
noi hotărâri privind încasarea din contul lui Victor Gribineț și Larisa Gribineț,
în beneficiul lor, a următoarelor sume: venitul salarial ratat ca urmare a lipsei
forțate de la locul de muncă – 1 992,79 de Euro, echivalentul a 40453 de lei;
cheltuielile de judecată pentru transport – 12822,81 de lei; și cheltuielile pentru
asistență juridică – 11000 de lei (f.d.239-240, Vol.I, f.d.4-7, Vol.II).
La 05 iunie 2024, Larisa Gribineț, reprezentată de avocatul Iurie Cușnir
a depus apel, iar la 22 octombrie 2024 a prezentat cererea de apel motivată
împotriva hotărârii din 17 mai 2024 a Judecătoriei Cimișlia, sediul Central,
solicitând casarea acesteia și emiterea unei noi hotărâre de respingere a cererii
de chemare în judecată înaintată de Anatolie Dorif și Ludmila Dorif, în
interesul copilului minor Xxxxxx Xxxxxx (f.d.141-142, Vol.I, f.d.22-23,
Vol.II).
Prin decizia din 13 februarie 2025 a Curții de Apel Sud, sediul Comrat,
s-a respins apelul declarat de Larisa Gribineț, reprezentată de avocatul Iurie
Cușnir.
S-a admis apelul declarat de reclamanții Anatolie Dorif și Ludmila Dorif.
S-a casat integral hotărârea din 17 mai 2024 a Judecătoriei Cimișlia,
sediul Central, cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii.
S-a încasat în mod solidar din contul lui Victor Gribineț și al Larisei
Gribineț, în beneficiul lui Anatolie Dorif și Ludmilei Dorif, cu titlu de
compensare a prejudiciului moral cauzat prin infracțiune suma de 20000 de lei,
cu titlu de venit ratat pentru lipsa forțată de la muncă suma de 40453 de lei
(echivalentul sumei de 1992,79 de Euro), a cheltuielilor de transport în sumă
de 12822, 81 lei și cu titlu de cheltuieli de asistență juridică suma de 11000 de
lei, în total suma de 84 275, 81 lei.
S-a încasat în mod solidar din contul lui Victor Gribineț și al Larisei
Gribineț, în beneficiul statului taxa de stat pentru examinarea cererii de apel în
sumă de 1443,52 de lei, de a cărui plată partea reclamantă a fost scutită prin
efectul legii la înaintarea cererii de apel (f.d. 62-75, Vol.II).
Curtea de Apel Sud, sediul Comrat, după examinarea materialelor
dosarului și a probelor administrate, a reținut că, în conformitate cu prevederile
art. 1398 și art. 1400 din Codul civil, orice persoană care cauzează un
prejudiciu printr-o faptă ilicită este obligată să îl repare integral.
Astfel, instanța de apel a stabilit că minorul Xxxxxx Xxxxxx a suferit
vătămări corporale ca urmare a faptei ilicite imputabile pârâților Victor
5
Gribineț și Larisa Gribineț. Aceste vătămări au generat suferințe fizice și
traume psihice, afectând modul său obișnuit de viață, participarea la activități
școlare și extrașcolare, precum și starea sa generală de sănătate.
Instanța ierarhic inferioară a constatat existența unei legături directe și
nemijlocite de cauzalitate între acțiunile culpabile ale pârâților și prejudiciul
suferit de minor, întrunind astfel condițiile răspunderii civile delictuale
prevăzute de art. 1398 din Codul civil.
În temeiul art. 1422 și art. 1423 din Codul civil, instanța de apel a
apreciat că prejudiciul moral cauzat trebuie reparat integral, dispunând
obligarea pârâților la plata sumei de 20.000 de lei reclamanților, în beneficiul
minorului Xxxxxx Xxxxxx, cu titlu de compensație pentru suferințele fizice și
psihice suportate, având în vedere vârsta victimei, gravitatea leziunilor,
perioada necesară recuperării, precum și impactul asupra vieții sale familiale
și sociale.
În ceea ce privește prejudiciul material, Curtea de Apel Sud, sediul
Comrat, a reținut, în baza art. 1424 și art. 1425 din Codul civil, că părinții
minorului au fost nevoiți să suporte cheltuieli în valoare totală de 64275,60 de
lei, astfel: 40.453 lei echivalentul sumei de 1992,79 de euro reprezentând venit
salarial ratat pentru perioada de absență forțată de la muncă; 12822,81 lei,
cheltuieli de transport legate de tratament și proceduri; 11000 de lei, cheltuieli
de asistență juridică conform art. 1998 alin. (1) din Codul civil, generate de
necesitatea angajării unui avocat pentru apărarea intereselor în instanță.
Curtea de Apel Sud, sediul Comrat a concluzionat că aceste sume sunt
susținute de înscrisuri probatorii anexate, reprezentând cheltuieli reale,
necesare și rezonabile, având o legătură directă cu fapta ilicită a pârâților.
Totodată, în temeiul art. 61 din Codul familiei, instanța de apel a
subliniat obligația părinților de a proteja interesele copilului, precum și dreptul
acestuia la repararea integrală a prejudiciului cauzat.
În consecință, având în vedere toate aceste aspecte, Curtea de Apel Sud,
sediul Comrat, a admis integral acțiunea și a obligat pârâții Victor Gribineț și
Larisa Gribineț să plătească reclamanților, în interesul minorului Xxxxxx
Xxxxxx, următoarele sume: 20000 de lei cu titlu de prejudiciu moral, 40453
de lei echivalent venit salarial ratat, 12822,81 lei cheltuieli de transport și
11000 de lei cheltuieli de asistență juridică, toate cu titlu de reparare integrală
a prejudiciului cauzat prin fapta ilicită.
Astfel, în baza normelor legale invocate, instanța a concluzionat că sunt
îndeplinite cumulativ condițiile răspunderii civile delictuale — existența faptei
ilicite, a prejudiciului, a legăturii de cauzalitate și a vinovăției și a dispus
obligarea pârâților la plata integrală a despăgubirilor, în vederea restabilirii
echilibrului patrimonial și moral al victimei.
6
La 30 mai 2025, Larisa Gribineț și Victor Gribineț, reprezentați de
avocatul Igor Litvinenco au declarat recurs împotriva deciziei din
13 februarie 2025 a Curții de Apel Sud, sediul Comrat, solicitând casarea
acesteia și a hotărârii instanței de fond, cu emiterea unei noi hotărâri de
respingere a cererii de chemare în judecată înaintată de Anatolie Dorif și
Ludmila Dorif, în interesul copilului minor Xxxxxx Xxxxxx (f.d.84-92,
Vol.II).
În susținerea cererii de recurs, recurenții au invocat dezacordul cu
decizia din 13 februarie 2025 a Curții de Apel Sud, sediul Comrat, care în
opinia lor este ilegală, eronată și se bazează pe o interpretare greșită atât a
faptelor, cât și a normelor de drept.
Recurenții au relevat că prin Ordonanța Procurorului din 18 aprilie 2022
s-a constatat lipsa elementelor infracțiunii în fapta minorului Xxxxxx Xxxxxx,
iar procesul contravențional intentat împotriva lui Victor Gribineț, în calitate
de părinte, a fost încetat prin decizia din 15 aprilie 2024 a Curții de Apel
Comrat, fiind confirmată inexistența contravenției privind neîndeplinirea
obligațiilor părintești. Astfel, au demonstrat lipsa vinovăției lor în
supravegherea și educarea minorului, iar instanța de apel a trecut cu vederea
această probă esențială.
De asemenea, recurenții au subliniat că prejudiciul invocat a fost cauzat
de minor în timpul orelor de studii, când acesta se afla sub supravegherea
instituției de învățământ, iar potrivit art. 2008 alin. (2) din Codul civil,
răspunderea revine instituției dacă nu se dovedește că aceasta și-a îndeplinit
obligațiile de supraveghere. În speță, Liceul Teoretic „Constantin Stere” nu
și-a îndeplinit în mod corespunzător obligațiile, manifestând un comportament
superficial și lipsă de măsuri eficiente pentru prevenirea și gestionarea
incidentului.
De altfel, recurenții au accentuat că potrivit materialelor dosarului,
minorul Xxxxxx Xxxxxx a fost provocatorul conflictului, fapt recunoscut atât
în declarațiile părților, cât și în concluziile Comisiei intrașcolare, iar minorul
Xxxxxx Xxxxxx s-a aflat în legitimă apărare, neexistând probe care să ateste
depășirea limitelor acesteia, conform art. 2001 alin. (1) al Codului civil. În
consecință, au susținut că nu le poate fi imputată răspunderea pentru
prejudiciul cauzat.
La fel, au enunțat că instanța de apel a dispus plata prejudiciului moral
și material în ciuda lipsei elementelor constitutive ale infracțiunii și a
vinovăției părinților, încălcând astfel principiul răspunderii civile delictuale
prevăzut de lege. Iar, menținerea acestei hotărâri ar putea crea un precedent
periculos în jurisprudența națională, stabilind responsabilități disproporționate
și fără o analiză temeinică a cauzelor comportamentului minorului.
7
Totodată, având în vedere lipsa unei practici judiciare relevante și
unitare în astfel de spețe, Larisa Gribineț și Victor Gribineț, reprezentați de
avocatul Igor Litvinenco au solicitat intervenția Curții Supreme de Justiție
pentru unificarea practicii, conform art. 432 alin. (1) lit. b) din Codul de
procedură civilă.
În lumina celor expuse și a probelor existente, recurenții au solicitat
admiterea integrală a cererii de recurs, casarea deciziei contestate și
soluționarea cauzei în conformitate cu legea și probele din dosar.
Prin referința depusă la 06 iulie 2025, Anatolie Dorif și Ludmila Dorif
au solicitat menținerea în vigoare a deciziei din 13 februarie 2025 a Curții de
Apel Sud, sediul Comrat.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 25 alin. (1) din Codul de procedură civilă:
„(1) Instanța trebuie să cerceteze direct și nemijlocit probele, să asculte explicațiile
părților și intervenienților, depozițiile martorilor, concluziile expertului, consultațiile
și explicațiile specialistului, să ia cunoștință de înscrisuri, să cerceteze probele
materiale, să audieze înregistrările audio și să vizioneze înregistrările video, să emită
hotărîrea numai în temeiul circumstanțelor constatate și al probelor cercetate și
verificate în ședință de judecată.”
Art. 239 din Codul de procedură civilă:
„Hotărîrea judecătorească trebuie să fie legală și întemeiată. Instanța își întemeiază
hotărîrea numai pe circumstanțele constatate nemijlocit de instanță și pe probele
cercetate în ședință de judecată.”
Art. 240 alin. (1) din Codul de procedură civilă:
„(1) La deliberarea hotărîrii, instanța judecătorească apreciază probele, determină
circumstanțele care au importanță pentru soluționarea cauzelor, care au fost sau nu
stabilite, caracterul raportului juridic dintre părți, legea aplicabilă soluționării cauzei
și admisibilitatea acțiunii.”
Art. 373 alin. (1), (2) și (5) din Codul de procedură civilă:
„(1) Instanța de apel verifică, în limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor
înaintate, legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate în ceea ce privește constatarea
circumstanțelor de fapt și aplicarea legii în primă instanță.
(2) În limitele apelului, instanța de apel verifică circumstanțele și raporturile juridice
stabilite în hotărîrea primei instanțe, precum și cele care nu au fost stabilite, dar care
au importanță pentru soluționarea cauzei, apreciază probele din dosar și cele
prezentate suplimentar în instanță de apel de către participanții la proces.
(5) Instanța de apel este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în
apel.”
Art. 431 alin. (1)-(4) din Codul de procedură civilă:
„(1) Examinarea recursului împotriva deciziilor instanțelor de apel ține de competența
Curții Supreme de Justiție.
(2) Asupra admisibilității recursului decide un complet din 3 judecători.
8
(3) Recursul considerat admisibil se examinează într-un complet din 3, 5 sau 9
judecători ai Curții Supreme de Justiție.
(4) Judecătorii care au examinat admisibilitatea recursului pot participa și la
examinarea recursului în cauză.”
Art. 432 alin. (1) lit. a)-f) și alin. (2) din Codul de procedură civilă:
„(1) Recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a
Curții Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții
Supreme de Justiție;
c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un
apel depus în termen;
d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;
e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea
vădit nerezonabilă a probelor;
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea
competenței jurisdicționale.
(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit.d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au
fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.”
Art. 434 alin.(1) – (2) din Codul de procedură civilă:
„(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a
deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.
(2) Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.”
Art. 445 alin. (1) lit.c) din Codul de procedură civilă:
„(1) Instanța, după ce judecă recursul, este în drept:
c) să admită recursul, să caseze integral decizia instanței de apel și să trimită cauza
spre rejudecare în instanța de apel o singură dată dacă eroarea judiciară nu poate fi
corectată de către instanța de recurs.”
Art.2008 alin. (1) și (2) din Codul civil:
„(1) Prejudiciul cauzat de un minor care nu a împlinit 14 ani se repară de părinți sau
de tutorii lui dacă nu demonstrează lipsa vinovăției lor în supravegherea sau educarea
minorului.
(2) Dacă minorul care nu a împlinit 14 ani a cauzat prejudiciul cînd se afla sub
supravegherea unei instituții de învățămînt, de educație sau instituții curative ori a
unei persoane obligate să-l supravegheze în bază de contract, acestea răspund pentru
prejudiciul cauzat dacă nu demonstrează că și-au îndeplinit în mod corespunzător
obligația de supraveghere.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de declarare a recursului, Completul de judecată al
Curții Supreme de Justiție conchide că Larisa Gribineț și Victor Gribineț,
reprezentați de avocatul Igor Litvinenco s-au conformat dispozițiilor art. 434
alin.(1) din Codul de procedură civilă, și au depus în termen recursul la
30 mai 2025. Or, decizia Curții de Apel Sud, sediul Comrat a fost pronunțată
9
la 13 februarie 2025 și notificată recurenților, prin intermediul oficiului poștal
la 14 aprilie 2025 (f.d.79, Vol.II).
Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în
recurs și referința depusă de Anatolie Dorif și Ludmila Dorif, în coroborare cu
normele de drept aplicabile speței, în special a art. 445 alin. (1) lit. c), art. 432
alin. (1) lit. e) și alin. (2) din Codul de procedură civilă, Completul de judecată
al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite recursul declarat
de Larisa Gribineț și Victor Gribineț, reprezentați de avocatul Igor Litvinenco,
de a casa decizia din 13 februarie 2025 a Curții de Apel Sud, sediul Comrat și
de a remite cauza la rejudecare în instanța de apel, din motivele ce succed.
Din criticile aduse în recursul formulat, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție identifică, în esență, dezacordul recurenților Larisa
Gribineț și Victor Gribineț, reprezentați de avocatul Igor Litvinenco cu decizia
instanței de apel, prin prisma art. 432 alin. (1) lit. b) și e) din Codul de
procedură civilă, în partea aplicării normelor de drept material în coroborare
cu circumstanțele cauzei și emiterea soluției de către instanța ierarhic
inferioară, insistând la soluționarea acestui aspect, prin casarea deciziei din
13 februarie 2025 a Curții de Apel Sud, sediul Comrat și a hotărârii primei
instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a cererii de chemare în
judecată înaintate de Anatolie Dorif și Ludmila Dorif.
Reiterând esența litigiului, circumstanțele speței, Completul de judecată
al Curții Supreme de Justiție notează că, potrivit caracteristicii și adeverinței
eliberate de Instituția Publică Liceul Teoretic „Constantin Stere” din
s. Abaclia, r-nul Basarabeasca, Xxxxxx Xxxxxx și Xxxxxx Xxxxxx sunt elevi
ai clasei a VI-a din cadrul instituției de învățământ nominalizate.
Din Procesele-verbale privind actele de constatare din 02 martie 2022,
Procesul-verbal privind depistarea infracțiunii constatare a bănuielii rezonabile
privitor la o infracțiune comisă din 25 martie 2022, Ordonanța de neîncepere
a urmăririi penale a Procuraturii r-nului Basarabeasca din 18 aprilie 2022,
rezultă că la 23 februarie 2022, orele 11:20 în Liceul Teoretic „Constantin
Stere” din s. Abaclia, după un meci de baschet de la lecția de educație fizică,
între minorii Xxxxxx Xxxxxx și Xxxxxx Xxxxxx a izbucnit un conflict, care a
continuat și în clasă și a degenerat în agresiune fizică: Victor i-a îndoit degetele
mâinii drepte lui Xxxxxx, acesta l-a lovit cu palma peste față, iar Xxxxxx a
continuat prin îndoirea mai puternică a degetelor și lovirea peste acestea cu
pumnul. Tot la 23 februarie 2022 Xxxxxx Xxxxxx s-a adresat la medicul
chirurg, unde s-a constatat că are fractură la osul degetelor mâinii dreapte.
(f.d.14-17, 22, 28-31 Vol.I).
Conform raportului de constatare nr. 202214D0050 din 23 martie 2022,
la Xxxxxx Xxxxxx s-au constatat leziuni corporale sub formă de fractură
închisă a osului V metacarpian la mâna dreaptă cu deplasare sub unghi a
10
fragmentelor osoase, condiționează dereglare a sănătătii pe timp lung și se
califică ca vătămare corporală MEDIE (f.d.39, Vol.I).
La 10 mai 2022, Inspectoratul de Poliție Basarabeasca, a întocmit
proces-verbal cu privire la contravenție imputându-i reprezentantului legal al
minorului Xxxxxx Xxxxxx, comiterea contravenției prevăzute de art.63
alin.(2) din Codul contravențional și în temeiul art. 395 din Codul
contravențional, agentul constatator a remis dosarul contravențional spre
soluționare după competență Judecătoriei Cimișlia, sediul Central
(f.d. 18, Vol. I).
Prin hotărârea din 05 iulie 2022 a Judecătoriei Cimișlia, sediul Central,
cet. Victor Gribineț a fost recunoscut vinovat în comiterea contravenției
prevăzute de art. 63 alin. (2) din Codul contravențional, fiindu-i stabilită o
sancțiune contravențională sub formă de amendă în mărime de 12 unități
convenționale, ce constituie 600 de lei (f.d. 9-13, Vol.I).
Prin decizia din 15 aprilie 2024 a Curții de Apel Comrat, procesul
contravențional intentat în privința lui Victor Gribineț învinuit în comiterea
contravenției prevăzute de art.63 alin.(2) din Codul contravențional a fost
încetat, deoarece nu există faptul contravenției (f.d. 190-200, vol. I).
La 01 august 2022, Anatolie Dorif și Ludmila Dorif, în interesul
copilului minor Xxxxxx Xxxxxx, au depus prezenta cerere de chemare în
judecată împotriva lui Victor Gribineț și a Larisei Gribineț privind încasarea
prejudiciului moral și material cauzat prin infracțiunea săvârșită de o persoană
ce nu a atins vârsta de 14 ani, a venitului ratat și a cheltuielilor de judecată (a
se vedea pct.1, 21).
Fiind învestită cu judecarea cauzei în fond, prima instanță a ajuns la
concluzia temeiniciei cererii de chemare în judecată pe care a admis-o parțial
(a se vedea pct.22).
Examinând cauza în ordine de apel, Curtea de Sud, sediul Comrat, prin
decizia din 13 februarie 2025, a conchis temeinicia cererii de chemare în
judecată depusă de Anatolie Dorif și Ludmila Dorif, în interesul copilului
minor Xxxxxx Xxxxxx, motiv pentru care a respins apelul declarat de Larisa
Gribineț, reprezentată de avocatul Iurie Cușnir. A admis apelul declarat de
reclamanții Anatolie Dorif și Ludmila Dorif. A casat integral hotărârea din
17 mai 2024 a Judecătoriei Cimișlia, sediul Central și a pronunțat o nouă
hotărâre de admitere integrală a acțiunii (a se vedea pct.25-34).
Judecând cauza în ordine de recurs, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție verificând legalitatea deciziei contestate în raport cu
prevederile aplicabile la caz și criticile aduse în recurs și referința la recurs,
constată că instanța de apel contrat dispozițiilor art. 25 și 373 din Codul de
procedură civilă, judecând apelul a trecut în mod superficial asupra
circumstanțelor cauzei, fără a examina legalitatea și temeinicia hotărârii supusă
11
apelului sub toate aspectele, în raport cu regulile și legislația ce guvernează
litigiul în cauză, precum și probele prezentate, cît și argumentele invocate de
recurenți, atât în prima instanță, cât și în instanța de apel. Iar, o astfel de soluție
rezultă din nedeterminarea exactă a naturii juridice a litigiului, criteriu, care
presupune prin sine lămurirea completă și certă a situației de fapt sub toate
aspectele, neclarificând toate circumstanțele de fapt și raporturile juridice care
au importanță pentru soluționarea cauzei, nu a dat o apreciere corespunzătoare
probelor din dosar, criteriu, care presupune și aplicarea corectă a normelor de
drept material.
Altfel spus, instanța de apel a lăsat fără apreciere aplicabilitatea la caz a
dispozițiilor art.2008 alin. (2) din Codul civil invocată în cererea de apel de
către reprezentantul apelantei Larisa Gribineț, avocatul Iurie Cușnir, în
contextul în care incidentul din 23 februarie 2022, soldat cu vătămarea
corporală medie a minorului Xxxxxx Xxxxxx, a avut loc în timpul orelor de
studii, în incinta Instituției Publice Liceul Teoretic „Constantin Stere” din
s. Abaclia, unitate de învățământ în care studiau ambii minori implicați.
În acest context, instanța de recurs constată că instanța de apel a abordat
în mod superficial circumstanțele esențiale ale cauzei, fără a se pronunța asupra
aspectului fundamental privind identificarea persoanei împotriva căreia ar
putea fi formulată pretenția de despăgubire materială sau morală, derivată din
modalitatea recuperării prejudiciului cauzat de un minor care nu a împlinit
vârsta de 14 ani. Art. 2008 alin. (2) al Codului civil, prescrie două ipoteze
referitor la subiecții responsabili pentru prejudiciul cauzat de un minor care nu
a împlinit 14 ani. Regula generală specifică răspunderea părinților/tutorilor. În
cazurile prevăzute de lege subiecții responsabili pot fi: instituția de învățământ,
de educație etc. Verificarea acestui aspect reprezintă o etapă indispensabilă
pentru soluționarea legală a litigiului. Ignorarea acestei analize, deși a fost
indicată de reprezentantul Larisei Gribineț, avocatul Iurie Cușnir, echivalează
cu o încălcare a obligației instanței de apel de a examina integral cauza și de a
răspunde motivat tuturor criticilor formulate, în conformitate cu art. 25 și
art. 373 din Codul de procedură civilă.
Urmărind conținutul deciziei instanței de apel nu se atestă o apreciere a
argumentului pârâtului despre responsabilitatea instituției de învățământ, deși
acest aspect este indispensabil pentru soluționarea justă a litigiului.
Prin urmare, instanța de recurs reține că decizia din 13 februarie 2025 a
Curții de Apel Sud, sediul Comrat, a fost pronunțată în mod vădit expeditiv,
fără o examinare reală și completă a argumentelor și probelor prezentate, ceea
ce constituie o încălcare gravă a normelor de procedură civilă și a principiului
examinării integrale a cauzei.
În mod esențial, instanța de apel a omis să verifice, cu prioritate și în
condițiile legii, calitatea procesuală pasivă a lui Victor Gribineț și a Larisei
Gribineț în raport cu dispozițiile art. 2008 Cod civil, deși incidentul din
12
23 februarie 2022 a avut loc în timpul orelor de curs, în incinta școlii –
împrejurare cu relevanță decisivă pentru stabilirea persoanei răspunzătoare
civilmente.
Ignorarea acestui aspect privează hotărârea atacată de fundamentul său
juridic și contravine obligației instanțelor de a răspunde motivat la toate
criticile formulate, obligație consacrată de art. 6 §1 CEDO, astfel cum a fost
interpretat în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (Hiro Balani
vs. Spania, 1994; Albina vs. România, 2005; Tatishvili vs. Rusia, 2007),
potrivit căreia dreptul la un proces echitabil impune examinarea efectivă a
tuturor chestiunilor de fapt și de drept relevante pentru soluționarea cauzei.
Astfel, contrar standardelor procedurale recunoscute, instanța ierarhic
inferioară a soluționat prezenta cauză fără să-și motiveze soluția și concluziile
și fără să furnizeze răspunsurile la întrebările care sunt pertinente pentru
rezultatul procesului și necesită un răspuns special în hotărâre.
Pe cale de consecință, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție consideră că instanța de apel nu a dat apreciere per ansamblu, atât
asupra explicațiilor participanților la proces, argumentelor din cererile de apel,
cât și înscrisurilor anexate la dosar, cu toate că indisolubil la caz, urmau a fi
reținute aceste aspecte.
În cazul în care instanța de judecată se abține de a da un răspuns special
și explicit la cele mai importante întrebări, fără a acorda părții care a
formulat-o posibilitatea de a ști dacă acest mijloc de apărare a fost neglijat sau
respins, acest fapt se va considera o încălcare a art.6 §1 CEDO (cauza Hiro
Balani vs Spania, 1994).
Tot aici este de menționat că, pentru a concluziona sub aspectul
temeiniciei/netemeiniciei cererii, instanța de apel, urmează să verifice cerințele
prin prisma argumentelor și probelor atât a părții reclamante, cât și a părții
pârâte, rezultând din prevederile art. 130 alin. (1) din Codul de procedură
civilă, conform cărora instanța judecătorească apreciază probele după intima
ei convingere, bazată pe cercetarea multiaspectuală, completă, nepărtinitoare
și nemijlocită a tuturor probelor din dosar în ansamblul și interconexiunea lor.
Per ansamblu, ținând cont de natura litigiului și de marja de apreciere a
instanței de judecată, Colegiul judiciar opinează că a examinat principalele
întrebări juridice stabilite și că nu este în drept să se pronunțe separat în privința
motivelor cu privire la fondul cauzei. De fapt, acestea poartă un caracter
secundar și nu au forță juridică de a influența decisiv considerentele de mai sus
(a se vedea, printre alte autorități, Kamil Uzun vs Turcia, 10 mai 2007,
parag. 64 din 10 mai 2007; Centrul pentru Resurse Juridice în numele lui
Valentin Câmpeanu vs România (Marea Cameră), 17 iulie 2014, parag. 156).
Așadar, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că
cele menționate mai sus nu pot fi corectate în ordine de recurs, din cauza
13
specificului acestora. De altfel, participanții la proces, trebuie să aibă
posibilitatea reală să-și prezinte apărarea și să fie audiați de o instanță de apel,
care va fi competentă de a examina toate chestiunile de fapt și de drept
relevante litigiului (a se vedea A. Menarini Diagnostics S.R.L. vs Italia,
27 septembrie 2011, parag. 59; Akaki Tchaghiashvili, 2 septembrie 2014,
parag. 34, Samardžić, ibidem, parag. 31, Gohe și alții vs Franța, 3 iulie 2018,
parag. 41 - 43).
Din considerentele menționate și având în vedere faptul că corectarea
erorii instanței de apel la judecarea cauzei în ordine de recurs nu este posibilă,
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
admite recursul declarat de Larisa Gribineț și Victor Gribineț, reprezentați de
avocatul Igor Litvinenco, de a casa decizia din 13 februarie 2025 a Curții de
Apel Sud, sediul Comrat și de a restitui cauza pentru rejudecare la Curtea Apel
Sud, sediul Comrat, în alt complet de judecată.
Astfel, ținând cont de rolul specific al instanței de recurs și de
preeminența dreptului, este imperios, ca la reexaminarea cauzei în ordine de
apel, să fie remediate neajunsurile procedurii inițiale (a se vedea cauzele Baka
vs Ungaria (Marea Cameră), 23 iunie 2016, parag. 117; Zubac vs Croația
(Marea Cameră), 5 aprilie 2018, parag. 123 – 125).
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 445 alin. (1) lit. c), alin. (2)
din Codul de procedură civilă
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI
Admite recursul declarat de Larisa Gribineț și Victor Gribineț,
reprezentați de avocatul Igor Litvinenco.
Casează decizia din 13 februarie 2025 a Curții de Apel Sud, sediul
Comrat, în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de
Anatolie Dorif și Ludmila Dorif, în interesul copilului minor Xxxxxx Xxxxxx
împotriva lui Victor Gribineț și a Larisei Gribineț privind încasarea
prejudiciului moral și material cauzat prin infracțiunea săvârșită de o persoană
ce nu a atins vârsta de 14 ani, a venitului ratat și a cheltuielilor de judecată, cu
restituirea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Sud, sediul Comrat, în alt
complet de judecată.
Decizia nu se supune niciunei căi de atac.
Președinte Ion Malanciuc
Judecători Gheorghe Stratulat
Ion Munteanu
14