2ra-342/23 — Constatarea ca fiind false informațiile, obligarea dezmintirii informațiilor și repararea prejudiciului moral

La 14 aprilie 2021, Oleg Nemțanu și Vladimir Nemțanu au depus în adresa Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cerere de chemare în judecată împotriva lui Vasile Chirica, intervenient accesoriu Agenția de presă „Info-Prim Neo” SRL cu privire la constatarea ca fiind false informațiile, obligarea dezmințirii informațiilor și repararea prejudiciului moral.

În motivarea cererii de chemare în judecată s-a menționat că, la 27 ianuarie 2021, Chirica Vasile a susținut o conferință de presă cu denumirea „Compania Glorinal, exemplu în care procuratura continuă practica anterioară” în sediul Agenției de presă „IPN”. Aceasta este accesibilă publicului și poate fi accesată pe următorul link: https://www.youtube.com/watch?v=:-9JBseicsIU&t=348s.

Precizează că, pe parcursul acesteia, a răspândit informații false și defăimătoare, precum și a enunțat judecăți de valoare fără substrat factologic suficient, care vizează persoanele lui Nemțanu Oleg și Nemțanu Vladimir, investitori ai companiei de construcție „GLORINAL” SRL.

Apreciază ca fiind distorsionate, false, defăimătoare și constituie judecăți de valoare fără substrat factologic, precum și demonstrează vizarea reclamanților directă în următoarele afirmații: „...Către anul 2015 noi am finalizat și complexul locativ din str. Calea Orheiului care era și obiectul conflictului cu unii locatari din acest complex... „Cu frații aveam încheiate contracte de investiție întru construcția mai multor spații comerciale și ei au investit în construcția acestor spații în jur de opt sute optzeci și cinci mii euro... Deci, în continuare în anul 2013 suprafețele din str. Valea Trandafirilor care erau în componența parcării cu trei nivele le-au fost transmise fraților în posesie și folosință cu gradul de finalizare contractat. Numiții au executat în 2013-2014 proiectul de design exterior și interior făcând modificări în proiect cu implicarea arhitectului șef al proiectului. Au executat lucrări conform proiectului propriu de design în sumă de aproximativ 100 000 euro dar ca volum de lucrări în proporție de 50% și la începutul anului 2015 ei au stopat lucrările și au dispărut. Ceia ce ține de suprafețele din complexul Calea Orheiului, deci în 2014 când noi finalizam construcția complexului și ne ocupam de rețele exterioare și de 1 amenajarea teritoriului, frații Nemțanu s-au adresat și au solicitat modificări în partea ce ține de arhitectură și de alimentarea cu energie electrică obligându-se să finanțeze aceste modificări și lucrări adăugătoare mai cu seamă în puterea energiei electrice adăugătoare în sumă de 200 KW. Noi ne-am onorat toate obligațiunile, am executat lucrările conform proiectului modificat și în primăvara anului 2015 le-am propus aceste suprafețe în posesie și folosință. Și după aceasta, ei au dispărut și de aici motivând că înălțimea încăperilor nu le convine. O motivație stranie. Deci, din momentul acesta, frații Nemțanu au lipsit doi ani ca să apară în primăvara anului 2017 cu o cerere de reziliere a contractelor și solicitarea întoarcerii investițiilor timp de șapte zile. Asta a fost în aprilie și în mai ei s-au adresat și în instanța de judecată unde au solicitat întoarcerea investițiilor și plus penalitățile. În total au solicitat 1 300 000 euro. Judecătoria Buiucani a emis o încheiere de aplicare a sechestrului pe activele SRL Glorinal în suma investită - 885 000 euro, însă executorul judecătoresc Vitalie Guțu a aplicat sechestru pe toate activele companiei care la momentul respectiv erau estimate în valoare de 276 000 000 lei, blocând astfel toată activitatea companiei… În continuare frații Nemțanu au refuzat toate propunerile noastre de a rezolva situația. Din această perioadă consider că a început atacul raider asupra companiei noastre și în vara anului 2016, noi am venit către ei cu o propunere fiind că am dus tratative cu o companie care era de acord să cumpere de la noi active și banii de la această tranzacție ne ajungeau să închidem o sută de procente creditul la „Moldova-Agroindbank” BC și să achităm pe frații Nemțanu. Și aici se întâmplă cel mai interesant moment, că frații nu au dorit și au refuzat scoaterea sechestrului de pe activele ce urmau să fie vândute. În această situație noi nu am mai putut face recepția finală a blocurilor 4 și 5 din complexul de la Calea Orheiului. „În noiembrie 2017 și octombrie 2018, frații Nemțanu au depus una după alta două cereri de intentare a procesului de insolvabilitate care au fost respinse de instanțele de judecată ...”. Înțelegând că frații nu v-or accepta nici o tranzacție de vânzare a activelor, un grup de creditori de la complexul locativ din strada Calea Orheiului au propus să mergem în procedură de insolvabilitate cu numirea unui administrator competent, cu experiență și neimplicat anterior în conflicte”. „... se pare că frații Nemțanu, prin reprezentanții și susținătorii lor nu au fost de acord cu faptul că în termen scurt în procedură obișnuită de insolvabilitate se v-or rezolva problemele ce țin de creanțe și compania va reveni la activitatea normală. Drept rezultat al unor acțiuni concertate prin pornirea urmăririi penale în privința administratorului Ruslan Vasiliev în ianuarie 2020, fapt confirmat prin scrisoarea procurorului Petrușca”. „... de fapt miza a fost nu rezolvarea problemelor creditorilor, dar a fost și rămâne a fi înlăturarea mea pentru a fi preluate în procedură de insolvabilitate la preț derizoriu sau prin tranzacții dubioase bunurile imobile ale SRL „GLORINAL” cum ar fi hectare de terenuri pentru construcție și multiple construcții în municipiul Chișinău...”. 2

Notează că, mesajul transmis pe parcursul întregului discurs din această conferință de presă despre aceștia, în afară de faptul că este unul fals, distorsionat, mai îmbină și unele elemente de acuzare în privința lor ca investitori.

Susține că, prin acțiunile și acuzațiile enumerate, le este lezată onoarea și demnitatea.

Pretinde că, prin acțiunile sale, pârâtul, în mod deschis și intenționat a acuzat reclamanții în fapte necomise de aceștia, a răspândit informații false și denigratoare. Acțiunile de defăimare cauzează tensiune și stres reclamanților atât în viața de familie, cercul de prieteni, pe plan profesional care în consecință se reflectă negativ asupra calității vieții personale ale acestora.

Precizează că, reclamanții au dreptul la repararea prejudiciul moral cauzat prin acțiunile pârâtului și pentru răspândirea informației false de către acesta, pentru că au fost ofensați în mod intenționat, direct fiind conștient despre urmările care pot surveni pentru personalitatea reclamanților în viața privată în particular și în societate la general.

Având în vedere circumstanțele de fapt expuse, în temeiul art. 2, 7 alin. (1) și (2), art. 12 alin. (1) și (4), art. 20 alin. (1) și (2), art. 24 din Legea cu privire la libertatea de exprimare nr. 64 din 23 aprilie 2010, art. 19 alin. (1) și (3), art. 2036 alin. (1), art. 2037 alin. (1), (2) și (3) din Codul civil, s-a solicitat: Constatarea ca fiind false și distorsionate afirmațiile pârâtului Chirica Vasile răspândite în adresa reclamanților Nemțanu Oleg și Nemțanu Vladimir la data de 27 ianuarie 2021 în conferința de presă cu denumirea „Compania Glorinal, exemplu în care procuratura continuă practica anterioară”: „către anul 2015 noi am finalizat și complexul locativ din str. Calea Orheiului. În anul 2013 suprafețele din str. Valea Trandafirilor care erau în componența parcării cu trei nivele le-au fost transmise fraților în posesie și folosință cu gradul de finalizare contractat. Numiții au executat în 2013-2014 proiectul de design exterior și interior făcând modificări în proiect cu implicarea arhitectului șef al proiectului. Au executat lucrări conform proiectului propriu de design în sumă de aproximativ 100 000 euro dar ca volum de lucrări în proporție de 50% și la începutul anului 2015 ei au stopat lucrările și au dispărut. În 2014 când noi finalizam construcția complexului și ne ocupam de rețele exterioare și de amenajarea teritoriului, frații Nemțanu s-au adresat și au solicitat modificări în partea ce ține de arhitectură și de alimentarea cu energie electrică. Noi ne-am onorat toate obligațiunile, am executat lucrările conform proiectului modificat și în primăvara anului 2015 le-am propus aceste suprafețe în posesie și folosință. Și după aceasta, ei au dispărut și de aici motivând că înălțimea încăperilor nu le convine. Frații Nemțanu au lipsit doi ani. Judecătoria Buiucani au emis o încheiere de aplicare a sechestrului pe activele SRL „Glorinal” în suma investită – 885 000 euro, 3 însă executorul judecătoresc Vitalie Guțu a aplicat sechestru pe toate activele companiei care la momentul respectiv erau estimate în valoare de 276 000 000 lei, blocând astfel toată activitatea companiei. În continuare frații Nemțanu au refuzat toate propunerile noastre de a rezolva situația. Din această perioadă consider că a început atacul raider asupra companiei noastre. De la această tranzacție ne ajungeau să închidem o sută de procente creditul la „Moldova-Agroindbank” BC și să achităm pe frații Nemțanu. Frații nu au dorit și au refuzat scoaterea sechestrului de pe activele ce urmau să fie vândute. În această situație noi nu am mai putut face recepția finală a blocurilor 4 și 5 din complexul de la Calea Orheiului. Frații Nemțanu, prin reprezentanții și susținătorii lor nu au fost de acord cu faptul că în termen scurt în procedură obișnuită de insolvabilitate se v- or rezolva problemele ce țin de creanțe și compania va reveni la activitatea normală. Drept rezultat al unor acțiuni concertate prin pornirea urmăririi penale în privința administratorului Ruslan Vasiliev în ianuarie 2020”; Obligarea pârâtului Chirica Vasile să dezmintă informația falsă și distorsionată răspândită în adresa reclamanților Nemțanu Oleg și Nemțanu Vladimir la data de 27 ianuarie 2021 în conferința de presă cu denumirea „Compania Glorinal, exemplu în care procuratura continuă practica anterioară” cu următorul text: „Subsemnatul Chirica Vasile, vin cu dezmințirea informațiilor false și defăimătoare pe care le-am afirmat în conferința de presă cu tema „Compania Glorinal, exemplu în care procuratura continuă practica anterioară” din data de 27 ianuarie 2021 în sediul agenției de presă IPN. Afirmațiile la adresa fraților Nemțanu Vladimir și Nemțanu Oleg, investitori în compania de construcție „Glorinal” SRL, referitor la faptul că aceștia prin acțiunile enumerate împiedică activitatea întreprinderii, intenționează preluarea afacerii și activelor companiei sunt false și nu corespund adevărului”. Încasarea din contul pârâtului Chirica Vasile în folosul reclamantului Nemțanu Oleg a prejudiciului moral în mărime de 100 000 lei, cauzat urmare a răspândirii afirmațiilor false și distorsionate în conferința de presă cu denumirea „Compania Glorinal, exemplu în care procuratura continuă practica anterioară” din data de 27 ianuarie 2021. Încasarea din contul pârâtului Chirica Vasile în folosul reclamantului Nemțanu Vladimir a prejudiciului moral în mărime de 100 000 lei, cauzat urmare a răspândirii afirmațiilor false și distorsionate în conferința de presă cu denumirea „Compania Glorinal, exemplu în care procuratura continuă practica anterioară” din data de 27 ianuarie 2021.

Prin hotărârea din 16 septembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, acțiunea a fost respinsă, ca fiind nefondată.

La 12 octombrie 2021, avocatul Serghei Cebotari a depus în interesele lui Vladimir Nemțanu și Oleg Nemțanu, cerere de apel împotriva hotărârii din 16 septembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, prin care s-a 4 solicitat casarea hotărârii menționate și emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii.

Prin decizia din 13 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins cererea de apel declarată de avocatul Cebotari Serghei, acționând în interesele lui Nemțanu Oleg și Nemțanu Vladimir și s-a menținut hotărârea din 16 septembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că reclamanții au identificat corect emițătorul opiniei, însă cât privește necesitatea reclamanților de a proba că judecata de valoare nu se bazează pe un substrat factologic suficient, prima instanță just a considerat ca fiind insuficientă din următoarele considerente.

Instanța de apel a evidențiat că, art. 2 al Legii nr. 64 din 23 aprilie 2010 cu privire la libertatea de exprimare, statuează expres că, judecată de valoare este opinie, comentariu, teorie sau idee care reflectă atitudinea față de un fapt, a cărei veridicitate este imposibil de dovedit.

Cu referire la aceste prevederi legale, Colegiul civil al Curții de Apel Chișinău a menționat că, declarațiile contestate de către reclamanții- apelanți despre faptul că, pârâtul Chirica Vasile a răspândit informații cu caracter fals, distorsionat, defăimător, care vizează persoanele lui Nemțanu Oleg și Nemțanu Vladimir, investitori ai companiei de construcție „Glorinal” SRL, referitor la faptul că aceștia, prin acțiunile enumerate, împiedică activitatea întreprinderii, intenționează preluarea afacerii și activelor companiei, sunt neîntemeiate și neprobate.

Totodată, ținând cont de întregul discurs contestat de către apelanții- reclamanți și de contextul în care a fost făcută declarația contestată, Colegul a menționat că fraza vizată reprezintă în sine o judecată de valoare.

Instanța de apel a susținut că, libertatea de exprimare este consfințită și de articolul 10 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, care în § 1 statuează că orice persoană are dreptul la libertate de exprimare. Acest drept include libertatea de opinie și libertatea de a primi sau a comunica informații ori idei fără amestecul autorităților publice și fără a ține seama de frontiere. Prezentul articol nu împiedică Statele să supună societățile de radiodifuziune, cinematografie sau televiziune unui regim de autorizare. Dreptul la libertatea de exprimare reprezintă unul dintre pilonii de bază ai unei societăți democratice, una dintre condițiile de bază pentru progresul și dezvoltarea oricărei persoane.

Astfel, articolul 10 din Convenție se aplică nu doar în cazul „informațiilor” sau „ideilor” inofensive, care sunt percepute favorabil sau care atrag indiferență, ci și în cazul informațiilor și ideilor care șochează, deranjează sau ofensează statul sau o parte din populație. Acestea sunt cerințele 5 pluralismului, ale toleranței și ale gândirii libere (broadmindedness), fără de care nu poate exista o „societate democratică”. Aceasta înseamnă că orice „formalitate”, „condiție”, „restricție” sau „penalitate” impusă în această privință trebuie să fie proporțională cu scopul legitim urmărit (cauza Handyside v. Regatul Unit, hotărârea din 7/12/1976, § 49).

Reieșind din circumstanțele esențiale ale cauzei sus-enunțate în raport cu normele legale indicate, Colegiul civil al Curții de Apel Chișinău a constatat că instanța de fond corect a conchis asupra faptului că, pârâtul Chirica Vasile, prin declarațiile date în conferința de presă susținută la 27 ianuarie 2021, de fapt nu reprezintă în sine acțiuni de răspândire a relatărilor false cu privire la fapte, în sensul protecției care o oferă prevederile Legii cu privire la libertatea de exprimare. Or, acțiunea pârâtului Chirica Vasile sus-descrisă cu privire la transmiterea informației ce ține de relațiile obligaționale dintre SRL „Glorinal” și Nemțanu Oleg și Nemțanu Vladimir, precum și litigiile dintre aceștia, nu corespunde condițiilor prevăzute de art. 7 alin. (2) lit. a) și b) din Legea cu privire la libertatea de exprimare.

Respectiv, instanța de apel a ajuns la concluzia că în speță, informația a fost redată într-un stil pamfletar, fiind compatibil cu exercițiul libertății de exprimare. Corespunzător, în circumstanțele în care expresiile folosite de pârât nu pot fi recunoscute ca fiind defăimătoare, Colegiul civil a reținut ca neîntemeiate pretențiile invocate cu privire la obligarea pârâtului de a dezminți relatările menționate cu privire la fapte și judecăți de valoare în discursul expus de reclamanți, obligarea prezentării scuzelor pentru injuriile adresate în aceiași sursă mass-media și la aceiași pagină.

Curtea de Apel Chișinău a conchis că, în circumstanțele în care au fost respinse ca neîntemeiate pretențiile principale, urmează a fi respinsă ca neîntemeiată și pretenția subsecventă cu privire la repararea prejudiciului moral în mărime de 100000 lei pentru fiecare reclamant/apelant.

La 13 februarie 2023, Vladimir Nemțanu și Oleg Nemțanu, reprezentat de avocatul Serghei Cebotari, au depus în adresa Curții Supreme de Justiție cerere de recurs împotriva deciziei din 13 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care au solicitat casarea integrală a deciziei din 13 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 16 septembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii.

În motivarea recursului au fost reiterate circumstanțele invocate anterior la examinarea cauzei în prima instanță și instanța de apel.

Suplimentar s-a invocat faptul că, instanța de apel a aplicat, dar nu trebuia să aplice prevederile art. 7 alin. (8) din Legea cu privire la libertatea de exprimare nr. 64 din 23 aprilie 2010. 6

În drept, s-au invocat prevederile art. 430, art. 432 alin. (2) lit. b) și alin. (4), art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă și Legii cu privire la libertatea de exprimare nr. 64 din 23 aprilie 2010.

Pe parcurs, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa lui Vasile Chirica și Agenției de presă „Info-Prim Neo” SRL, copia recursului depus de către Vladimir Nemțanu și de către Oleg Nemțanu, reprezentat de avocatul Serghei Cebotari, fiindu-i explicat dreptul de a depune referință la recursul declarat.

Însă, deși Agenția de presă „Info-Prim Neo” SRL a recepționat corespondența la 07 martie 2023, iar Vasile Chirica a recepționat corespondența la 09 martie 2023, până la data stabilită pentru examinarea admisibilității recursului, aceștia nu au făcut uz de dreptul său procedural de a depune referință.

Art. XI alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative, prevede că: „(3) Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.”

Din sensul normei de drept citate supra rezultă că, legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Recursul declarat de către Vladimir Nemțanu și de către Oleg Nemțanu, reprezentat de avocatul Serghei Cebotari, a fost depus până la data intrării în vigoare a Legii nr. 246 din 31 iulie 2023, motiv pentru care va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

Art. 61 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „(1) Participanții la proces sînt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. Instanța judecătorească pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă prin abuz se urmărește tergiversarea procesului sau inducerea sa în eroare.”

Art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.”

Art. 432 alin. (1) – (5) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 01 septembrie 2023): 7 „(1) Părțile și alți participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. (2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului. (3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărîrea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale. (4) Săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. (5) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.”

Art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 01 septembrie 2023): „Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).”

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reiterează că, prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) 8 au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat în vigoare la 01 septembrie 2023.

Astfel, procedura admisibilității recursului va consta în verificarea existenței unuia din temeiurile prevăzute la art. 433 din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului – 13 februarie 2023.

Din analiza recursului declarat de către Vladimir Nemțanu și de către Oleg Nemțanu, reprezentat de avocatul Serghei Cebotari, rezultă că drept temei de admisibilitate au fost invocate prevederile art. 432 alin. (2) lit. b) și alin. (4) din Codul de procedură civilă, precum că instanța judecătorească a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată, nu a elucidat pe deplin circumstanțele cauzei și nu a determinat exact natura juridică a litigiului.

Subsecvent, prin prisma temeiurilor invocate în susținerea recursului, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție nu a stabilit că normele de drept material sau procedural au fost încălcate sau aplicate eronat de către Curtea de Apel Chișinău la emiterea deciziei din 13 octombrie 2022.

De asemenea, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție nu a stabilit săvârșirea de către instanțele ierarhic inferioare a altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) al art. 432 din Codul de procedură civilă, că aprecierea probelor de către instanța de apel a fost arbitrară și nici nu a identificat alte erori, care au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Totodată, instanța de recurs nu a stabilit că normele aplicate suscită îndoieli la aplicare sau că instanța de apel, aplicând normele respective, ar fi extins norma juridică dincolo de ipotezele la care se aplică sau invers.

De altfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

Totodată, potrivit jurisprudenței Curții Europene pentru Drepturile Omului, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri.

În speță, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că, recursul formulat conține obiecții de fapt și de drept, care deja au fost supuse controlului de temeinicie și legalitate de către instanța de apel, care a dat acestora o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 §1 al Convenției. 9

Drept urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, argumentele invocate de către Vladimir Nemțanu și de către Oleg Nemțanu, reprezentat de avocatul Serghei Cebotari, nu pot constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

În aceste circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de către Vladimir Nemțanu și de către Oleg Nemțanu, reprezentat de avocatul Serghei Cebotari, împotriva deciziei din 13 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, ca fiind inadmisibil.

Ținând cont de cele expuse supra și în temeiul art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului, art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă,