2ra-1673/21 — dezmințirea informației care lezează onoarea, demnitatea și reputația profesională

2ra-1673/21 — dezmințirea informației care lezează onoarea, demnitatea și reputația profesională (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 2ra-1673/21

2-17178663-01-2ra-01102021

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. R. Berdilo)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. O. Cojocaru, R. Pulbere, A. Pahopol)

ÎNCHEIERE

29 decembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Maria Ghervas

Mariana Pitic

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Veaceslav

Negruța,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Veaceslav Negruța

împotriva lui Serghei Răilean, Agenția Servicii Publice, portalul www.deschide.md,

portalul www.today.md, Svetlana Maftei, Societatea cu Răspundere Limitată „General

Media Group” cu privire la dezmințirea informației care lezează onoarea, demnitatea și

reputația profesională,

împotriva deciziei din 18 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul declarat de Veaceslav Negruța și a fost menținută parțial hotărârea din

05 iulie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

constată:

La data de 06 iunie 2017, Veaceslav Negruța a depus cerere de chemare în

judecată împotriva lui Serghei Răilean, Agenția Servicii Publice, portalul

www.deschide.md, portalul www.today.md, portalul www.mesaj.md, Svetlana Maftei,

SRL „General Media Group” cu privire la dezmințirea informației care lezează onoarea,

demnitatea și reputația profesională și repararea prejudiciului moral în sumă de 200 000

de lei din contul lui Serghei Răilean și a prejudiciului moral în sumă de 120 000 de euro

din contul SRL „General Media Group” și în mod solidar a tuturor cheltuielilor de

judecată.

La data de 28 iunie 2017, Veaceslav Negruța a depus o cerere privind retragerea

pretențiilor privind repararea prejudiciului moral în sumă de 200 000 de lei din contul

lui Serghei Răilean și a prejudiciului moral în sumă de 120 000 de euro din contul SRL

„General Media Group”.

1

Prin încheierea din 07 iulie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a fost

restituită cererea de chemare în judecată depusă de Veaceslav Negruța împotriva lui

Serghei Răilean și SRL „General Media Group”, în partea ce ține de încasarea

prejudiciului moral în sumă de 200 000 de lei din contul lui Serghei Răilean și a

prejudiciului moral în sumă de 120 000 de euro din contul SRL „General Media

Group”.

În ședința de judecată, reclamantul a înaintat o cerere privind renunțarea la

pretențiile formulate împotriva pârâtului platforma www. mesaj.md.

Prin încheierea din 01 august 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a fost

admisă cererea lui Veaceslav Negruța și s-a încetat procesul civil, în partea ce ține de

pretenția formulată împotriva platformei www.mesaj.md cu privire la dezmințirea

informației ce lezează onoarea, demnitatea și reputația profesională și încasarea în mod

solidar a cheltuielilor de judecată.

Ulterior, reclamantul, de mai multe ori și-a concretizat cerințele și cercul

participanților la proces, acțiunea finală fiind îndreptată împotriva pârâților Agenția

Servicii Publice, Serghei Răilean, portalul www.deschide.md, Svetlana Maftei, SRL

„General Media Group” și portalul www.today.md, solicitând:

1) pârâților - Agenția Servicii Publice și Serghei Răilean:

- recunoașterea ca defăimătoare a afirmației expusă public „întrebat cum explică

această diferență, șeful de la Registru ne-a spus că nu poate comenta, deoarece în 2012

licitația a fost desfășurată - contrar legii - de către Ministerul Finanțelor”, în articolul

publicat: „Registru va cumpăra pașapoarte din Lituania cu 3,6 mln. Euro mai ieftin

decât „PLDM” în 2012 din Franța” (https://deschide.md/ro/stiri/social/10203/iS -

Registru - va - cumpăra – pașapoarte - din Lituania-cu-36-mln€-mai-ieftin-decât-)

- dezmințirea afirmațiilor care au fost publicate la data de 14 aprilie 2017 pe site-

ul www.deschide.md: „întrebat cum explică această diferență, șeful de la Registru ne-

a spus că nu poate comenta, deoarece în 2012 licitația a fost desfășurată - contrar legii

- de către Ministerul Finanțelor”, preluată de alte surse media, prin emiterea unui

comunicat de presă cu următorul text:

„Informația precum că în 2012 licitația a fost desfășurată - contrar legii - de către

Ministerul Finanțelor” nu corespunde adevărului, deoarece la 21 noiembrie 2012,

Curtea Supremă de Justiție a emis o decizie în cauza SC „Garsu Pasaulis” vs Ministerul

Finanțelor al R. Moldova, intervenienți accesorii Agenția Achiziții Publice și Ministerul

Tehnologiei Informaționale și Comunicațiilor al R. Moldova, prin care a stabilit că

„decizia Ministerului Finanțelor de petrecere a tenderului nr. 2304/11 din 27 ianuarie

2012 privind procurarea pașapoartelor cu cip incorporate este întemeiată și legală, fiind

emisă cu respectarea prevederilor legii, cu respectarea competenței și procedurii

stabilite.

Cerem scuze pentru dezinformarea publicului prin declarațiile făcute jurnalistului

de portalul www.deschide, md cu privire la faptul că licitația din anul 2012 ar fi fost

desfășurată de către Ministerul Finanțelor contrar legislației în vigoare”.

Cerem scuze publice cet. Veaceslav Negruța pentru atingerea drepturilor sale la

onoare, demnitate și reputația sa profesională adusă prin declarațiile neadevărate

2

făcute” și expedierea comunicatului de presă enunțat către sursele media:

www.deschide.md,www.today.md,www.mesaj.md, www.prime.md, publika.md și

posturile TV „Prime” și „Publika”;

2) pârâților www.deschide.md și jurnalista Svetlana Maftei:

- recunoașterea ca defăimătoare a afirmațiilor în titlul articolului: „Registru va

cumpăra pașapoarte din Lituania cu 3, 6 mln. euro mai ieftin decât „PLDM” - în 2012

din Franța” (https://deschide.md/ro/stiri/social/10203/ÎS - Registru - va - cumpăra -

pașapoarte - din Lituania - cu - 36- mln € - mai - ieftin - decât-); precum și a informației

conținute în articolul publicat la data de 14 aprilie 2017 pe site-ul www.deschide.md

„întrebat cum explică această diferență, șeful de la Registru ne-a spus că nu poate

comenta, deoarece în 2012 licitația a fost desfășurată - contrar legii - de către Ministerul

Finanțelor”;

- dezmințirea de către jurnalista portalului Svetlana Maftei, a informației

publicate în data de 14 aprilie 2017 pe site-ul www.deschide.md prin publicarea

următorului text pe același site:

„La data de 14 aprilie 2017 pe site-ul deschide.md a fost publicat articolul

„Registru va cumpăra pașapoarte din Lituania cu 3, 6 mln. Euro mai ieftin decât

„PLDM” - în 2012 din Franța”. Informația precum că: „în 2012 licitația a fost

desfășurată - contrar legii - de către Ministerul Finanțelor” nu corespunde adevărului,

deoarece la 21 noiembrie 2012, Curtea Supremă de Justiție emite o decizie în cauza

SC,,Garsu Pasaulis” v.v Ministerului Finanțelor al RM, intervenienți accesorii Agenția

Achiziții Publice și Ministerul Tehnologiei Informaționale și Comunicațiilor al RM,

prin care stabilește că ,,decizia Ministerului Finanțelor de petrecere a tenderului nr.

2304/11 din 27 ianuarie 2012 privind procurarea pașapoartelor cu cip incorporate este

întemeiată și legală, fiind emisă cu respectarea prevederilor legii, cu respectarea

competenței și procedurii stabilite.

Cerem scuze pentru dezinformarea publicului prin publicarea afirmațiilor

exprimate de către șeful ÎS CRIS „Registru”, Serghei Răilean pe marginea acestui caz,

fără a face trimitere la hotărârea irevocabilă a instanței de judecată și fără a-i acorda

dreptul la replică în articolul cu pricina ministrului Finanțelor din anul 2012, Veaceslav

Negruța.

Cerem scuze publice cet. Veaceslav Negruța pentru atingerea drepturilor sale la

onoare, demnitate și reputația sa profesională adusă prin publicarea articolului din 14

aprilie 2017, și anume expresia „în 2012 licitația a fost desfășurată - contrar legii - de

către Ministerul Finanțelor”, care nu corespunde adevărului”;

3) pârâtului „General Media Group” SRL (www.prime.md, www.publika.md.

Prime Tv și Publika TV):

- recunoașterea ca defăimătoare a articolelor intitulate: „Registru” a obținut un preț

cu peste 3 milioane de euro mai mic pentru producerea pașapoartelor biometrice”,

publicat pe portalurile http://www.prime.md/ro/intreprinderea-de-stat-registru-a-

economisit-3-4milioane-de-euro 54756.html) și (http://www.publika.md/- registru-a-

obtinut-un-pret-cu-peste-3-milioane-de-euro-mai-mic-pentru-producerea

pasapoartelor-biometrice 2954511.html) și publicate în cadrul știrilor difuzate pe

3

posturile TV „Prime” (ora 19:54) și „Publika” (ora 19:13), la data de 14 aprilie 2017,

cu conținut identic celor din articolele publicate pe site-urile prime.md și publika.md,

precum și a informației: „precedentul contract a fost semnat sub presiunea exponentului

PLDM Veaceslav Negruța, aflat în 2012 la conducerea Ministerului Finanțelor,

conținută în articolul menționat și publicată pe www.prime.md, www. publika.md, pe

Prime TV și pe Publika TV;

- dezmințirea de către „General Media Group” a articolului și informației-

publicate la14 aprilie 2017 pe site-urile www.prime.md, www.publika.md și a știrilor

difuzate pe posturile TV „Prime” și „Publika”: „Registru” a obținut un preț cu peste 3

milioane de euro mai mic pentru producerea pașapoartelor biometrice” prin publicarea

unui articol pe site-urile www.prime.md., www.publika.md și difuzarea pe posturile

TV „Prime” și „Publika” a unei știri cu următorul text:

„La data de 14 aprilie 2017 pe site-urile prime.md, publika.md/posturile TV

„Prime”, „Publika” au fost publicate articolele/date pe post știrile: „Registru” a obținut

un preț cu peste 3 milioane de euro mai mic pentru producerea pașapoartelor

biometrice. Informația precum că „în 2012 licitația a fost desfășurată - contrar legii - de

către Ministerul Finanțelor” nu corespunde adevărului, deoarece la 21 noiembrie 2012,

Curtea Supremă de Justiție emite o decizie în cauza SC „Garsu Pasaulis” vs

Ministerului Finanțelor al R. Moldova intervenienți accesorii Agenția Achiziții Publice

și Ministerul Tehnologiei Informaționale și Comunicațiilor al R. Moldova , prin care

stabilește că „decizia Ministerului Finanțelor de petrecere a tenderului nr. 2304/11” din

27 ianuarie 2012 privind procurarea pașapoartelor cu cip incorporate este întemeiată și

legală, fiind emisă cu respectarea prevederilor legii, cu respectarea competenței și

procedurii stabilite. La fel, nu corespunde adevărului și este falsă informația, precum

că „precedentul contract a fost semnat sub presiunea exponentului PLDM Veaceslav

Negruța, aflat în 2012 la conducerea Ministerului Finanțelor”, deoarece negociator și

semnatar de contracte pentru fabricarea pașapoartelor a fost și în 2013, precum și în

2017, ÎS CRIS „Registru” și directorul acesteia - o întreprindere de stat, fondatorul

acesteia fiind Ministerul Tehnologiilor Informaționale și Comunicațiilor, iar ÎS CRIS

„Registru” nu era sub nicio formă dependentă de Ministerul Finanțelor și/sau bugetul

de stat.

Cerem scuze pentru dezinformarea publicului prin publicarea articolelor și

difuzarea știrilor: „Registru” a obținut un preț cu peste 3 milioane de euro mai mic

pentru producerea pașapoartelor biometrice”, fără a face trimitere la hotărârea

irevocabilă a instanței de judecată și fără a-i acorda dreptul la replică persoanei vizate,

ministrul Finanțelor din anul 2012, Veaceslav Negruța, care nici nu activa în funcția

dată la momentul negocierii și semnării contractului din 2013 de către ÎS CRIS

„Registru”, precum nici membru a vreunui partid nu era.

Cerem scuze publice cet. Veaceslav Negruța pentru atingerea drepturilor sale la

onoare, demnitate și reputația sa profesională adusă prin publicarea articolelor și

difuzarea știrilor din 14 aprilie 2017 prin expresia „Precedentul contract a fost semnat

sub presiunea exponentului PLDM Veaceslav Negruța, aflat în 2012, la conducerea

Ministerului Finanțelor”, care nu corespunde adevărului”;

4

4) pârâtului platforma www.today.md:

- recunoașterea ca defăimătoare a afirmațiilor în titlul articolului: „PLDM și

Negruță au „muls” cetățenii de 3,6 mln de euro doar din pașapoarte, publicat pe

http://today.md/ro/news/social/13691; precum și a informațiilor conținute, precum că

„în 2012 licitația a fost desfășurată - contrar legii - de către Ministerul Finanțelor” și

că: „Negruță a muls cetățenii de 3,6 mln euro doar din pașapoarte”;

- dezmințirea informației publicate în data de 14 aprilie 2017 pe site-ul

www.today.md prin publicarea următorului text pe același site:

„La data de 14 aprilie 2017 pe site-ul today.md a fost publicat articolul „PLDM și

Negruță au „muls” cetățenii de 3,6 mln de euro doar din pașapoarte. Informația, precum

că: „în 2012 licitația a fost desfășurată - contrar legii - de către Ministerul Finanțelor”

și că „Negruță a muls cetățenii de 3,6 mln euro doar din pașapoarte” nu corespunde

adevărului, deoarece la 21 noiembrie 2012, Curtea Supremă de Justiție emite o decizie

în cauza SC „Garsu Pasaulis” vs Ministerului Finanțelor al R. Moldova, intervenienți

accesorii Agenția Achiziții Publice și Ministerul Tehnologiei Informaționale și

Comunicațiilor al R. Moldova cu privire la anularea tenderului nr. 2304/11 din 27

ianuarie 2012, prin care stabilește că „decizia Ministerului Finanțelor de petrecere a

tenderului nr. 2304/11” din 27 ianuarie 2012 privind procurarea pașapoartelor cu cip

incorporate este întemeiată și legală, fiind emisă cu respectarea prevederilor legii, cu

respectarea competenței și procedurii stabilite.

Cerem scuze pentru dezinformarea publicului prin publicarea afirmațiilor

exprimate de către șeful ÎS CRIS „Registru”, Serghei Răilean pe marginea acestui caz,

fără a face trimitere la hotărârea irevocabilă a instanței de judecată și fără a-i acorda

dreptul la replică persoanei vizate, ministrul Finanțelor din anul 2012, Veaceslav

Negruța.

Cerem scuze publice cet. Veaceslav Negruța pentru atingerea drepturilor sale la

onoare, demnitate și reputația sa profesională adusă prin publicarea articolului din 14

aprilie 2011, și anume expresiile: „în 2012 licitația a fost desfășurată - contrar legii - de

către Ministerul Finanțelor” și „PLDM și Negruță au muls cetățenii de 3, 6 mln euro

doar din pașapoarte”, care nu corespund adevărului. Veaceslav Negruța nu activa în

funcția dată la momentul negocierii și semnării contractului de către ÎS CRIS

„Registru” în 2013, precum nici membru a vreunui partid nu era la acel moment”.

În motivarea acțiunii Veaceslav Negruță a indicat că la 14 aprilie 2017, platforma

www.deschide.md a publicat articolul intitulat „Registru va cumpăra pașapoarte din

Lituania cu 3, 6 mln. euro mai ieftin decât PLDM” - în 2012 din Franța”, autor Svetlana

Maftei, specificând că, conținutul respectivului articol se referă la proceduri de licitație

cu privire la achiziția blanchetelor pașapoartelor, ofertele prezentate de către

participanți, precum și companiile câștigătoare.

În respectivul articol se indică prețul la care vor fi cumpărate blanchetele

pașapoartelor și că va fi mai mic cu 3,6 milioane de euro decât cel la care au fost

cumpărate în anul 2012, specificând că în încercarea de a argumenta respectiva

diferență de preț, Serghei Răilean, a afirmat că licitația din 2012 a fost desfășurată

contrar legii de către Ministerul Finanțelor.

5

Reclamantul a menționat că la 21 noiembrie 2012, Curtea Supremă de Justiție a

emis o decizie irevocabilă în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de

SC „Garsu Pasaulis” împotriva Ministerului Finanțelor, intervenienți accesorii Agenția

Achiziții Publice și Ministerul Tehnologiei Informaționale și Comunicațiilor cu privire

la anularea tenderului nr. 2304/11 din 27 ianuarie 2012 privind procurarea

pașapoartelor cu cip încorporat, prin care a stabilit că decizia Ministerului Finanțelor

de petrecere a tenderului nr. 2304/11 din 27 ianuarie 2012 privind procurarea

pașapoartelor cu cip incorporate, este întemeiată și legală, fiind emisă cu respectarea

prevederilor legii, cu respectarea competenței și procedurii stabilite. Astfel, legalitatea

licitației a fost confirmată printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă, iar, invocarea

unor argumente care ar stabili contrariul, sunt lipsite de temeinicie și nu pot fi puse la

baza unei concluzii.

A afirmat că potrivit sursei mass-media deschide.md din articolul „Registru va

cumpăra pașapoarte din Lituania cu 3,6 mln. euro mai ieftin decât „PLDM” în 2012 din

Franța”, rezultă că Serghei Răilean a exprimat o poziție care contravine concluziei

instanței de judecată, neaducând nicio probă în acest sens, prețul mai mic al contractului

nefiind un argument pertinent în acest caz, ci unul manipulator.

A notat că, conducerea Ministerului Finanțelor este atribuția ministrului

Finanțelor, iar în anul 2012, funcția de ministru al finanțelor era exercitată de către

reclamant, motiv pentru care, odată ce a fost enunțat faptul precum că Ministerul

Finanțelor ar fi instituția responsabilă de „organizarea unei licitații ilegale”, în mod cert

se lezează onoarea, demnitatea și reputația profesională a conducătorului instituției.

Reclamantul a afirmat că pârâții au publicat articolele fără să fi fost organizată o

investigație echitabilă, iar autorii nu au avut nicio tentativă de a verifica informația

oferită de către șeful ÎS CRIS „Registru”, Serghei Răilean.

A declarat că la 28 iunie 2013, a înaintat cererea privind demisia din funcția de

ministru al finanțelor și prin Decretul Președintelui R. Moldova din 14 august 2013,

publicat in Monitorul Oficial la 16 august 2013, a fost revocat din funcția de ministru,

respectiv, că la data semnării contractului privind livrarea carnetelor de pașapoarte cu

cip integrat – 27 septembrie 2013, nu mai exercita funcția de ministru al finanțelor.

Declarațiile defăimătoare ale pârâților sunt formulate în mod intenționat în

scopul de a aduce atingere onoarei, demnității și reputației profesionale a reclamantului,

or, informația ponegritoare care a fost difuzată în mass-media, i-a afectat imaginea

pozitivă pe care o are în societate și reputația profesională pe care și-a format-o în

exercitarea funcției de ministru al finanțelor, cauzându-i-se daune morale exprimate

prin suferințe psihice.

A indicat că la 02 mai 2017, a expediat pârâților cererea prealabilă, cu solicitarea

de a dezminți informațiile care au fost publicate la 14 aprilie 2017 pe portalurile www.

deschide.md, www. prime. md, www. publika.md, www. today.md, www. mesaj.md și

în cadrul știrilor pe posturile TV „Publika” și „Prime”. A primit răspuns doar de la

Serghei Răilean, la 18 mai 2017, prin care ultimul a relatat că solicitările privind

dezmințirea informației sunt nefondate, susținând că la 27 septembrie 2013, CRIS

„Registru” și „Gemalto” SA au încheiat contractul nr. 435 privind livrarea carnetelor

6

de pașapoarte cu cip integrat, deși CRIS „Registru” nu constituie o autoritate

contractantă în sensul Legii privind achizițiile publice și nu i se putea impune încheierea

contractului în baza licitației organizate de către Ministerul Finanțelor.

Prin hotărârea din 05 iulie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a fost

admisă parțial acțiunea depusă de Veaceslav Negruța. A fost obligat SRL „General

Media Group” să dezmintă informația „precedentul contract a fost semnat sub

presiunea exponentului PLDM Veaceslav Negruța, aflat în 2012 la conducerea

Ministerului Finanțelor”, publicată la 14 aprilie 2017 în articolul întitulat „Registru” a

obținut un preț cu peste 3 milioane de euro mai mic pentru producerea pașapoartelor

biometrice” pe site-urile www.prime.md și www.publika.md și la știrile difuzate pe

posturile TV „Prime” (orele 19.54) și „Publika” (orele 19.13) întitulate „Registru” a

obținut un preț cu peste 3 milioane de euro mai mic pentru producerea pașapoartelor

biometrice”, prin publicarea unui articol pe site-urile www.prime.md și

www.publika.md și difuzarea pe posturile TV „Prime” și „Publika” a unei știri cu textul

dezmințirii: ,,Nu corespunde adevărului și este falsă informația „precedentul contract a

fost semnat sub presiunea exponentului PLDM Veaceslav Negruța, aflat în 2012 la

conducerea Ministerului Finanțelor”, publicate și date la data de 14 aprilie 2017 pe site-

urile prime.md, publika.md, posturile TV „Prime” și TV „Publika” în articolul

„Registru” a obținut un preț cu peste 3 milioane de euro mai mic pentru producerea

pașapoartelor biometrice”. A fost obligat portalul www.today.md să dezmintă

informația publicată la 14 aprilie 2017 pe site-ul www.today.md cu textul „Negruță a

muls cetățenii de 3, 6 mln euro doar din pașapoarte” prin publicarea textului pe același

site: „Nu corespunde adevărului informația „Negruță a muls cetățenii de 3, 6 mln euro

doar din pașapoarte”, publicată în data de 14 aprilie 2017 pe site-ul www.today.md”.

În rest, pretențiile au fost respinse ca neîntemeiate.

La 02 august 2019, Veaceslav Negruța a declarat apel împotriva hotărârii primei

instanțe, solicitând admiterea apelului, casarea parțială a hotărârii instanței de fond și

emiterea unei noi hotărâri, prin care să fie admisă integral acțiunea depusă împotriva

lui Serghei Răilean, Agenția Servicii Publice, portalul www.deschide.md și Svetlana

Maftei privind dezmințirea informației care lezează onoarea, demnitatea și reputația

profesională.

Prin decizia din 11 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

declarat de Veaceslav Negruța și a fost menținută hotărârea din 05 iulie 2019 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Prin decizia din 07 octombrie 2020 a Curții Supreme de Justiție, a fost admis

recursul declarat de Veaceslav Negruța și a fost casată decizia din 11 martie 2020 a

Curții de Apel Chișinău, cu trimiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel, în alt

complet de judecată.

Prin decizia din 18 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

declarat de Veaceslav Negruța și a fost menținută hotărârea din 05 iulie 2019 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru în partea respingerii acțiunii lui Veaceslav Negruța

împotriva lui Serghei Răilean, Agenția Servicii Publice, portalul www.deschide.md și

7

Svetlana Maftei privind dezmințirea informației care lezează onoarea, demnitatea și

reputația profesională.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că, respingând pretențiile

reclamantului formulate împotriva lui Serghei Răilean, „Agenția Servicii Publice”,

portalului www.deschide.md și jurnalistului Svetlana Maftei, instanța de fond s-a referit

la prevederile art. 7 alin. (2) din Legea cu privire la libertatea de exprimare nr. 64 din

23 aprilie 2010, conform căruia, persoana lezată prin răspândirea unor relatări cu privire

la fapte poate fi restabilită în drepturi dacă informația cumulează următoarele condiții:

a) este falsă; b) este defăimătoare; c) permite identificarea persoanei vizate de

informație. În concluzia sa instanța a indicat că, informația publicată pe portalului

www.deschide.md: „Întrebat, cum explică această diferență, șeful de la Registru ne-a

spus că, nu poate comenta, deoarece în 2012 licitația a fost desfășurată - contrar legii -

de către Ministerul Finanțelor”, nu îl vizează pe Negruța Veaceslav, în această nefiind

indicat careva nume, mai mult ca atât permite identificarea persoanei vizate de această

și anume, Ministerul Finanțelor.

Curtea de Apel Chișinău a indicat că susține concluzia expusă a instanței de fond

și suplimentar a menționat că potrivit art. 24 din Legea cu privire la libertatea de

exprimare, reclamantul trebuie să dovedească următoarele: a) pârâtul a răspândit

informația; b) informația îl vizează și este defăimătoare; c) informația constituie o

relatare cu privire la fapte și este în esență falsă; d) judecata de valoare nu se bazează

pe un substrat factologic suficient; e) existența și cuantumul prejudiciului cauzat. (2)

Pîrîtul trebuie să dovedească următoarele: a) informația nu este defăimătoare și/sau nu

îl vizează pe reclamant; b) informația constituie o judecată de valoare care se bazează

pe un substrat factologic suficient; c) la momentul răspândirii informației, deși a luat

toate măsurile de diligență, nu putea ști că prin acțiunile sale contribuie la răspândirea

relatărilor false cu privire la fapte sau a judecăților de valoare fără substrat factologic

suficient; d) informația răspândită este de interes public.

Instanța de apel a considerat că argumentul lui Veaceslav Negruța precum că din

contextul expus al informației, mesajul transmis publicului, în mod clar, se referă la

persoana lui, care în perioada vizată exercita funcția de ministru al Ministerului

Finanțelor și a fost membru al PLDM, este nefondat și rezultă din aprecierea subiectivă

a textului din publicarea respectivă, deoarece textul „în 2012 licitația a fost desfășurată

- contrar legii - de către Ministerul Finanțelor”, poate fi apreciat atât ca evaluarea

acțiunilor ministrului, cât și a unor funcționari din cadrul Ministerului Finanțelor,

inclusiv a membrilor grupului de lucru din partea ministerului și astfel, nu permite

identificarea precisă a persoanei/persoanelor vizate de informație.

Instanța de apel a menționat că, concluzia expusă este confirmată însuși de către

Veceslav Negruța, care în cerere de apel a invocat că la 28 iunie 2013, a înaintat cerere

privind demisia din funcția de ministru al finanțelor, iar, prin Decretul Președintelui R.

Moldova din 14 august 2013, publicat in Monitorul Oficial la 16 august 2013, a fost

revocat din funcția de ministru și la data de 27 septembrie 2013 când s-a semnat

contractul privind livrarea carnetelor de pașapoarte cu cip integrat, nu mai exercita

funcția de ministru al finanțelor. Reieșind chiar din argumentele menționate, confirmate

8

prin cerere de demisie și copia decretului Președintelui Republicii Moldova, se

confirmă imposibilitatea identificării exacte a reclamantului în calitate de persoană

vizată în articolul publicat pe www. deschide.md la 14 aprilie 2017 „Registru va

cumpăra pașapoarte din Lituania cu 3, 6 mln. euro mai ieftin decât PLDM - în 2012 din

Franța”, autor Svetlana Maftei.

La data de 15 septembrie 2021 Veaceslav Negruța a declarat recurs împotriva

deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de

apel și casarea parțială a hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărâri de

admitere integrală a acțiunii înaintată inclusiv față de pârâții Serghei Răilean, Agenția

Servicii Publice, portalul www.deschide.md și Svetlana Maftei privind dezmințirea

informației care lezează onoarea, demnitatea și reputația profesională.

În motivarea recursului s-a invocat dezacordul cu motivele expuse de către

instanțele ierarhic inferioare privind respingerea în partea pretențiilor față de intimații

Agenția Servicii Publice și Serghei Răilean, precum și Svetlana Maftei, deoarece, deși

de către aceștia, nu a fost indicat direct numele Veaceslav Negruța, reieșind din

contextul expus al informației, mesajul este în mod clar transmis publicului că se referă

la persoana lui Veaceslav Negruța, care în perioada vizată a deținut funcția de ministru

al Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova și a fost membru al PLDM.

A indicat că, reieșind din probele prezentate și examinate în prima instanță,

menținute și în instanța de apel, anume urmare a interviului luat de la Sergiu Răilean

(jurnalistului de la sursa media www.deschide.md) care a expus informația

defăimătoare cu privire la procurarea pașapoartelor la prețuri mari, a constituit motiv

de preluare a informației date de către SRL „General Media Group”, prin site-urile și

posturile TV Publika și Prime, precum și a portalurilor www.deschide.md, www.mesaj.

md, www.today.md, care nemijlocit au atacat direct numele lui Veaceslav Negruță,

percepându-se direct că informația expusă de Sergiu Railean se referă la recurent și

intenția de a discredita activitatea sa anterioară, mesaj ce a fost lansat anume în acest

fel și publicului larg. Instanțele de fond au omis să se expună asupra acestor probe

pentru a evalua în toată complexitatea acțiunile pârâților cu scopul denigrării

personalității reclamantului.

A menționat că instanța de apel a ignorat faptul că în prima instanță reprezentanții

lui Serghei Răilean și Agenția Servicii Publice, nu au negat că informația dată l-a vizat

pe Veaceslav Negruța, dimpotrivă au justificat acțiunilor lor prin faptul că și-au

exprimat o opinie și că ar fi avut suficient substrat factologic. Prin urmare, intenția

acestora era clară din start de a-l discredita, ca fost ministru al finanțelor și a critica

activitatea ministerului condus în acea perioadă cu privire la chestiunea ce ține de

licitația internațională.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 18 mai 2021.

Materialele cauzei atestă că decizia motivată a instanței de apel a fost expediată

la adresa electronică a recurentului la data de 20 iulie 2021 (f.d. 27, volumul III).

9

Astfel, recursul, declarat la 15 septembrie 2021, este în termen.

La data de 01 octombrie 2021, copia recursului a fost expediată în adresa

intimaților Serghei Răilean, Agenția Servicii Publice, portalul www.deschide.md,

portalul www.today.md, Svetlana Maftei și SRL „General Media Group”, cu

înștiințarea despre depunerea referinței (f.d. 41, 43-50, volumul III).

Referințe nu au fost depuse.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, Completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că

aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Veaceslav Negruța nu se

10

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură

civilă.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de

către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că recursul exercitat asupra deciziilor instanțelor de apel are

caracter nedevolutiv și controlul judiciar se circumscrie doar asupra problemelor de

drept material și procedural, verificându-se în exclusivitate doar legalitatea deciziei, dar

nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Totodată, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie

să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la

fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza

Rebai și alții contra Franței, 25 februarie 1995), pe când în recursul declarat de

Veaceslav Negruța, asemenea aspecte nu se regăsesc.

Astfel, din considerentele menționate, Completul Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de Veaceslav Negruța, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 431 alin. (2), 433 lit. a) și 440 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul declarat de Veaceslav Negruța se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Maria Ghervas

Mariana Pitic

11