2ra-1124/20 — Apărarea onoarei si demnitătii

2ra-1124/20 — Apărarea onoarei si demnitătii (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr.2ra-1124/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru, judecător: R. Berdilo

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, judecători: L. Bulgac, I. Dutca, V. Buhnaci

DECIZIE

07 octombrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

Dumitru Mardari

Nicolae Craiu

examinând recursul declarat de Veaceslav Negruța,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Veaceslav Negruța către

Serghei Răilean, Agenția Servicii Publice, portalul www.deschide.md, portalul

www.today.md, Svetlana Maftei, SRL „General Media Group” cu privire la

dezmințirea informației care lezează onoarea, demnitatea și reputația profesională,

împotriva deciziei din 11 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul declarat de Veaceslav Negruța împotriva hotărârii din 05 iulie 2019 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, prin care cererea de chemare în judecată a fost

admisă parțial,

c o n s t a t ă:

La 06 iunie 2017, Veaceslav Negruța a depus cerere de chemare în judecată către

Serghei Răilean, Agenția Servicii Publice, portalul www.deschide.md, portalul

www.today.md, portalul www.mesaj.md, Svetlana Maftei, SRL „General Media

Group” cu privire la dezmințirea informației care lezează onoarea, demnitatea și

reputația profesională și încasarea prejudiciului moral în sumă de 200000 de lei din

contul lui Serghei Răilean și a prejudiciului moral în sumă de 120000 de euro din

contul „General Media Group” SRL și în mod solidar a tuturor cheltuielilor de

judecată.

La 28 iunie 2017, Veaceslav Negruța a depus o cerere privind retragerea

cerințelor privind încasarea prejudiciului moral în sumă de 200000 de lei din contul

lui Serghei Răilean și a prejudiciului moral în sumă de 120000 de euro din contul

„General Media Group” SRL.

Prin încheierea din 07 iulie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a

restituit cererea de chemare în judecată depusă de Veaceslav Negruța către Serghei

Răilean și „General Media Group” SRL, în partea ce ține de încasarea prejudiciului

moral în sumă de 200000 de lei din contul lui Serghei Răilean și a prejudiciului moral

în sumă de 120000 de euro din contul „General Media Group” SRL.

În ședința de judecată, reclamantul a înaintat o cerere privind renunțarea la

pretențiile formulate către pârâtul platforma www. mesaj.md.

Prin încheierea din 01 august 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a

admis cererea lui Veaceslav Negruța cu privire la renunțarea la pretențiile formulate

către platforma www.mesaj.md și s-a încetat procesul civil, în partea ce ține de

pretenția formulată către platforma www.mesaj.md cu privire la dezmințirea

informației ce lezează onoarea, demnitatea și reputația profesională și încasarea în

mod solidar a cheltuielilor de judecată.

Ulterior, reclamantul, în repetate rânduri, și-a concretizat cerințele și cercul

participanților la proces, acțiunea finală fiind îndreptată împotriva pârâților - Agenția

Servicii Publice, Serghei Răilean, portalul www.deschide.md, Svetlana Maftei, SRL

„General Media Group” și portalul www.today.md, solicitând: pârâților - Agenția

Servicii Publice și Serghei Răilean: recunoașterea ca defăimătoare a afirmației

expusă public „întrebat cum explică această diferență, șeful de la Registru ne-a spus

că nu poate comenta, deoarece în 2012 licitația a fost desfășurată - contrar legii - de

către Ministerul Finanțelor”, în articolul publicat: „Registru va cumpăra pașapoarte

din Lituania cu 3,6 mln. Euro mai ieftin decât „PLDM” în 2012 din Franța”

(https://deschide.md/ro/stiri/social/10203/iS - Registru - va - cumpăra – pașapoarte -

din Lituania-cu-36-mln€-mai-ieftin-decât-) și dezmințirea afirmațiilor care au fost

publicate în data de 14 aprilie 2017 pe site-ul www.deschide.md: „întrebat cum

explică această diferență, șeful de la Registru ne-a spus că nu poate comenta,

deoarece în 2012 licitația a fost desfășurată - contrar legii - de către Ministerul

Finanțelor”, preluată de alte surse media, prin emiterea unui comunicat de presă cu

următorul text: „Informația precum că în 2012 licitația a fost desfășurată - contrar

legii - de către Ministerul Finanțelor” nu corespunde adevărului, deoarece la 21

noiembrie 2012, Curtea Supremă de Justiție a emis o decizie în cauza SC „Garsu

Pasaulis” vs Ministerul Finanțelor al R. Moldova, intervenienți accesorii Agenția

Achiziții Publice și Ministerul Tehnologiei Informaționale și Comunicațiilor al R.

Moldova, prin care a stabilit că „decizia Ministerului Finanțelor de petrecere a

tenderului nr. 2304/11 din 27 ianuarie 2012 privind procurarea pașapoartelor cu cip

incorporate este întemeiată și legală, fiind emisă cu respectarea prevederilor legii, cu

respectarea competenței și procedurii stabilite”. Cerem scuze pentru dezinformarea

publicului prin declarațiile făcute jurnalistului de portalul www.deschide, md cu

privire la faptul că licitația din anul 2012 ar fi fost desfășurată de către Ministerul

Finanțelor contrar legislației în vigoare. Cerem scuze publice cet. Veaceslav Negruța

pentru atingerea drepturilor sale la onoare, demnitate și reputația sa profesională

adusă prin declarațiile neadevărate făcute” și expedierea comunicatului de presă

enunțat către sursele media: www.deschide.md,www.today.md,www.mesaj.md,

www.prime.md, publika.md și posturile TV „Prime” și „Publika”; - pârâților

www.deschide.md și jurnalista Svetlana Maftei: recunoașterea ca defăimătoare a

afirmațiilr în titlul articolului: „Registru va cumpăra pașapoarte din Lituania cu 3, 6

mln. euro mai ieftin decât „PLDM” - în 2012 din Franța”

(https://deschide.md/ro/stiri/social/10203/ÎS - Registru - va - cumpăra - pașapoarte -

din Lituania - cu - 36- mln € - mai - ieftin - decât-); precum și a informației conținute

în articolul publicat în data de 14 aprilie 2017 pe site-ul www.deschide.md „întrebat

cum explică această diferență, șeful de la Registru ne-a spus că nu poate comenta,

deoarece în 2012 licitația a fost desfășurată - contrar legii - de către Ministerul

Finanțelor”, dezmințirea de către jurnalista portalului Svetlana Maftei, a informației

publicate în data de 14 aprilie 2017 pe site-ul www.deschide.md prin publicarea

următorului text pe același site: la data de 14 aprilie 2017 pe site-ul deschide.md a

fost publicat articolul „Registru va cumpăra pașapoarte din Lituania cu 3, 6 mln.

Euro mai ieftin decât „PLDM” - în 2012 din Franța”.

Informația precum că: „în 2012 licitația a fost desfășurată - contrar legii - de

către Ministerul Finanțelor” nu corespunde adevărului, deoarece la 21 noiembrie

2012, Curtea Supremă de Justiție emite o decizie în cauza SC,,Garsu Pasaulis” v.v

Ministerului Finanțelor al RM, intervenienți accesorii Agenția Achiziții Publice și

Ministerul Tehnologiei Informaționale și Comunicațiilor al RM, prin care stabilește

că ,,decizia Ministerului Finanțelor de petrecere a tenderului nr. 2304/11 din 27

ianuarie 2012 privind procurarea pașapoartelor cu cip incorporate este întemeiată și

legală, fiind emisă cu respectarea prevederilor legii, cu respectarea competenței și

procedurii stabilite; Cerem scuze pentru dezinformarea publicului prin publicarea

afirmațiilor exprimate de către șeful ÎS CRIS „Registru”, Serghei Răilean pe

marginea acestui caz, fără a face trimitere la hotărârea irevocabilă a instanței de

judecată și fără a-i acorda dreptul la replică în articolul cu pricina ministrului

Finanțelor din anul 2012, Veaceslav Negruța; Cerem scuze publice cet. Veaceslav

Negruța pentru atingerea drepturilor sale la onoare, demnitate și reputația sa

profesională adusă prin publicarea articolului din 14 aprilie 2017, și anume expresia

„în 2012 licitația a fost desfășurată - contrar legii - de către Ministerul Finanțelor”,

care nu corespunde adevărului”; pârâtului „General Media Group”SRL

(www.prime.md, www.publika.md. Prime Tv și Publika TV): recunoașterea ca

defăimătoare a articolelor intitulate: „Registru” a obținut un preț cu peste 3 milioane

de euro mai mic pentru producerea pașapoartelor biometrice”, publicat pe portalurile

http://www.prime.md/ro/intreprinderea-de-stat-registru-a-economisit-3-4milioane-

de-euro 54756.html) și (http://www.publika.md/- registru-a-obtinut-un-pret-cu-

peste-3-milioane-de-euro-mai-mic-pentru-producerea-pasapoartelor-biometrice

2954511.html) și publicate în cadrul știrilor difuzate pe posturile TV „Prime” (ora

19:54) și „Publika” (ora 19:13), la data de 14 aprilie 2017, cu conținut identic celor

din articolele publicate pe site-urile prime.md și publika.md, precum și a informației:

„precedentul contract a fost semnat sub presiunea exponentului PLDM Veaceslav

Negruța, aflat în 2012 la conducerea Ministerului Finanțelor, conținută în articolul

menționat și publicată pe www.prime.md, www. publika.md, pe Prime TV și pe

Publika TV, dezmințirea de către „General Media Group” a articolului și

informației-publicate în data de 14 aprilie 2017 pe site-urile www.prime.md,

www.publika.md și a știrilor difuzate pe posturile TV „Prime” și „Publika”:

„Registru” a obținut un preț cu peste 3 milioane de euro mai mic pentru producerea

pașapoartelor biometrice” prin publicarea unui articol pe site-urile www.prime.md.,

www.publika.md și difuzarea pe posturile TV„Prime” și „Publika” a unei știri cu

următorul text: „la data de 14 aprilie 2017 pe site-urile prime.md,

publika.md/posturile TV „Prime”, „Publika” au fost publicate articolele/date pe post

știrile: „Registru” a obținut un preț cu peste 3 milioane de euro mai mic pentru

producerea pașapoartelor biometrice. Informația precum că „în 2012 licitația a fost

desfășurată - contrar legii - de către Ministerul Finanțelor” nu corespunde

adevărului, deoarece la 21 noiembrie 2012, Curtea Supremă de Justiție emite o

decizie în cauza SC „Garsu Pasaulis” vs Ministerului Finanțelor al R. Moldova

intervenienți accesorii Agenția Achiziții Publice și Ministerul Tehnologiei

Informaționale și Comunicațiilor al R. Moldova , prin care stabilește că „decizia

Ministerului Finanțelor de petrecere a tenderului nr. 2304/11” din 27 ianuarie 2012

privind procurarea pașapoartelor cu cip incorporate este întemeiată și legală, fiind

emisă cu respectarea prevederilor legii, cu respectarea competenței și procedurii

stabilite.

La fel, nu corespunde adevărului și este falsă informația, precum că

„precedentul contract a fost semnat sub presiunea exponentului PLDM Veaceslav

Negruța, aflat în 2012 la conducerea Ministerului Finanțelor”, deoarece negociator și

semnatar de contracte pentru fabricarea pașapoartelor a fost și în 2013, precum și în

2017, ÎS CRIS „Registru” și directorul acesteia - o întreprindere de stat, fondatorul

acesteia fiind Ministerul Tehnologiilor Informaționale și Comunicațiilor, iar ÎS CRIS

„Registru” nu era sub nicio formă dependentă de Ministerul Finanțelor și/sau bugetul

de stat. Cerem scuze pentru dezinformarea publicului prin publicarea articolelor și

difuzarea știrilor: „Registru” a obținut un preț cu peste 3 milioane de euro mai mic

pentru producerea pașapoartelor biometrice”, fără a face trimitere la hotărârea

irevocabilă a instanței de judecată și fără a-i acorda dreptul la replică persoanei

vizate, ministrul Finanțelor din anul 2012, Veaceslav Negruța, care nici nu activa în

funcția dată la momentul negocierii și semnării contractului din 2013 de către ÎS

CRIS „Registru”, precum nici membru a vre-unui partid nu era; Cerem scuze publice

cet. Veaceslav Negruța pentru atingerea drepturilor sale la onoare, demnitate și

reputația sa profesională adusă prin publicarea articolelor și difuzarea știrilor din 14

aprilie 2017 prin expresia „Precedentul contract a fost semnat sub presiunea

exponentului PLDM Veaceslav Negruța, aflat în 2012, la conducerea Ministerului

Finanțelor”, care nu corespunde adevărului”; pârâtului platforma www.today.md:

recunoașterea ca defăimătoare a afirmațiilor în titlul articolului: „PLDM și Negruță

au „muls” cetățenii de 3,6 mln de euro doar din pașapoarte, publicat pe

http://today.md/ro/news/social/13691; precum și a informațiilor conținute, precum că

„în 2012 licitația a fost desfășurată - contrar legii - de către Ministerul Finanțelor” și

că: „Negruță a muls cetățenii de 3,6 mln euro doar din pașapoarte”, dezmințirea

informației publicate în data de 14 aprilie 2017 pe site-ul www.today.md prin

publicarea următorului text pe același site: „la data de 14 aprilie 2017 pe site-ul

today.md a fost publicat articolul „PLDM și Negruță au „muls” cetățenii de 3,6 mln

de euro doar din pașapoarte”.

Informația, precum că: „în 2012 licitația a fost desfășurată - contrar legii - de

către Ministerul Finanțelor” și că „Negruță a muls cetățenii de 3,6 mln euro doar din

pașapoarte” nu corespunde adevărului, deoarece la 21 noiembrie 2012, Curtea

Supremă de Justiție emite o decizie în cauza SC „Garsu Pasaulis” vs Ministerului

Finanțelor al R. Moldova, intervenienți accesorii Agenția Achiziții Publice și

Ministerul Tehnologiei Informaționale și Comunicațiilor al R. Moldova cu privire la

anularea tenderului nr. 2304/11 din 27 ianuarie 2012, prin care stabilește că „decizia

Ministerului Finanțelor de petrecere a tenderului nr. 2304/11” din 27 ianuarie 2012

privind procurarea pașapoartelor cu cip incorporate este întemeiată și legală, fiind

emisă cu respectarea prevederilor legii, cu respectarea competenței și procedurii

stabilite. Cerem scuze pentru dezinformarea publicului prin publicarea afirmațiilor

exprimate de către șeful ÎS CRIS „Registru”, Serghei Răilean pe marginea acestui caz,

fără a face trimitere la hotărârea irevocabilă a instanței de judecată și fără a-i acorda

dreptul la replică persoanei vizate, ministrul Finanțelor din anul 2012, Veaceslav

Negruța. Cerem scuze publice cet. Veaceslav Negruța pentru atingerea drepturilor sale

la onoare, demnitate și reputația sa profesională adusă prin publicarea articolului din

14 aprilie 2011, și anume expresiile: „în 2012 licitația a fost desfășurată - contrar legii

- de către Ministerul Finanțelor” și „PLDM și Negruță au muls cetățenii de 3, 6 mln

euro doar din pașapoarte”, care nu corespund adevărului. Veaceslav Negruța nu activa

în funcția dată la momentul negocierii și semnării contractului de către ÎS CRIS

„Registru” în 2013, precum nici membru a vre-unui partid nu era la acel moment.

În motivarea cererii de chemare în judecată a indicat că, la 14 aprilie 2017,

platforma www.deschide.md, a publicat articolul intitulat „Registru va cumpăra

pașapoarte din Lituania cu 3, 6 mln. euro mai ieftin decât PLDM” - în 2012 din

Franța”, autor Svetlana Maftei, specificând că, conținutul respectivului articol se

referă la proceduri de licitație cu privire la achiziția blanchetelor pașapoartelor,

ofertele prezentate de către participanți, precum și companiile câștigătoare.

În respectivul articol se indică prețul la care vor fi cumpărate blanchetele

pașapoartelor și că va fi mai mic cu 3,6 milioane de euro decât cel la care au fost

cumpărate în anul 2012, specificând că în încercarea de a argumenta respectiva

diferență de preț, Serghei Răilean, a afirmat că licitația din 2012 a fost desfășurată

contrar legii de către Ministerul Finanțelor.

La 21 noiembrie 2012, Curtea Supremă de Justiție a emis o decizie irevocabilă

din momentul pronunțării, în cauza SC „Garsu Pasaulis” împotriva Ministerului

Finanțelor al R. Moldova, intervenienți accesorii Agenția Achiziții Publice și

Ministerul Tehnologiei Informaționale și Comunicațiilor al R. Moldova, cu privire la

anularea tenderului nr. 2304/11 din 27 ianuarie 2012 privind procurarea pașapoartelor

cu cip încorporat, prin care a stabilit că decizia Ministerului Finanțelor de petrecere a

tenderului nr. 2304/11 din 27 ianuarie 2012 privind procurarea pașapoartelor cu cip

incorporate, este întemeiată și legală, fiind emisă cu respectarea prevederilor legii, cu

respectarea competenței și procedurii stabilite, astfel, legalitatea licitației a fost

confirmată printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă, iar invocarea unor argumente

care ar stabili contrariul, sunt lipsite de temeinicie și nu pot fi puse la baza unei

concluzii.

La fel, menționează că potrivit sursei mass-media deschide.md, din articolul

„Registru va cumpăra pașapoarte din Lituania cu 3,6 mln. euro mai ieftin decât

„PLDM” în 2012 din Franța”, rezultă că Serghei Răilean a exprimat o poziție care

contravine concluziei instanței de judecată, neaducând nicio probă în acest sens, iar

prețul mai mic al contractului nefiind un argument pertinent în acest caz, ci unul

manipulator.

Conducerea Ministerului Finanțelor este atribuția ministrului Finanțelor, iar în

anul 2012, funcția de ministru al finanțelor era exercitată de către reclamant, motiv

pentru care, odată ce a fost enunțat faptul precum că, Ministerul Finanțelor ar fi

instituția responsabilă de „organizarea unei licitații ilegale”, în mod cert se lezează

onoarea, demnitatea și reputația profesională a conducătorului instituției.

Pârâții au publicat articolele fără să fi fost organizată o investigație echitabilă, iar

autorii nu au avut nicio tentativă de a verifica informația oferită de către șeful ÎS

CRIS „Registru”, Serghei Răilean.

La 28 iunie 2013, a înaintat cererea privind demisia din funcția de ministru al

finanțelor, iar prin Decretul Președintelui R. Moldova din 14.08.2013, publicat in

Monitorul Oficial la 16.08.2013, a fost revocat din funcția de ministru, specificând că

la data semnării contractului privind livrarea carnetelor de pașapoarte cu cip integrat,

la 27.09.2013, nu mai exercita funcția de ministrul al finanțelor.

Declarațiile defăimătoare ale pârâților sunt formulate în mod intenționat în

scopul de a aduce atingere onoarei, demnității și reputației profesionale a

reclamantului, or informația ponegritoare care a fost difuzată în mass-media, i-a

afectat imaginea pozitivă pe care o are în societate și reputația profesională pe care și-

a format-o în exercitarea funcției de ministru al finanțelor, cauzându-i-se daune

morale exprimate prin suferințe psihice.

Pentru a fi respectată procedura prealabila, la 02 mai 2017, a fost expediată

cererea prealabilă către pârâți, cu solicitarea de a dezminți informațiile care au fost

publicate la 14 aprilie 2017 pe portalurile www. deschide, md, www. prime, md,

www. publika.md, www. today.md, www. mesaj.md și în cadrul știrilor pe posturile

TV „Publika” și „Prime”.

La cererea prealabilă, a formulat răspuns doar Serghei Răilean, la 18 mai 2017,

în care a relatat că solicitările privind dezmințirea informației sunt nefondate,

susținând că, la 27.09.2013, CRIS „Registru” și „Gemalto” SA, au încheiat contractul

nr. 435 privind livrarea carnetelor de pașapoarte cu cip integrat, deși CRIS „Registru”

nu constituie o autoritate contractantă în sensul Legii privind achizițiile publice și nu i

se putea impune încheierea contractului în baza licitației organizate de către

Ministerul Finanțelor.

Prin hotărârea din 05 iulie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a fost

admisă parțial cererea de chemare în judecată a lui Veaceslav Negruța către Serghei

Răilean, Agenția Servicii Publice, portalul www.deschide.md, portalul

www.today.md, Svetlana Maftei, SRL „General Media Group” privind dezmințirea

informației care lezează onoarea, demnitatea și reputația profesională.

S-a obligat SRL „General Media Group” să dezmintă informația „precedentul

contract a fost semnat sub presiunea exponentului PLDM Veaceslav Negruța, aflat în

2012 la conducerea Ministerului Finanțelor”, publicată la 14 aprilie 2017 în articolul

întitulat „Registru”, a obținut un preț cu peste 3 milioane de euro mai mic pentru

producerea pașapoartelor biometrice” pe site-urile www.prime.md și

www.publika.md și la știrile difuzate pe posturile TV „Prime” (orele 19.54) și

„Publika” (orele 19.13) întitulate „Registru” a obținut un preț cu peste 3 milioane de

euro mai mic pentru producerea pașapoartelor biometrice”, prin publicarea unui

articol pe site-urile www.prime.md și www.publika.md și difuzarea pe posturile TV

„Prime” și „Publika” a unei știri cu textul dezmințirii: ,,Nu corespunde adevărului și

este falsă informația „precedentul contract a fost semnat sub presiunea exponentului

PLDM Veaceslav Negruța, aflat în 2012 la conducerea Ministerului Finanțelor”,

publicate și date la data de 14 aprilie 2017 pe site- urile prime.md, publika.md,

posturile TV „Prime” și TV „Publika” în articolul „Registru” a obținut un preț cu

peste 3 milioane de euro mai mic pentru producerea pașapoartelor biometrice”.

S-a obligat portalul www.today.md să dezmintă informația publicată la 14 aprilie

2017 pe site-ul www.today.md cu textul „Negruță a muls cetățenii de 3, 6 mln euro

doar din pașapoarte prin publicarea textului pe același site: „Nu corespunde

adevărului informația „Negruță a muls cetățenii de 3, 6 mln euro doar din

pașapoarte”, publicată în data de 14 aprilie 2017 pe site-ul www.today.md”. În rest

pretențiile au fost respinse, ca neîntemeiate.

La 02 august 2019, Negruța Veaceslav a declarat apel împotriva hotărârii primei

instanțe, solicitând admiterea apelului, casarea parțială a hotărârii instanței de fond.

Prin decizia din 11 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău, apelul declarat a fost

respins și s-a menținut hotărârea primei instanțe.

La 21.05.2020, Veaceslav Negruța a declarat recurs împotriva deciziei instanței

de apel din 11 martie 2020, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei

instanței de apel și casarea parțială a hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi

hotărâri de admitere integrală a acțiunii.

În motivarea recursului a indicat că cu actele de dispoziție ale instanțelor de fond

parțial nu este de acord și a invocat ca temei de recurs prevederile art. 432 alin. (1),

alin. (2) lit. c) Cod de procedură civilă.

La 30.07.2020, Agenția Servicii Publice a depus referință la cererea de recurs,

prin care a solicitat ca recursul să fie considerat inadmisibil.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) al Codului de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Din materialele dosarului rezultă că decizia recurată a fost pronunțată la 11

martie 2020 și comunicată participanților la proces la 19 martie 2020 (f. d. 173, vol.

II), iar recursul a fost declarat la 21 mai 2020. Date despre recepționarea recursului la

materialele dosarului lipsesc, astfel, se constată că recurentul s-a conformat

prevederilor legale și a declarat recursul împotriva deciziei din 11 martie 2020 a

Curții de Apel Chișinău, în termen.

Prin încheierea din 23 septembrie 2020 a Curții Supreme de Justiție, recursul

declarat de Veaceslav Negruța a fost considerat admisibil.

Examinând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu materialele

cauzei și prevederile legale, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de către Veaceslav

Negruța întemeiat și care urmează a fi admis, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) Cod de procedură civilă, instanța de

recurs după ce judecă recursul este în drept să admită recursul să caseze integral

decizia instanței de apel și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel o

singură dată dacă eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Fiind învestită cu judecarea cauzei, prima instanță a admis acțiunea parțial, fiind

obligată SRL „General Media Group”, cât și portalul www.today.md să dezmintă

informația răspândită în privința reclamantului, iar în partea pretențiilor ce-i vizează

pe pârâții Serghei Răilean și Agenția Servicii Publice, precum și Svetlana Maftei,

acestea au fost respinse ca neîntemeiate, menționând că informațiile răspândite de

ultimii nu se referă la reclamantul Veaceslav Negruța și nu întrunesc cumulativ toate

trei condiții stipulate la art. 7 alin. (2) lit. a-c) din Legea cu privire la libertatea de

exprimare.

Instanța de apel judecând cauza, în ordine de apel, a menținut hotărârea primei

instanțe, iar în justificarea soluției sale a indicat că, verificând legalitatea hotărârii

instanței de fond prin prisma criticilor formulate în apel, conchide că prima instanță,

justificat și amplu argumentat, cu pronunțarea asupra tuturor aspectelor importante și

cu trimitere la probele administrate, având în susținere cadrul legal aplicabil în speță,

corect a ajuns la concluzia admiterii parțiale a acțiunii.

Astfel, soluția dată de prima instanță conform normelor de drept material este

legală și întemeiată, care a cercetat pertinent probele administrate la materialele

pricinii și corect a soluționat litigiul dat.

Totodată, instanța de apel a reținut că motivele de casare invocate în cererea de

apel de apelant nu și-au găsit confirmare în cadrul examinării apelului, iar instanța de

fond a asigurat disponibilitatea, contradictorialitatea și egalitatea în drepturi a

apelantului, ce constă în posibilitatea de a dispune liber de dreptul subiectiv material

sau de interesul legitim supus judecății, precum și de drepturile procedurale, de

asemenea și de a-și formula, argumenta și dovedi poziția în proces, prin urmare fiind

respectate prevederile art. 26 și art. 27 Codul de procedură civilă. Ca consecință, de

către instanța de fond a fost respectat dreptul apelantului la un proces echitabil

garantat de art. 6 Convenția Europeană pentru Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale, or, unul din principiile procesului echitabil este contradictorialitatea

între părțile care sunt parte a procesului. Iar pentru a răspunde exigențelor articolului

enunțat procedura în fața instanțelor de judecată trebuie să aibă un caracter

contradictoriu, un concept similar celui al egalității armelor. Prin urmare, apelantul nu

a prezentat careva argumente, probe, documente relevante ce ar servi temei de casare

a hotărârii instanței de fond.

Recurentul, Veaceslav Negruța, în argumentarea recursului a indicat că nu poate

fi de acord cu motivele expuse de către instanța de fond și apel privind respingerea în

partea pretențiilor față de intimații Agenția Servicii Publice și Serghei Răilean,

precum și Svetlana Maftei, deoarece, deși de către aceștia, nu a fost indicat direct

numele Veaceslav Negruța, reieșind din contextul expus al informației, mesajul este

în mod clar transmis publicului că se referă la persoana lui Veaceslav Negruța, care în

perioada vizată a deținut funcția de ministru al Ministerului Finanțelor al Republicii

Moldova și a fost membru al PLDM.

Mai mult decât atât, reieșind din probele prezentate de recurent și examinate în

prima instanță, menținute și în instanța de apel, anume urmare a interviului luat de la

Sergiu Răilean (jurnalistului de la sursa media www.deschide.md) care a expus

informația defăimătoare cu privire la procurarea pașapoartelor la prețuri mari, a

constituit motiv de preluare a informației date de către holdingul General Media

Group SRL, prin siteurile și posturile tv publika și prime, precum și a portalurilor

www. deschide.md, www. mesaj, md, www.today md, care nemijlocit au atacat direct

numele lui Veaceslav Negruță, percepându-se direct că informația expusă de Sergiu

Railean se referă la reclamant, și intenția de a discredita activitatea sa anterioară,

mesaj ce a fost lansat anume în acest fel și publicului larg. Instanțele de fond au omis

să se expună asupra acestor probe pentru a evalua în toată complexitatea acțiunile

pârâților cu scopul denigrării personalității reclamantului.

La fel, și la publicarea articolului pe www.deschide.md, de către jurnalistul

Svetlana Maftei, nu a fost depusă diligența necesară de a nu publica o știre

defăimătoare și falsă cu privire la persoana lui V. Negruța, și fără a oferi dreptul la

replică.

În continuare, recurentul a menționat că, de asemenea, e de evidențiat

circumstanțele cronologiei apariției materialelor denigratoare - și anume că articolele,

reportajele apărute în data de 14 aprilie 2017, au pornit de la declarațiile expuse

public de către directorul ex. - Registru, Serghei Răilean, acordate și publicate pe

www.deschide.md, la orele 13.29, fiind preluat în aceeași zi la 14.55 de

www.today.md, apoi peste jumătate de oră este preluat de alte portaluri, cum ar fi Știri

din moldova.md, www.mesaj.md, www.timpul.md, iar la 19.54 aceeași zi din

14.04.2017 știrea e preluată de www.prime.md, și la 19.13 de www.publika.md. Iar,

la știrile tv la prime tv și publika tv - au fost difuzate începând cu orele 20.00. Tot

lanțul și logica acțiunilor publicate/difuzate arată foarte clar caracterul concertat și cu

efect amplificat de lansare a informațiilor false anume în adresa lui Veaceslav

Negruta, fiind clar identificată ca țintă persoana sa.

Verificând legalitatea deciziei contestate în raport cu prevederile legale

aplicabile speței, criticile aduse în recurs și argumentele menționate în referință,

instanța de recurs constată că instanța de apel, la adoptarea deciziei a interpretat

eronat normele de drept material și a dat o apreciere greșită materialului probator

anexat la dosar, limitându-se doar la aspecte constatate și menționate de prima

instanță. Or, analiza pe care judecătorul o face în legătură cu motivele de fapt și de

drept, care i-au format convingerea în sensul unei anumite soluții trebuie să fie clară și

simplă, precisă, conchisă și fermă, să aibă putere de convingere.

În conformitate cu art. 373 alin. (1) și (2) Cod de procedură civilă, instanța de

apel verifică, în limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor înaintate,

legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în ceea ce privește constatarea

circumstanțelor de fapt și aplicarea legii în primă instanță. În limitele apelului,

instanța de apel verifică circumstanțele și raporturile juridice stabilite în hotărârea

primei instanțe, precum și cele care nu au fost stabilite, dar care au importanță pentru

soluționarea cauzei, apreciază probele din dosar și cele prezentate suplimentar în

instanță de apel de către participanții la proces.

Astfel, prevederile legale enunțate în mod expres obligă instanța de apel să

verifice circumstanțele și raporturile juridice stabilite în hotărârea primei instanțe,

precum și cele care nu au fost stabilite și este obligată să verifice legalitatea hotărârii

în întregul ei și să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Reieșind din limitele judecării apelului consfințite de norma de drept pre-citată și

din specificul obiectului acțiunii în cauză, instanța de recurs reține că, contrar acestor

prevederi legale, instanța de apel judecând apelul a trecut în mod superficial asupra

circumstanțelor cauzei și cadrului legal, referindu-se în general la unele constatări

reținute la adoptarea hotărârii de prima instanță, fără a verifica legalitatea și

temeinicia hotărârii supusă apelului în raport cu regulile stabilite de lege.

Prin urmare, Colegiul lărgit constată că temei de admitere parțială de către

instanțele ierarhic inferioare a acțiunii a constituit faptul, precum că informațiile

răspândite de către Agenția Servicii Publice și Serghei Răilean, cum și de jurnalista

Svetlana Maftei, nu se referă la reclamantul Veaceslav Negruța și nu întrunesc

cumulativ toate trei condiții stipulate la art. 7 alin. (2) lit. a-c) din Legea cu privire la

libertatea de exprimare, în așa fel considerând neîntemeiate pretențiile reclamantului

înaintate față de pârâții enunțați.

Din analiza celor sus indicate, instanța de recurs reține că, conform art. 7 alin. (2)

din Legea cu privire la libertatea de exprimare, persoana lezată prin răspândirea unor

relatări cu privire la fapte poate fi restabilită în drepturi dacă informația cumulează

următoarele condiții: este falsă; este defăimătoare; permite identificarea persoanei

vizate de informație.

Conform art. 24 din legea menționată:

(1) Reclamantul trebuie să dovedească următoarele:

a) pârâtul a răspândit informația;

b) informația îl vizează și este defăimătoare;

c) informația constituie o relatare cu privire la fapte și este în esență falsă; sau

d) judecata de valoare nu se bazează pe un substrat factologic suficient;

e) existența și cuantumul prejudiciului cauzat.

(2) Pârâtul trebuie să dovedească următoarele:

a) informația nu este defăimătoare și/sau nu îl vizează pe reclamant;

b) informația constituie o judecată de valoare care se bazează pe un substrat

factologic suficient;

c) la momentul răspândirii informației, deși a luat toate măsurile de diligență, nu

putea ști că prin acțiunile sale contribuie la răspândirea relatărilor false cu privire la

fapte sau a judecăților de valoare fără substrat factologic suficient;

d) informația răspândită este de interes public.

Raportând prevederile pre-citate la circumstanțele cauzei, Colegiul atestă că

prevederile art. 7 alin. (1) din Legea cu privire la libertatea de exprimare clarifică

sfera de aplicare a articolului. Astfel, această normă diferențiază 3 tipuri de lezare a

onoarei, demnității sau reputației profesionale care cad sub incidența acestuia: a)

răspândirea relatărilor false cu privire la fapte; b) răspândirea judecăților de valoare

fără substrat factologic suficient; și c) injuria.

Deci, la prima categorie de informație - răspândirea relatărilor false cu privire la

fapte se referă alin. (2) al art. 7 din legea dată. Relatarea cu privire la fapte, adică

comunicarea despre un eveniment, proces, fenomen care a avut loc în trecut sau are

loc în prezent în condiții concrete de loc și timp, poate fi atât adevărată, cât și falsă. În

cazul în care nu corespunde realității și lezează onoarea, demnitatea și reputația

profesională a unei persoane, răspânditorul informației este pasibil de răspundere

juridică. Din analiza dată se observă că, răspânditorul informației va fi pasibil de

răspundere juridică în cazul în care informația este falsă; este defăimătoare și permite

identificarea persoanei vizate de informație.

Restabilirea persoanei în drepturi se va face doar dacă s-a constatat că informația

este falsă. Verificarea trebuie să se facă în raport cu momentul răspândirii acesteia.

Acest fapt, potrivit art. 24 alin. (1) din Legea cu privire la libertatea de

exprimare, trebuie dovedit de reclamant. De regulă, defăimătoare sunt considerate

acele informații care relatează despre încălcarea legilor și a normelor de conviețuire

(normelor morale), și astfel fac ca persoana să fie condamnată moral de opinia publică

sau de unii indivizi în particular. Este de menționat că, legislatorul nu concretizează

care sunt informațiile defăimătoare.

Totodată, Colegiul lărgit reține că, solicitarea persoanei de apărare a dreptului

său va fi respinsă în cazul în care informația răspândită nu permite, în mod rezonabil,

identificarea acesteia de către un observator obiectiv și bine informat. Însă, pentru a

vorbi despre o „persoană concretă” nu este necesar ca acesteia să i se spună pe nume,

e suficient ca ea să poată fi identificată fără greș din contextul comunicării.

La rândul său, conform art. 24 alin. (2) din Legea cu privire la libertatea de

exprimare, pârâtul trebuie să dovedească că informația nu este defăimătoare și/sau nu

îl vizează pe reclamant; informația constituie o judecată de valoare care se bazează pe

un substrat factologic suficient; la momentul răspândirii informației, deși a luat toate

măsurile de diligență, nu putea ști că prin acțiunile sale contribuie la răspândirea

relatărilor false cu privire la fapte sau a judecăților de valoare fără substrat factologic

suficient, informația răspândită este de interes public.

Față de cele arătate mai sus, instanța de recurs reține că, instanța de apel, fiind

abilitată, în virtutea prevederilor art. 373 alin. (1) și (2) Cod de procedură civilă, cu

sarcina de a verifica și cerceta, în limitele cererii de apel, ale referințelor și ale

obiecțiilor înaintate, legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în ceea ce privește

constatarea tuturor circumstanțelor de fapt, precum și aplicarea legii în primă instanță,

nu a verificat și nu a apreciat circumstanțele invocate de prima instanță sub aspectul

corectitudinii și temeiniciei lor, constatând doar că prima instanță corect a

concluzionat că informațiile răspândite de către Serghei Răilean și Agenția Servicii

Publice, precum și de jurnalista Svetlana Maftei, nu se referă la reclamantul

Veaceslav Negruța, menționând referitor la textul dezmințirii solicitată de ultimul în

această parte că textul respectiv depășește informația răspândită și include expuneri

care nu se referă la aceasta, reclamantul făcând referire în acest text la circumstanțe

care depășesc obiectul litigiului.

Ca urmare a acestui raționament se deduce că instanța de apel, reținând ca

întemeiată soluția primei instanțe de admitere parțială a cererii de chemare în

judecată, nu a elucidat și nu a apreciat aspectele sus menționate, dar s-a rezumat doar

a transcrie în decizia sa hotărârea primei instanțe, lăsând fără răspuns obiecțiile

invocate în cererea de apel, or, în cazul în care instanța de judecată se abține de a da

un răspuns special explicit la cele mai importante întrebări, fără a acorda părții care a

formulat-o posibilitatea de a ști dacă acest mijloc de apărare a fost neglijat sau

respins, acest fapt se va considera o încălcare a art. 6 parag. 1 din Convenția

Europeană. Astfel, instanța de apel a ezitat să verifice și să analizeze circumstanțele

cauzei sub aspectul dacă informația răspândită de Serghei Răilean, precum și de

jurnalista Svetlana Maftei, permite identificarea persoanei vizate de informație,

reieșind din faptul că această informație în aceiași zi a fost preluată și difuzată de alte

surse mass-media, deja făcându-se referire expresă la personalitatea și funcția

reclamantului-recurent, totodată, având în vedere și circumstanțele cronologiei

apariției materialelor invocate ca denigratoare.

La fel, Colegiul lărgit observă că instanța de apel a ezitat să verifice și să

analizeze circumstanțele cauzei sub aspectul dacă la publicarea articolului pe

www.deschide.md, de către jurnalistul Svetlana Maftei, atât și de directorul ex.

Registru – Serghei Răilean, care au sarcina probației conform art. 24 alin. (2) din

Legea cu privire la libertatea de exprimare, a fost depusă diligența necesară de a

verifica informația de a nu face o declarație defăimătoare și de nu a publica o știre

defăimătoare, luând în considerație faptul că, la caz, se invocă în susținerea

pretențiilor înaintate, decizia din 21 noiembrie 2012 a Curții Supreme de Justiție, prin

care a fost menținută hotărârea din 05 iunie 2012 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a constatat legalitatea deciziei Ministerului Finanțelor de petrecere a tenderului nr.

2304/11 din 27 ianuarie 2012.

Astfel, cele de mai sus configurează concluzia că instanța de apel constatările

primei instanțe nu le-a supus verificării și examinării prin prisma prevederilor ce

guvernează prezentul litigiu, or, pentru că „defăimarea” este un fenomen relativ,

stabilirea acesteia necesită o examinare minuțioasă, analiza riguroasă a argumentelor

părților. Și doar în cazul existenței unor dubii rezonabile cu privire la caracterul

defăimător al informației, potrivit art. 25 alin. (6) din Legea cu privire la libertatea de

exprimare, situația se va interpreta împotriva restricționării libertății de exprimare.

Astfel, circumstanțele date indică despre examinarea superficială a cauzei de

către instanța de apel, erorile comise în mod grav lezând principiile fundamentale de

drept și aducând atingere dreptului la un proces echitabil, iar aceste erori și omisiuni

cu certitudine nu pot fi corectate de instanța de recurs, motiv pentru care în speță se

impune rejudecarea cauzei.

Aspectele menționate conduc la concluzia că procedura desfășurată în instanța de

apel nu corespunde exigențelor art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului,

iar modalitatea în care a fost examinată cauza în ordine de apel nu poate echivala cu

soluționare efectivă a cauzei, astfel, fiind impusă casarea parțială a deciziei instanței

de apel, cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel, în alt complet de

judecată.

Reieșind din cele expuse, în conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) Cod de

procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție

decide:

Se admite recursul declarat de către Veaceslav Negruța.

Se casează decizia din 11 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău, în partea

respingerii pretențiilor lui Veaceslav Negruța înaintate împotriva lui Serghei Răilean

și a Agenției Servicii Publice, împotriva portalului www.deschide.md și jurnalistului

Svetlana Maftei, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Veaceslav

Negruța către Serghei Răilean, Agenția Servicii Publice, portalul www.deschide.md,

portalul www.today.md, Svetlana Maftei, SRL „General Media Group” cu privire la

dezmințirea informației care lezează onoarea, demnitatea și reputația profesională, și

se remite în această parte cauza la rejudecare în Curtea de Apel Chișinău, în alt

complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Iurie Bejenaru

Galina Stratulat

Dumitru Mardari

Nicolae Craiu