2ra-268/24 — obligarae dezmințirii informației
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- obligarae dezminţirii informaţiei
- Temei legal
- renuntarea reclamantului la actiune, încetarea procesului civil
2ra-268/24 — obligarae dezmințirii informației (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
D E C I Z I E
cu privire la admiterea recursului declarat de către Ion Dorogoi, casarea deciziei
instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu încetarea procesului,
în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către Ion
Dorogoi, intervenient accesoriu Adrian Balan împotriva Agenției de Presă „Info-
Prim Neo” SRL cu privire la obligarea dezmințirii informației,
împotriva deciziei din 9 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău,
(Dosarul nr. 2ra-268/24
nr. PIGD 2-22119838-01-2ra-22032024)
Renunțarea reclamantului la acțiune. Admiterea recursului, casarea deciziei instanței de
apel și a hotărârii primei instanțe, cu încetarea procesului în temeiul art. 265 lit. c) din
Codul de procedură civilă.
Judecătoria Chișinău, sediul Centru – jud. T. Balan
Curtea de Apel Chișinău – jud. I. Secrieru, M. Anton, V. Cotorobai
24 decembrie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților recursul declarat de Ion Dorogoi,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Diana Stănilă,
Oxana Parfeni, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 10 august 2022, prin intermediul poștei terestre Ion Dorogoi a depus cerere
de chemare în judecată împotriva Agenției de Presă „Info-Prim Neo” SRL,
intervenient accesoriu Balan Adrian, solicitând obligarea pârâtei să efectueze
dezmințirea informației despre avocatul Ion Dorogoi, în cadrul Cabinetului
Avocatului Ion Dorogoi și anume:
a) Informația înregistrată în materialul audiovizual difuzat la minutul „23:43-24:23”
să fie dezmințită în modul următor: „Domnul Dorogoi Ion nu este și nici nu a fost
arhitectul schemei de escrocherie menționate de mine la conferința de presă din data
de 16 iunie 2022. Totodată, la o simplă căutare pe Google nu veți accesa nici un titlu
pe care l-am enunțat tot la conferința de presă din 16 iunie 2022,pentru că nu există
astfel de link-uri cu titlurile enunțate de către raportor.” Textul dat să fie difuzat în
limita de timp cât raportorul vine cu declarația defăimătoare în momentul din
intervalul de timp „23:43-24:23”;
b) Informația relatată în secvența din intervalul de timp „25:17-26:03” să fie
dezmințită prin înserarea textului următor: „În situația care s-a conturat la moment
dintre Adrian Balan și familia Guzun, domnul avocat Dorogoi Ion aintervenit
datorită activității sale profesionale, adică activității de avocat și nu prin „falsuri” pe
care le-a menționat raportorul în conferința din data de 16iunie 2022. Reiterăm că,
titlurile la care s-a făcut referire nu corespund realității, pentru că însăși motorul de
căutare Google nu conține aceste titluri”. Textul dat să fie difuzat pe parcursul
declarației lui Balan Adrian din secvența de timp „25:17 –226:03”;
c) Informația din secvențele ,,26:04-26:10”, „27:47-27:53”, „29:34-29:37” și„32:28-
32:35” din materialul audiovizual difuzat să fie dezmințite prin înserarea textului
următor: „Domnul Dorogoi Ion are statutul de avocat, iar expunerile care sau regăsit
prin sintagmele „așa numitul avocat” și „pseudo avocatului” nu corespund statutului,
pe care îl are domnul avocat. Din acest considerent, domnul Dorogoi Ion își
desfășoară activitatea de avocat în conformitate cu legislația în vigoare, iar
1
declarațiile făcute sunt nedemne”. Textul dat să fie înserat pe parcursul secvențelor
,,26:04-26:10”, „27:47-27:53”, „29:34-29:37” și „32:28-32:35”, în mod separat
pentru fiecare secvență, textul rămânând același.
Reclamantul a solicitat ca textul dezmințirii indicat pentru fiecare declarație
defăimătoare să fie înserat în fiecare material video plasat pe diferite platforme de
informare: YouTube.com, privesc.eu, Facebook.com și Agenția de Presă IPN – site
oficial.
În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că la 16 iunie 2022, prin
intermediul platformei - privesc.eu, a fost difuzată conferința de presă susținută de
către Adrian Balan, fost partener al familiei Guzun, fondatoare a liceului „Da Vinci”,
cu tema „Liceul „Da Vinci”, instrument de intimidare prin intermediul sistemului de
drept și camuflare a schemelor criminale pentru familia Guzun”, cu o durată a
materialului audiovizual de 54:40 minute.
Reclamantul a susținut că pe site-ul oficial al Agenției de presă IPN, a fost
plasată declarația în varianta text de la conferința de presă cu genericul: „Liceul „Da
Vinci”, instrument de intimidare prin intermediul sistemului de drept și camuflare a
schemelor criminale pentru familia Guzun”, iar prin intermediul portalului media
YouTube.com, canalului Agenției de presă IPN, a fost plasată înregistrarea video a
conferinței de presă cu genericul: „Balan Adrian, fost partener al familiei Guzun,
fondatoare a liceului „Da Vinci”, cu o durată de 55:40 minute.
Reclamantul Ion Dorogoi, a afirmat că pe rețeaua de socializare
Facebook.com, pagina utilizatorului Agenția de presă IPN, a fost răspândit un
material audiovizual cu durata totală de 55:40 minute, cu titlul „Conferință de presă
cu genericul: „Liceul „Da Vinci”, instrument de intimidare prin intermediul
sistemului de drept și camuflare a schemelor criminale pentru familia Guzun”.
În opinia reclamantului, prin materialele care au fost difuzate prin intermediul
rețelelor de socializare și portalurilor de presă, a fost răspândită informație incertă și
fără un substrat factologic de către însăși raportorul conferinței de presă organizate
- Adrian Balan, de către persoana juridică – Agenția de Presă „Info-Prim Neo” SRL.
În scopul soluționării litigiului pe calea amiabilă, reclamantul a înaintat o
cerere prealabilă, la 05 iulie 2022 însă, deși cererea prealabilă a fost recepționată la
18 iulie 2022, un răspuns cu privire la examinarea cererii prealabile nu a parvenit.
Cu referire la conținutul materialului video, care defăimează onoarea și
demnitatea sa, reclamantul a susținut că în intervalul de timp din cadrul materialului
audiovizual „23:43-24:23”, a constatat declarația: „Apare personajul cheie în
înfăptuirea schemei de escrocherie, arhitectul acesteia, care se află la fel în sala
astăzi – Domnul Ion Dorogoi. Mă rog, domnul îi spun unii, că eu nu-i spun domn.
2
La o simplă căutare pe Google a personajului – Dorogoi Ion apar doar titluri: Atac
raider, Spălare de bani în proporții deosebit de mari, Sustragere în proporții
deosebit de mari, Trucarea procedurii de alegere a conducerii băncii cu scopul de
preluare a controlului, Corespondență cu londonezul Platon. Aici o să-mi aduc
aminte de o zicală moldovenească: „Spune-mi cine îți sunt prietenii și o să îți spun
cine ești tu”, drept una defăimătoare, care relatează informații ce constituie judecăți
de valoare fără substrat factologic suficient.
Reclamantul a afirmat că în privința ,,schemei de escrocherie” nu există nici
o hotărâre judecătorească în acest sens, respectiv, fapta dată nu poate fi insinuată
fără a exista drept temei o hotărâre care atestă realizarea actului de justiție. În acest
context, nu poate ca avocatul Ion Dorogoi să fie ,,arhitectul” unui fapt nedemonstrat.
Referitor la secvența ,,La o simplă căutare pe Google a personajului – Ion
Dorogoi apar doar titluri: Atac-raider; Spălare de bani în proporții deosebit de
mari; Sustragere în proporții deosebit de mari; Trucarea procedurii de alegere a
conducerii băncii cu scopul de preluare a controlului; Corespondență cu londonezul
Platon”, a relevat că dacă se efectuează o astfel de căutare în numele avocatului
Dorogoi Ion, nu vor apărea titlurile care au fost enunțate de raportor în materialul
audiovizual, ceea ce denotă faptul că, raportorul în mod intenționat defăimează
imaginea avocatului Dorogoi Ion în format public.
Reclamantul, cu referire la secvența, din intervalul de timp „25:17-26:03”,
unde s-a declarat: „A intervenit marele avocat Dorogoi Ion și dacă vă întrebați:
cum? Vă răspund, exact ca în titlurile de presă mai sus citate – prin falsuri. Prin
două mega falsuri. La un moment m-am trezit cu 8-10 martori, 8 angajați ai SRL
„TatRecons”, un prieten de familie al infractorilor Guzun și Nășălu, veneau pe
bandă rulantă și spuneau că pe mine nu mă cunosc, nu au semnat nimic niciodată
cu mine, îl cunosc doar pe Valeriu Guzun și au lucrat doar pentru el și societatea
SRL„Guzun VE”, unul care a intrat printre ultimii, a intrat și a indicat direct la
mine, menționând că îl cunoaște pe Balan Adrian și că a lucrat doar pentru Guzun
Valeriu și Guzun Efrosinia, care sunt niște oameni cu suflet mare”, reclamantul a
specificat că pentru a spune că avocatul Dorogoi Ion a intervenit în situația conturată
„sunt două mega falsuri”, trebuie să fie demonstrat că au existat aceste falsuri, care
au fost faptele ce indică cu certitudine că, avocatul Dorogoi Ion a creat niște falsuri.
A susținut faptul că trimiterea a fost făcută și la titlurile care nici nu sunt
identificate de motorul de căutare Google, respectiv, aceste acuzații nu poartă vreun
substrat factologic și nu pot fi considerate drept opinii obiective ale raportorului.
Referitor la secvențele 1) „26:04-26:10” - „De ce au adus acești martori? Și
pe ce au mizat infractorii Guzun și așa numitul avocat Dorogoi ?”; 2) „27:47-27:53”
- „Un alt fals grosolan prezentat de așa numitul avocat Dorogoi este o notă
3
contabilă”; 3) „29:34-29:37” - „În cârdășie cu așa numitul avocat Dorogoi; și 4)
„32:28-32:35” - „Revenim în prima instanță. Tupeul pseudo avocatului Dorogoi și
a infractorului Guzun este unul fără margine”, reclamantul a declarat că, mai întâi
se pune accent pe sintagmele „așa numitul avocat Dorogoi” și „pseudo avocatul
Dorogoi”, acestea nu corespund realității și pot fi considerate drept niște declarații
ofensatoare în adresa avocatului Dorogoi Ion.
În acest sens, reclamantul a făcut trimitere la Legea cu privire la avocatură,
art. 1 și 22 și a invocat că, acestea nu conțin astfel de statut precum „așa numitul
avocat” și „pseudo avocatul”. Potrivit dicționarului explicativ, „pseudo” este
sinonimul noțiunii de „fals”.
Reclamantul a considerat că raportorul induce ideea că avocatul Dorogoi Ion
nu ar fi un profesionist care are licență de avocat și nu îi este conferit un astfel de
statut.
Reclamantul a remarcat faptul că statutul avocatului Dorogoi Ion este
confirmat prin licență, iar declarațiile care au parvenit în adresa lui nu corespund
realității. De altfel, statutul de avocat nu ar valora nimic, dacă persoanele din
societate ar utiliza sintagme „așa numitul avocat” și „pseudo avocatul”.
Suplimentar, referitor la cele menționate la minutul „27:47-27:53” din
materialul audiovizual difuzat „Un alt fals grosolan prezentat de așa numitul avocat
Dorogoi este o notă contabilă”, reclamantul a reiterat că, pentru a veni cu astfel de
declarații la un comunicat de presă, trebuie să existe dovezi că, nota, care a fost
prezentată, reprezintă un fals și această notă a fost falsificată de avocatul Dorogoi
Ion.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 5 aprilie 2023, a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a
respins cererea de chemare în judecată depusă de Ion Dorogoi (f. d. 66, 81-87).
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 6 aprilie 2023, prin intermediul poștei electronice, Ion Dorogoi a depus
cerere de apel nemotivată împotriva hotărârii din 5 aprilie 2023, a Judecătoriei
Chișinău, sediul Centru, (f. d. 69-75), iar la 12 iunie 2023 a depus cererea de apel
motivată, solicitând casarea integrală a hotărârii primei instanțe cu pronunțarea unei
noi hotărâri prin care cererea de chemare în judecată să fie admisă integral (f. d. 98-
101).
4
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 9 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău s-a respins
apelul declarat de Ion Dorogoi cu menținerea hotărârii din 5 aprilie 2023 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Centru (f. d. 113, 114-124).
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 29 februarie 2024, Ion Dorogoi a declarat recurs împotriva deciziei din
9 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea deciziei recurate și a
hotărârii din 5 aprilie 2023, a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cu emiterea unei
hotărâri noi, prin care pretențiile reclamantului să fie admise (f. d. 129-134).
ASPECTE DE PROCEDURĂ
La 24 iunie 2024, reclamantul Ion Dorogoi prin intermediul poștei
electronice a depus cerere cu privire la renunțarea la acțiune în temeiul art. 60
alin. (21) din Codul de procedură civilă.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 429 alin. (1) din Codul de procedură civilă:
„(1) Pot fi atacate cu recurs deciziile pronunțate de curțile de apel în calitatea lor de
instanțe de apel, cât și hotărârile pronunțate de curțile de apel.”
Art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă:
„Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei
integrale, dacă legea nu prevede altfel.”
Art. 445 alin. (1) lit. d) din Codul de procedură civilă:
„Instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul și să caseze decizia
instanței de apel și hotărârea primei instanțe, dispunând încetarea procesului ori
scoaterea cererii de pe rol dacă există temeiurile prevăzute la art.265 și 267.”
Art. 265 lit. c) din Codul de procedură civilă:
„Instanța judecătorească dispune încetarea procesului în cazul în care reclamantul a
renunțat la acțiune, renunțul fiind admis de instanță.”
Art. 266 alin. (2) din Codul de procedură civilă:
„Pronunțând încheierea de încetare a procesului, instanța judecătorească menționează
că nu se admite o nouă adresare în judecată a aceleiași părți cu privire la același obiect
și pe aceleași temeiuri.”
Art. 212 alin. (4) și (5) din Codul de procedură civilă:
5
„(4) Înainte de a admite renunțarea reclamantului la acțiune, recunoașterea acțiunii de
către pârât, înainte de a confirma tranzacția părților, instanța judecătorească explică
reclamantului, pârâtului sau părților efectele acestor acte de procedură.
(5) În cazul admiterii renunțării reclamantului la acțiune sau confirmării tranzacției,
instanța judecătorească pronunță o încheiere prin care dispune încetarea procesului.
Încheierea trebuie să conțină condițiile tranzacției, confirmate de instanță. În cazul
recunoașterii acțiunii de către pârât și admiterii ei de către instanță, se pronunță o
hotărâre de admitere a pretențiilor reclamantului.”
Art. 27 alin. (1) din Codul de procedură civilă:
„Disponibilitatea în drepturi se afirmă în posibilitatea participanților la proces, în primul
rând a părților, de a dispune liber de dreptul subiectiv material sau de interesul legitim
supus judecății, precum și de a dispune de drepturile procedurale, de a alege modalitatea
și mijloacele procedurale de apărare.”
Art. 60 alin. (2) din Codul de procedură civilă:
„Pe tot parcursul examinării cauzei, reclamantul este în drept să renunțe la acțiune,
pârâtul este în drept să recunoască acțiunea, iar părțile pot înceta procesul prin tranzacție
de împăcare.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Studiind materialele dosarului, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție reține următoare stare de fapt.
La 10 august 2022, Ion Dorogoi a depus cerere de chemare în judecată
împotriva intervenient accesoriu Adrian Balan împotriva Agenției de Presă „Info-
Prim Neo” SRL cu privire la obligarea dezmințirii informației.
Prin hotărârea din 5 aprilie 2023, a Judecătoriei Chișinău sediul Centru,
cererea de chemare în judecată depusă de Ion Dorogoi împotriva Agenției de Presă
„Info-Prim Neo” SRL, intervenient accesoriu Balan Adrian, cu privire la obligarea
dezmințirii informației, a fost respinsă (f. d. 66, 81-87).
Prin decizia din 9 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău s-a respins
apelul declarat de Ion Dorogoi și s-a menținut hotărârea din 5 aprilie 2023, a
Judecătoriei Chișinău sediul Centru (f. d. 113, 114-124).
La 29 februarie 2024, Ion Dorogoi a declarat recurs împotriva deciziei din
9 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea deciziei recurate și a
hotărârii din 5 aprilie 2023, a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, solicitând casarea
acestora și emiterea unei decizii noi prin care solicitările reclamantului să fie admise
(f. d. 129-134).
6
La 24 iunie 2024, Ion Dorogoi a depus cerere cu privire la renunțarea la
acțiune, solicitând admiterea acesteia. În drept, a făcut referire la art. 60 alin.(21) din
Codul de procedură civilă.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, notează că renunțarea
la acțiune este un act de dispoziție unilateral al reclamantului, care are drept scop
încetarea procesului și presupune dezicerea reclamantului de la pretențiile formulate
față de pârât prin cererea de chemare în judecată.
Dreptul reclamantului de a renunța la acțiune rezultă din unul din principiile
fundamentale ale procesului, și anume principiul disponibilității, în corespundere cu
care persoanele în cauză vor avea posibilitatea, după caz, de a renunța la acțiune sau
la dreptul pretins, de a recunoaște pretențiile ori de a pune capăt procesului.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție observă că, la 24 iunie
2024, Ion Dorogoi a depus cerere cu privire la renunțarea la acțiune.
Reieșind din prevederile art. 60 alin. (5) din Codul de procedură civilă,
instanța este obligată să verifice dacă actele de dispoziție ale părților (renunțarea la
judecată, la însuși dreptul subiectiv, tranzacția, recunoașterea acțiunii de către pârât)
nu urmăresc un scop ilicit, nu contravin legii ori încalcă drepturile, libertățile și
interesele legitime ale persoanei, interesele societății sau ale statului.
Astfel, pornind de la considerentele expuse, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție consideră că, în speță, renunțarea la acțiune de către Ion Dorogoi
nu contravine legii și nu încalcă drepturile, libertățile și interesele legitime ale
persoanei, interesele societății sau ale statului, motiv din care se impune concluzia
de a admite acest renunț de la acțiune.
Totodată, în conformitate cu art. 212 alin. (4) din Codul de procedură civilă,
instanța de recurs consideră necesar de a explica părților în proces efectele admiterii
renunțului la acțiune și încetării procesului stipulate în art. 266 alin. (2) din Codul
de procedură civilă, și anume că nu se admite o nouă adresare în judecată a aceleiași
părți cu privire la același obiect și pe aceleași temeiuri.
Din considerentele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul din alte motive, a casa integral
decizia din 9 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 5 aprilie
2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și a emite o decizie nouă sub forma de
încheiere prin care admite renunțul la acțiune a lui Ion Dorogoi și a dispune încetarea
procesului în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Ion
Dorogoi, intervenient accesoriu Adrian Balan împotriva Agenției de Presă „Info-
Prim Neo” SRL cu privire la obligarea dezmințirii informației.
7
În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. d) și art. 265 lit. c) din Codul de
procedură civilă,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Admite recursul declarat de Ion Dorogoi.
Casează integral decizia din 9 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău și
hotărârea din 5 aprilie 2023, a Judecătoriei Chișinău sediul Centru și pronunță o
decizie sub formă de încheiere, prin care:
Admite renunțul la acțiune al reclamantului Ion Dorogoi.
Încetează procesul în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată
depusă de Ion Dorogoi, intervenient accesoriu Adrian Balan împotriva Agenției de
Presă „Info-Prim Neo” SRL cu privire la obligarea dezmințirii informației.
Explică reclamantului Ion Dorogoi că nu se admite o nouă adresare în judecată
a aceleiași părți cu privire la același obiect și pe aceleași temeiuri.
Decizia este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Diana Stănilă
Oxana Parfeni
8