2rac-122/23 — încasarea prejudiciului material
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- încasarea prejudiciului material
- Temei legal
- art. 433 al. 1 lit. a Cpc
2rac-122/23 — încasarea prejudiciului material (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
ÎNCHEIERE
cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de Societatea pe
Acțiuni ,,Termoelectrica”,
în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de
Societatea pe Acțiuni ,,Hidropompa” împotriva Societății pe Acțiuni
,,Termoelectrica”, intervenient accesoriu Societatea pe Acțiuni
,,Termocom”, în procedura falimentului, cu privire la încasarea
prejudiciului material și a cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei din 07 decembrie 2022 a Curții de Apel
Chișinău,
(Dosarul nr. 2rac-122/23
NR. PIGD 2-16216317-01-2rac-07062023)
Argumentele recursului nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.
432 Cod de procedură civilă (în vigoare până la 01 septembrie 2023).
Judecătoria Chișinău, sediul centru, jud. N. Arabadji,
Curtea de Apel Chișinău, jud. M. Guzun, V. Sîrbu, V. Buhnaci
13 august 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului declarat de SA
,,Termoelectrica”,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Ion Malanciuc, Președinte,
Gheorghe Stratulat,
Ion Munteanu, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 04 decembrie 2014, SA ,,Hidropompa” a depus cerere de chemare în
judecată împotriva SA ,,Termocom”, în procedura falimentului, cu privire la
încasarea prejudiciului material și a cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii, a indicat că la 12 iunie 2014, ora 10.00, pe adresa mun.
Chișinău, str. Negruzzi 1, brigada nr.1 a întreprinderii SA „Termocom”, au efectuat
lucrări de reparație a traseului termic conform autorizației nr 678/24. În timpul de
ridicare a solului cu excavatorul, numărul de înregistrare C-E 116, a fost deteriorat
cablul electric de înaltă tensiune 10 KV, care era proprietatea reclamantei. În
legătură cu deteriorarea cablului a fost întreruptă alimentarea cu energie electrică
SA „Hidropompa”.
A menționat că, pe parcursul zilei din 12 iunie 2014 și până la ora 15.00 a
zilei din 13 iunie 2014, întreprinderea reclamantă nu a lucrat din cauza lipsei de
energie electrică, îndeplinirea obligațiilor contractuale cu clienții a fost sistată. Din
cauza imposibilității de funcționare a întreprinderii i-a fost cauzat un prejudiciu în
sumă de 26 250 lei pentru (notă de calcul a salariului mediu pentru 2 zile lucrătoare)
și cheltuielile pentru restabilirea cablului deteriorat în sumă de 9 899 lei (contractul
nr. 50 din 12.06.2014 cu întreprinderea „Dexador” SRL).
A reținut că, deteriorarea cablului electric de înaltă tensiune s-a întâmplat din
vina angajaților SA „Termocom”, deoarece nu s-au respectat normele și regulile de
executare a lucrărilor respective și anume Regulile "NCM G.04.07-2006", aprobat
prin ordinul nr. 25 ACDT din 01.02.2007.
A evidențiat că, aceste fapte au fost confirmate prin avizul din 12 iunie 2014
semnat de către specialistul tehnic ÎCS „Red Union Fenosa” SA, d-na Boico L. care
a indicat că lucrările în nemijlocita apropiere de cablurile de înaltă tensiune, trebuie
efectuate doar manual, excluzând orice instrument de presiune. Necătând la
indicațiile prescrise, lucrările au fost efectuate cu excavatorul, până ce cupa
acestuia a deteriorat cablul de tensiune.
La 21 februarie 2018, reprezentantul reclamantului SA „Hidropompa”,
avocatul Elena Organ, a depus cerere de chemare în judecată concretizată împotriva
SA „Termoelectrica”, intervenient accesoriu SA „Termocom”, în procedura
1
falimentului, prin care a solicitat încasarea din contul SA „Termoelectrica” a
prejudiciului material în mărime de 37 233,50 lei, dintre care 26 250 lei pentru
salariul mediu achitat personalului pentru 2 zile de staționare, 9 899 lei
prejudiciului material pentru restabilirea cablului electric, 1 084,50 lei taxa de stat,
precum și a cheltuielilor de judecată.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 14 iulie 2015 a Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău, s-a
admis acțiunea, s-a dispus de a încasa din contul SA ,,Termoelectrica” în beneficiul
SA ,,Hidropompa” cu titlu de prejudiciu material cauzat suma de 36 149 lei și
cheltuielile de judecată formate din achitarea taxei de stat la înaintarea acțiunii în
sumă de 1 084,50 lei, iar în total suma de 37 233,50 lei.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 05 octombrie 2016 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis
cererea de apel declarată SA ,,Termocom”, în procedura falimentului, s-a casat
hotărîrea din 14 iulie 2015 a Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău, cu remiterea
cauzei la rejudecare în aceeași instanță, în alt complet de judecată.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 30 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul centru,
s-a admis acțiunea, s-a dispus de a încasa din contul SA ,,Termoelectrica” în
beneficiul SA ,,Hidropompa” cu titlu de prejudiciu material cauzat suma de 36 149
lei și cheltuielile de judecată formate din achitarea taxei de stat la înaintarea acțiunii
în sumă de 1 084,50 lei, iar în total suma de 37 233,50 lei.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 24 ianuarie 2022, SA ,,Termoelectrica” a declarat apel împotriva hotărârii
din 30 decembrie 2021 Judecătoriei Chișinău, sediul centru, solicitând casarea
hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri prin care să fie respinsă
acțiunea ca fiind tardivă.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 07 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins
cererea de apel declarată, cu menținerea hotărîrii din 30 decembrie 2021 a
Judecătoriei Chișinău, sediul centru.
În motivarea soluției, instanța de apel a constatat că potrivit actului de
constatare din 12 iunie 2014, la ora 10.00, pe adresa mun. Chișinău, str. Negruzzi,
1, în urma lucrărilor de reparație a traseului termic, efectuate de brigada nr.1,
salariați ai „Termocom” SA, cu folosirea excavatorului cu numărul de
înmatriculare CE 116, aflat la balanța și în proprietatea SA „Termocom” în
2
procedura falimentului, a fost deteriorat cablul electric de înaltă tensiune 10 KV -
proprietatea reclamantului SA „Hidropompa”.
Instanța de apel a stabilit că, drept urmare a acțiunilor salariaților SA
„Termocom” din 12.06.2014, SA „Hidropompa” a suportat un prejudiciu material
cauzat în mărime de 36 149,00 lei, inclusiv 9 899,51 lei pentru lucrările de montaj
electric executate pe 13.06.2014 de către SRL „DEXADOR” și 26 250,00 lei - cu
titlu de salariu mediu pentru 2 zile achitat salariaților în timpul întreruperii
alimentării întreprinderii cu energie electrică, în urma deteriorării cablului, pe
parcursul zilei de 12.06.2014 și pînă la ora 15.00 în ziua de 13.06.2014, prejudiciu
care de altfel nu a fost contestat și nici nu s-a obiectat asupra întinderii acestuia.
De asemenea, din probele deduse judecății, inclusiv actele de deteriorare a
cablului din УРП - 49 și actul de constatare din 12.06.2014, instanța de apel a
constatat vinovăția SA „Termocom” în comiterea faptei ilicite, și anume a
salariaților, care, nu au respectat normele și regulile de executare a lucrărilor NCM
G.04.07-2006, aprobat prin ordinul ACDT nr.25 din 01.02.2007 și contrar avizului
din 12.06.2014, semnat de către specialistul tehnic Î.C.S. „RED UNION FENOSA”
Boico L., unde se indica ca lucrările în nemijlocita apropiere de cablurile de înaltă
tensiune, trebuie efectuată doar manual, excluzând orice instrument de presiune, au
efectuat lucrările de reparație a traseului termic, cu folosirea excavatorului cu
numărul de înmatriculare CE 116.
Prin urmare, instanța de apel a stabilit indubitabil întrunirea condițiilor
pentru atragerea SA „Termocom” la răspunderea delictuală civilă, fiind stabilită
fapta prejudiciabilă, prejudiciul, legătura cauzală dintre acestea și vinovăția. Or,
după cum a stabilit și prima instanță, respectarea de către salariații SA „Termocom”
a regulilor de executare a lucrărilor ar fi evitat producerea incidentului și cauzarea
prejudiciului.
Totodată în cadrul examinării cauzei s-a stabilit că, prin încheierea Curții de
Apel Chișinău din 18 martie 2014 a fost dispusă intentarea procedurii falimentului
a SA „Termocom”. Ulterior, prin Legea cu privire la unele măsuri referitoare la
procedura falimentului SA „Termocom” nr. 188 din 28 septembrie 2014 și
încheierea Curții de apel Chișinău din 28 noiembrie 2014 a fost încheiat și aprobat
contractul de vânzare-cumpărare a bunurilor dintre SA „Termocom” și SA
„Centrala electrică cu termoficare nr.2”. Conform Contractului de vânzare-
cumpărare Nr. 1 din 21 noiembrie 2014 subansamblul funcțional al SA
„Termocom” și personalul acestuia a trecut la SA „CET nr.2”, ultima devenind
succesorul de drepturi și obligații al SA „Termocom” conform Legii nr. 188 din
28.09.14 art. 2 alin (2) și (5) și a contractului de vânzare-cumpărare Nr. 1 din 21
noiembrie 2014. Iar la 16 iunie 2015, în urma fuziunii prin absorbție a SA „CET-
1” de către SA „CET-2” și procurarea subansamblului funcțional al SA
„Termocom” în procedura falimentului, SA „CET-2” a fost redenumită în SA
3
„Termoelectrica”, care a devenit succesor al drepturilor și obligațiilor a
întreprinderilor date.
Prin urmare, prima instanță corect a admis subrogarea pârâtului inițial SA
„Termocom” cu succesorul său în drepturi - SA „Termoelectrica”. Astfel, instanța
de apel a dedus concluzia că, succesorul în drepturi SA „Termoelectrica” preia nu
doar drepturile aferente raporturilor de muncă cu angajații, ci și obligațiile, inclusiv
pecuniare, dat fiind faptul că solicitările SA „Hidropompa” se bazează, pe
prevederile ce reglementează răspunderea delictuală.
Referitor la argumentul apelantului/pârât SA „Termoelectrica” precum că,
SA „Hidropompa” a omis termenul de prescripție pentru înaintarea acțiunii de
încasare a prejudiciului, instanța de apel a relevat că, conform art. 267, 271, 272
Cod civil, termenul general în interiorul căruia persoana poate să-și apere, pe calea
intentării unei acțiuni în instanță de judecată, dreptul încălcat este de 3 ani.
Acțiunile privind apărarea dreptului încălcat se resping în temeiul expirării
termenului de prescripție extinctivă numai la cererea persoanei în a cărei favoare a
curs prescripția, depusă pînă la încheierea dezbaterilor în fond. În apel sau în recurs,
prescripția poate fi opusă de îndreptățit numai în cazul în care instanța se pronunță
asupra fondului. Termenul de prescripție extinctivă începe să curgă de la data
nașterii dreptului la acțiune. Dreptul la acțiune se naște la data cînd persoana a aflat
sau trebuia să afle despre încălcarea dreptului.
Astfel, termenul de prescripție de 3 ani, începe să curgă de la data când
persoana a aflat despre încălcarea dreptului, adică de la data constatării faptei
prejudiciabile – 12 iunie 2014 și s-a împlinit la data de 12 iunie 2017, circumstanțe
ce denotă faptul că acțiunea a fost intentată în interiorul termenului de prescripție
– 04 decembrie 2014. Totodată, prima instanță just a reținut că, la caz termenul de
prescripție extinctivă a fost întrerupt prin depunerea la data de 04 decembrie 2014
a acțiunii în instanță și admiterea acesteia prin hotărârea judecătorească din 14 iulie
2015.
Instanța de apel a reiterat că, cererea de chemare în judecată a fost depusă în
instanța de judecată la data de 04 decembrie 2014, iar la o nouă rejudecare, la data
de 18 aprilie 2017 reprezentantul reclamantului SA „Hidropompa” solicitând
atragerea în proces în calitate de copârât a SA „Termoelectrica”, care a preluat
bunurile SA „Termocom”, asupra căruia instanța nu s-a expus, solicitând
prezentarea actelor necesare, după care, la data de 21 februarie 2018, a fost
acceptată spre examinare cererea de chemare în judecată concretizată, îndreptată
împotriva SA „Termoelectrica”, circumstanțe ce reflectă că acțiunea a fost înaintată
în interiorul termenului de prescripție de 3 ani, acesta nefiind împlinit.
În cumulul celor expuse, instanța de apel a reținut că concluzia primei
instanțe, referitor la admiterea acțiunii, este justă, având la bază cumulul probelor
4
administrate, cărora le-a fost oferită apreciere juridică cuvenită. Astfel, în lipsa
unor argumente coerente și convingătoare, precum și a unui suport probator de
natură să răstoarne soluția adoptată pe caz, instanța de apel a conchis că prima
instanță a elucidat pe deplin circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei
și a aplicat corect normele de drept material și procedural, hotărârea fiind în
concordanță cu art. 239-240 Cod de procedură civilă.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 24 aprilie 2023, SA ,,Termoelectrica” declară recurs împotriva deciziei
din 07 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicită admiterea recursului,
casarea hotărârilor instanțelor ierarhic inferioare și emiterea unei hotărâri noi prin
care cererea de chemare în judecată să fie respinsă ca fiind tardivă, cu încasarea
cheltuielilor de judecată.
ARGUMENTELE RECURSULUI
În motivarea recursului, SA ,,Termoelectrica” invocă în esență argumente
similare celor formulate în cererea de apel. Suplimentar, recurenta invocă
temeiurile de recurs prevăzute la art. 432 alin. (2) lit. a) și c) Cod de procedură
civilă (în redacția de până la 01 septembrie 2023), susținând că instanțele ierarhic
inferioare au soluționat eronat litigiul în cauză, în consecință atît decizia instanței
de apel, cît și hotărîrea primei instanțe sunt neîntemeiate și contrare prevederilor
legale.
Menționează că, instituția excepției de tardivitate operează odată cu intrarea
în vigoare și se aplică actelor de procedură la data efectuării acestora. Prin urmare,
în speță, din moment ce cererea de ridicare a excepției de tardivitate a fost invocată
ulterior intrării în vigoare a dispozițiilor art. 186/1 Cod de procedură civilă, aceasta
urma a fi aplicată corespunzător or, scopul excepției este anume de a judeca cauza
în mod echitabil și într-un termen rezonabil, în vederea evitării tergiversării
nejustificate a soluționării acestui proces. Nu poate fi reținută restrângea unor
drepturi ale reclamantului prin aplicarea imediată a legii procedurale noi, nefiind
instituit un tratament discriminatoriu, ci un regim legal diferit, impus de existența
unor situații procesuale diferite. Respectiv, în situația în care, prima instanță a lăsat
fară examinare excepția de tardivitate, și s-a pronunțat prin hotărâre după
examinarea fondului se atestă ilegalitatea acțiunilor instanței or, excepția de
tardivitate prevăzută de Codul de procedură civilă se finalizează doar prin încheiere
judecătorească.
POZIȚIA INTIMATULUI
La 19 iulie 2023, SA ,,Termocom” în procedura falimentului, reprezentată
de lichidatorul Cristina Sacaliuc, depune referință la recursul declarat și solicită
5
admiterea acestuia. Relevă că, pentru reclamantul/intimat cursul de prescripție
extinctivă nu a fost întrerupt sau suspendat, continuând să curgă începând cu 13
iunie 2024, termenul de 3 ani expirând la 13 iunie 2017.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative
(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) au fost
operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat în vigoare la 01
septembrie 2023. În conformitate cu prevederile art. XI alin. (3) din Legea nr. 246
din 31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data
intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la
data depunerii recursului. Din sensul normei de drept enunțate rezultă că legiuitorul
a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu
excepția temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea
Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Procedura de admisibilitate a recursurilor declarate împotriva deciziei din 15
decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, va fi examinată prin prisma temeiurilor
stipulate în redacția art. 432 din Codul de procedură civilă în vigoare până la 01
septembrie 2023.
Art. 429 alin. (1) din Codul de procedură civilă:
„(1) Pot fi atacate cu recurs deciziile pronunțate de curțile de apel în calitatea lor de instanțe
de apel, cît și hotărârile pronunțate de curțile de apel.”
Art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă:
„Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei
integrale, dacă legea nu prevede altfel.”
Art. 432 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă (în redacția în vigoare
la momentul depunerii recursului):
„(1) Părțile și alți participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se
invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procedural.
(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul
în care instanța judecătorească:
a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;
b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;
b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;
c) a interpretat în mod eronat legea;
d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.”
Art. 433 din Codul de procedură civilă:
„(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care:
a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4);
6
a1) recursul este depus împotriva unui act ce nu se supune recursului, cu excepția cazurilor
prevăzute la art.429 alin.(5);
b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art.434;
c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare;
d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat.”
Art. 440 din Codul de procedură civilă:
„(1) În cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art.433,
completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă,
asupra inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art.270 și nu
conține nicio referire cu privire la fondul recursului.
(2) Asupra admisibilității recursului se decide fără prezența participanților la proces sau a
reprezentanților acestora, prin emiterea unei încheieri nemotivate despre care se face o
mențiune pe pagina web a Curții Supreme de Justiție.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de depunere a recursului, Completul de judecată al
Curții Supreme de Justiție atestă că decizia motivată a instanței de apel a fost
notificată recurentului la 21 februarie 2023, prin intermediul poștei electronice, fapt
ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică anexat la dosar (f.d.176, Vol. II).
Cererea de recurs a fost depusă la 21 aprilie 2023. Astfel, că recursul este
depus cu respectarea prevederilor art. 434 Cod de procedură civilă.
Din analiza prevederilor legale reținute supra, rezultă că
admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, urmează să însușească în condițiile
Codului de procedură civilă exercitarea efectivă a unui control de legalitate
veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele citate oferă un
drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o
motivare suficient de serioasă.
În această ordine de idei, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
reține că, Codul de procedură civilă dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al
recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor
veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne
deciziile instanței de apel contestate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece
testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare
convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate,
motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe
care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de
admisibilitate.
Completul de judecată atestă că, în condițiile speței, motivele de casare
invocate în recurs nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de
procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată
de Curtea de Apel Chișinău și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea
eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod
7
determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie
temei de casare a deciziei recurate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul
depus conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în fața Curții de
Apel Chișinău și cărora le-a fost dată apreciere în mod corespunzător. În
consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea
tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în
care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că
dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul
arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia
hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 Cod de
procedură civilă.
Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind
necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se
bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar
exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea
tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat
o hotărâre neîntemeiată.
Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică
determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă argumentare
a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste
critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări
și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău, nu
echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unui asemenea pretins
argument, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui
autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că
admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a
instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și interpretarea
uniformă a legilor la examinarea cauzelor. Astfel, motivarea oricărei cereri de
recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes,
de aceste însușiri de ordin legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de
acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (a se vedea
hotărârile CtEDO Golder c. Regatul Unit, 1975, §38; Stanev c. Bulgariei [MC],
2012, §230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,
întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se
bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (a se vedea hotărârea
CtEDO Luordo c. Italiei, 2003, §85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs
pot fi mai stricte decât pentru un apel (a se vedea hotărârea CtEDO Levages
Prestations Services c. Franței, 1996, §45).
Curtea de la Strasbourg a mai reiterat că modul de aplicare a art. 6 din CEDO
procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de specificul acestor
proceduri, urmând a se ține cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept
8
național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (a se vedea
hotărârea CtEDO Botten c. Norvegiei, 1996, §39). La fel, conform jurisprudenței
CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care
implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele
articolului 6 § 1 (a se vedea hotărârea CtEDO Helmers c. Suediei, 1991, §31, 36).
În conformitate cu art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 alin. (1) lit. a) și art. 440
alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul depus de Societatea pe Acțiuni
,,Termoelectrica”.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte, judecător Ion Malanciuc
Judecători Gheorghe Stratulat
Ion Munteanu
9