3rh-23/24 — anularea deciziei Comisiei de evaluare
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea deciziei Comisiei de evaluare
- Temei legal
- Cererea de revizuire nu se incadreaza in temeiul art. 449 alin. b din Codul de procedura civila.
3rh-23/24 — anularea deciziei Comisiei de evaluare (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la cererea de revizuire depusă de Gheorghe Graur,
în cauza, intentată la cererea de contestare depusă de Gheorghe Graur
împotriva Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția
de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor privind
anularea deciziei nr. 45 din 4 iulie 2023 cu privire la candidatura lui Gheorghe
Graur, candidat la funcția de membru în Consiliul Superior al Procurorilor,
împotriva deciziei din 9 ianuarie 2024 a Curții Supreme de Justiție,
(Dosarul nr. 3rh-23/24
PIGD 2-23102142-01-3rh-26112024)
Cererea de revizuire nu se încadrează în temeiul art. 449 alin. b) din Codul de procedură civilă.
Curtea Supremă de Justiție (I. Malanciuc, O. Parfeni, A. Donos)
12 august 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în ședință de judecată publică cererea de revizuire depusă de
Gheorghe Graur,
Curtea Supremă de Justiție, în completul de judecată special compus din:
Ion Malanciuc, Președinte,
Oxana Parfeni,
Diana Stănilă, judecători,
Boico Marianna – grefier,
constată următoarele:
ÎN FAPT
Pe data de 14 iulie 2023 Gheorghe Graur a depus cerere de contestare
împotriva Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția
de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor,
solicitând anularea deciziei nr. 45 din 4 iulie 2023 cu privire la candidatura lui
Gheorghe Graur, candidat la funcția de membru în Consiliul Superior al
Procurorilor și dispunerea reluării procedurii de evaluare a candidatului.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin decizia din 9 ianuarie 2024 a Curții Supreme de Justiție a fost respinsă
cererea de contestare depusă de Gheorghe Graur împotriva Comisiei independente
de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de
autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor privind anularea deciziei nr. 45
din 4 iulie 2023 cu privire la candidatura lui Gheorghe Graur, candidat la funcția
de membru în Consiliul Superior al Procurorilor.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE REVIZUIRE
La 26 noiembrie 2024, prin intermediul poștei electronice, Gheorghe Graur
a depus cerere de revizuire împotriva deciziei nominalizate, solicitând:
− Admiterea prezentei cereri de revizuire;
− Admiterea cererii de contestare depuse anterior;
− Dispunerea reevaluării candidatului Gheorghe Graur, în temeiul constatării că, în cadrul
procedurii de evaluare, Comisia de evaluare a comis erori procedurale grave, de natură
să afecteze caracterul echitabil al procesului de evaluare, precum și existența unor
circumstanțe relevante care ar fi putut conduce la promovarea evaluării de către
candidat.
1
ARGUMENTELE REVIZUIRII
În susținerea cererii de revizuire, se invocă apariția unor circumstanțe noi
esențiale, în sensul art. 449 lit. b) și 450 lit. b) din Codul de procedură civilă, care
nu au fost cunoscute și nici nu puteau fi cunoscute anterior de către solicitant.
Prin actul de constatare nr. 125/27 din 22 august 2024 emis de Autoritatea
Națională de Integritate, s-a concluzionat expres că nu există nicio încălcare a
regimului juridic al declarării averii și intereselor personale de către Gheorghe
Graur. Actul Autorității Naționale de Integritate contrazice direct constatările
Comisiei de evaluare, care a reținut existența unor suspiciuni privind integritatea
financiară și etică a candidatului.
Gheorghe Graur subliniază că motivul declanșării controlului Autorității
Naționale de Integritate a fost însăși decizia Comisiei de evaluare, fiind astfel
dovedită influența deciziei Comisiei asupra declanșării unui control administrativ
care ulterior a infirmat temeiurile respective. Aceasta relevă o viciere a procesului
de evaluare, prin luarea în considerare a unor fapte neconfirmate și tratate drept
certitudini.
Potrivit actului Autorității Naționale de Integritate:
1) Veniturile și cheltuielile lui Gheorghe Graur și ale familiei sale sunt conforme,
justificate prin salarii, cadouri, transferuri și credite, inclusiv un credit ipotecar de
684.000 MDL pentru achiziția apartamentului;
2) Utilizarea autoturismului Range Rover, deținut de mama sa, a fost ocazională și nu
impunea declararea potrivit art. 4 din Legea nr. 133/2016;
3) Nu au fost constatate diferențe substanțiale între averea dobândită și veniturile
obținute;
4) Nu au fost identificate elemente penale sau fiscale în comportamentul persoanei
supuse controlului;
5) Declarațiile de avere și interese personale au fost complete și corect completate în
perioada evaluată.
În opinia lui Gheorghe Graur aceste constatări infirmă în mod direct
susținerile Comisiei de evaluare, conform cărora:
a) Candidatul ar fi ascuns utilizarea unor bunuri nedeclarate;
b) Ar exista diferențe nejustificate între venituri și avere;
c) Ar fi săvârșit abateri de natură etică, chiar și în perioada în care nu deținea funcție
publică.
Mai mult, se arată că Comisia de evaluare și-a depășit competențele,
evaluând fapte petrecute în perioada studenției, anterior deținerii unei funcții
publice, deși art. 8 alin. (2) din Legea nr. 26/2022 limitează evaluarea integrității la
perioada exercitării funcției publice sau a mandatului.
În consecință, Gheorghe Graur menționează că Comisia a interpretat
subiectiv și tendențios unele fapte, în contradicție cu actele administrative emise
2
ulterior de Autoritatea Națională de Integritate, ceea ce conduce la concluzia că
decizia Comisiei este afectată de vicii de procedură și de fond, iar procedura de
evaluare a fost lipsită de obiectivitate și imparțialitate.
Actul Autorității Naționale de Integritate constituie o circumstanță esențială
nouă care, dacă ar fi fost cunoscută la data pronunțării deciziei Curții Supreme de
Justiție, ar fi putut conduce la o altă soluție, favorabilă solicitantului.
La data de 30 iulie 2025, Curtea Supremă de Justiție a transmis Comisiei
de evaluare copia cererii de revizuire formulate de Gheorghe Graur, solicitând
prezentarea, până la data de 5 august 2025, a unei referințe la această cerere, care
să conțină răspunsul la pretențiile invocate de revizuent.
POZIȚIA INTIMATULUI
Prin referința depusă la data de 4 august 2025, Comisia de evaluare a
solicitat respingerea ca fiind inadmisibilă cererii de revizuire formulate de
revizuent, apreciind că aceasta este neîntemeiată.
Din analiza conținutului cererii rezultă că revizuentul a invocat, ca temei de
revizuire, dispozițiile art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă. Comisia a
menționat că revizuentul nu a anexat nicio probă care să confirme temeiul de
revizuire invocat. În cererea sa, acesta a făcut referire la actul de constatare
nr.125/27 din 22 august 2024, emis de Autoritatea Națională de Integritate,
susținând că acesta ar confirma lipsa dubiilor serioase privind persoana sa și, prin
urmare, ar constitui un temei de revizuire a deciziei atacate.
Totuși, Comisia a arătat că Actul de constatare și aspectele reținute în
cuprinsul acestuia nu se încadrează în ipoteza prevăzută de art. 449 lit. b) din Codul
de procedură civilă, întrucât, potrivit pct. 14 din Hotărârea explicativă a Plenului
Curții Supreme de Justiție nr. 2 din 15 aprilie 2013 privind practica aplicării de
către instanțele judecătorești a legislației procedurale la examinarea pricinilor civile
în ordine de revizuire, actele sau înscrisurile emise ulterior pronunțării hotărârii
definitive, care doar reiau sau interpretează fapte deja examinate, nu constituie
circumstanțe esențiale noi în sensul legii.
În speță, argumentele invocate în cererea de revizuire, inclusiv Actul de
constatare emis de Autoritatea Națională de Integritate, nu reprezintă circumstanțe
sau fapte esențiale în sensul art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, întrucât
acestea nu constituie: fapte juridice care să determine apariția, modificarea sau
stingerea raportului juridic dedus judecății; și nici elemente de fapt esențiale pentru
legalitatea deciziei Comisiei de evaluare nr. 45 din 4 iulie 2023.
Aceasta deoarece, în temeiul art. 10 alin. (9) din Legea nr. 26 din 10 martie
2022 privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în
organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, Comisia își
3
formulează propriile concluzii cu privire la circumstanțele analizate, în baza
probelor administrate, iar concluziile formulate de alte organe sunt irelevante
pentru scopul exercițiului realizat în temeiul Legii nr. 26/2022.
Făcând referire la prevederile art. 8 alin. (6) din Legea nr. 26/2022, intimata
a subliniat că în aprecierea criteriilor stabilite la alin. (2)–(5) și în luarea deciziilor
cu privire la acestea, Comisia de evaluare nu depinde de constatările altor organe
cu competențe în domeniul respectiv.
Prin urmare, soluția oferită de Comisie, prin decizia de constatare a
promovării sau nepromovării evaluării, reprezintă rezultatul aprecierii proprii,
întemeiate pe convingerea formată în urma analizei complete și obiective, cu
privire la existența sau inexistența unor dubii serioase privind conformitatea
candidatului cu criteriile de integritate financiară și etică.
În acest context, actul de constatare emis de o altă autoritate, respectiv
Autoritatea Națională de Integritate, nu este obligatoriu și nici relevant pentru
analiza efectuată de Comisie în temeiul Legii nr. 26/2022. Chiar dacă acest act nu
a reținut încălcări ale regimului juridic al declarării averii, acest fapt nu modifică
concluziile formulate de Comisie în urma propriei evaluări, întrucât aceasta nu se
subordonează și nu se condiționează de constatările altor organe.
De asemenea, actul de constatare invocat de revizuent nu exista la data
emiterii deciziei Comisiei și, prin urmare, nu poate constitui un temei de revizuire
în sensul art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă.
POZIȚIA PĂRȚILOR ÎN ȘEDINȚĂ PUBLICĂ
În ședința de judecată, revizuentul Gheorghe Graur și reprezentantul
Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru
în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor – nu s-au prezentat.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 195 din Codul administrativ:
„Procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor
prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura
civilă, cu excepția art.169–171.”
Art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă:
„Revizuirea se declară în cazul în care: au devenit cunoscute unele circumstanțe sau
fapte esențiale ale cauzei care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuientului, dacă
acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele
esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei.”
Art. 450 lit. b) din Codul de procedură civilă:
4
„Cererea de revizuire se depune: în termen de 3 luni din ziua în care persoana interesată
a luat cunoștință de circumstanțele sau faptele esențiale ale cauzei care nu i-au fost și nu
puteau să-i fie cunoscute anterior, dar nu mai tîrziu de 5 ani de la data rămînerii
irevocabile a hotărârii, încheierii sau deciziei – în cazul prevăzut la art.449 lit.b).”
Art. 451 din Codul de procedură civilă:
„Cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art.447, indicîndu-
se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art.449, cu anexarea probelor ce le
confirmă și a dovezii de plată a taxei de stat și/sau a taxei de timbru în mărimea
prevăzută de Legea taxei de stat nr.213/2023.
Cererea de revizuire se depune la instanța competentă prevăzută la art.448.”
Art. 452 alin. (11) din Codul de procedură civilă:
„Dacă examinarea cererii de revizuire este de competența Curții Supreme de Justiție sau
a instanței de apel, ședințele se desfășoară fără înștiințarea participanților la proces. Dacă
instanța care examinează cererea de revizuire consideră necesară prezența
participanților la proces, aceasta dispune înștiințarea lor.”
Art. 453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă:
„După ce examinează cererea de revizuire, instanța emite unul din următoarele acte de
dispoziție: încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă.”
Art. 8 alin. (6) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022 privind unele măsuri
aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de
autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor:
„În aprecierea criteriilor prevăzute la alin.(2)–(5) și în luarea unor decizii cu privire la
acestea, Comisia de evaluare nu depinde de constatările altor organe cu competențe în
domeniul respectiv.”
ASPECTE DE PROCEDURĂ
La data de 30 iulie 2025, instanța de judecată, prin notificare, a solicitat
părților exprimarea opiniei cu privire la modalitatea de examinare a cererii de
revizuire.
Prin referința depusă la 4 august 2025, Comisia de evaluare a considerat că
cererea formulată de revizuent poate fi examinată în procedură scrisă, fără
convocarea unei ședințe de judecată.
Prin opinia depusă la aceeași dată, 4 august 2025, Gheorghe Graur a
solicitat examinarea cererii de revizuire în ședință publică, cu participarea efectivă
a părților.
Având în vedere solicitarea revizuentului, instanța de judecată a stabilit
ședința publică pentru data de 12 august 2025, ora 08:30, expediind citația părților
prin intermediul poștei electronice.
5
La data de 5 august 2025, ora 10:05, Gheorghe Graur a transmis prin poșta
electronică un mesaj prin care a confirmat primirea informațiilor transmise de
instanță, precum și participarea sa la ședința publică.
La data de 8 august 2025, ora 13:39, Gheorghe Graur a transmis prin poșta
electronică o cerere de amânare a ședinței de judecată, invocând faptul că se află
peste hotarele țării și ar putea participa începând cu data de 18 august 2025.
Deliberând pe loc, Completul de judecată special a respins cererea de
amânare și a dispus examinarea cererii de revizuire în lipsa părților.
MOTIVAREA INSTANȚEI
37.Prin decizia din 9 ianuarie 2024 a Curții Supreme de Justiție a fost respinsă
cererea de contestare depusă de Gheorghe Graur împotriva Comisiei independente
de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de
autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor privind anularea deciziei nr. 45
din 4 iulie 2023 cu privire la candidatura lui Gheorghe Graur, candidat la funcția
de membru în Consiliul Superior al Procurorilor.
38.Prin actul de constatare nr. 125/27 din 22 august 2024 emis de Autoritatea
Națională de Integritate s-a constatat lipsa încălcării regimului juridic al declarării
averii și intereselor personale de către Gheorghe Graur, procuror în cadrul
Procuraturii mun. Chișinău.
39.La 26 noiembrie 2024, Gheorghe Graur a depus cerere de revizuire împotriva
deciziei din 9 ianuarie 2024 a Curții Supreme de Justiție.
40.Analizând cererea de revizuire în corelație cu actele dosarului și cu proba
invocată drept circumstanță nouă, Completul de judecată special constată că
cererea urmează a fi respinsă ca inadmisibilă, pentru considerentele expuse în
continuare.
41.Instanța reține că, potrivit principiului autorității lucrului judecat (res
judicata), odată ce instanțele judecătorești au dat o apreciere definitivă asupra unei
chestiuni, aceasta nu mai poate fi repusă în discuție. Totuși, acest principiu nu are
un caracter absolut, fiind susceptibil de derogare în situații justificate de
circumstanțe esențiale și convingătoare.
42.Revizuirea hotărârilor judecătorești irevocabile poate interveni în cazul în
care, ulterior pronunțării hotărârii asupra fondului cauzei, au fost descoperite
împrejurări importante care, la momentul soluționării litigiului, nu au fost
cunoscute de instanță. Astfel, revizuirea este admisibilă doar dacă sunt invocate și
dovedite circumstanțe, fapte sau evenimente expres prevăzute de lege ca temeiuri
de revizuire, care au caracter esențial pentru raporturile juridice deduse judecății și
sunt de natură să influențeze soluția pronunțată.
6
43.Temeiurile care justifică promovarea cererii de revizuire sunt prevăzute în
mod limitativ la articolul 449 din Codul de procedură civilă.
44.În consecință, revizuirea unei hotărâri judecătorești este posibilă doar în
situația în care, după ce hotărârea a devenit irevocabilă, partea interesată intră în
posesia unui temei dintre cele reglementate de articolul 449 din Codul de procedură
civilă.
45.Completul de judecată special subliniază că revizuirea reprezintă o cale de
atac de retractare, nu de reformare, prin intermediul căreia se poate obține anularea
unei hotărâri judecătorești irevocabile. Reluarea procesului este posibilă exclusiv
în cazurile expres prevăzute de lege, iar admiterea nejustificată a revizuirii poate
conduce la încălcarea principiului stabilității raporturilor juridice.
46.Prin urmare, pentru redeschiderea procesului este necesar ca partea interesată
să invoce unul dintre temeiurile prevăzute de articolul 449 din Codul de procedură
civilă și să prezinte, în fața instanței, probe concludente care să confirme existența
obiectivă a circumstanțelor ori faptelor ce justifică cererea de revizuire.
47.În susținerea cererii de revizuire a deciziei Curții Supreme de Justiție din
9 ianuarie 2024, Gheorghe Graur a invocat, ca temei, actul de constatare nr. 125/27
din 22 august 2024 emis de Autoritatea Națională de Integritate, încadrând cererea
în dispozițiile art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă.
48.Examinând temeinicia motivelor de revizuire în raport cu dispozițiile art. 449
lit. b) din Codul de procedură civilă, instanța constată că temeiurile invocate de
revizuent nu sunt convingătoare și rezultă dintr-o interpretare eronată a normei
legale invocate.
49.Potrivit art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, revizuirea poate fi
cerută în situația în care, după pronunțarea hotărârii irevocabile, au fost descoperite
împrejurări esențiale pentru soluționarea cauzei, necunoscute și care nici nu puteau
fi cunoscute de parte la momentul judecării litigiului.
50.În acest context, se impune precizarea că împrejurările invocate de revizuent
trebuie să fi existat în mod obiectiv la momentul examinării cauzei, adică
anterior pronunțării deciziei irevocabile de către Curtea Supremă de Justiție,
însă, din cauza unor circumstanțe independente de voința revizuentului, aceste
împrejurări nu au fost cunoscute și nu puteau fi cunoscute de către acesta, în pofida
unei diligențe rezonabile.
51.Această condiție stabilită de legiuitor reflectă natura excepțională a căii de
atac prin revizuire și justifică redeschiderea procesului doar în măsura în care
apariția sau identificarea ulterioară a unor împrejurări esențiale a fost determinată
de factori obiectivi, străini voinței părții interesate. Astfel, revizuirea nu poate fi
utilizată ca un mijloc de a reitera apărări sau dovezi care, în mod rezonabil, ar fi
putut fi prezentate în cadrul procesului inițial, ci doar ca o cale de remediere a unei
7
imposibilități reale și justificate de valorificare a unor circumstanțe relevante
pentru soluționarea cauzei.
52.În speță, actul de constatare emis de Autoritatea Națională de Integritate nu
poate fi calificat drept circumstanță nouă în sensul legii, întrucât acesta nu relevă
fapte esențial diferite de cele deja analizate de instanță, ci exprimă o apreciere
administrativă ulterioară, lipsită de caracter decizional în ceea ce privește fondul
cauzei.
53.Potrivit art. 8 alin. (6) și art. 2 alin. (6) din Legea nr. 26/2022, Comisia de
evaluare beneficiază de autonomie deplină în aprecierea criteriilor de integritate,
nefiind subordonată constatărilor altor autorități publice. Această autonomie
funcțională garantează independența decizională în evaluarea etică și financiară a
candidaților.
54.Evaluarea pre-vetting are un caracter preventiv și sui generis, scopul său
fiind identificarea riscurilor de integritate, nu constatarea unor încălcări juridice
formale. Astfel, chiar și în absența unor abateri constatate de alte instituții
(Autoritatea Națională de Integritate, Serviciul Fiscal de Stat, organe de urmărire
penală), Comisia este îndreptățită să rețină suspiciuni rezonabile privind lipsa de
integritate, în baza propriei analize.
55.Faptele din perioada anterioară exercitării funcției publice pot fi avute în
vedere dacă indică trăsături de caracter persistente și relevante pentru conduita
publică, în conformitate cu art. 8 alin. (2) din Legea nr. 26/2022.
56.Concluziile favorabile ale Autorității Naționale de Integritate au un caracter
constativ și nu pot infirma decizia Comisiei sau a Curții Supreme de Justiție. Pentru
a justifica revizuirea, o probă nouă trebuie să fie decisivă, în sensul răsturnării
temeiurilor hotărârii, condiție ce nu este îndeplinită în cauză.
57.Alegațiile privind pretinsa subiectivitate a Comisiei sunt neîntemeiate, în
lipsa unor dovezi obiective. Evaluarea s-a desfășurat conform legii, cu respectarea
dreptului la apărare al candidatului.
58.Diferențele de concluzii între Comisie și Autoritatea Națională de Integritate
nu constituie viciu de fond sau de procedură, având în vedere competențele
distincte ale celor două instituții: Autoritatea Națională de Integritate vizează
legalitatea declarării averii, iar Comisia analizează integritatea în sens larg.
59.Instanța de revizuire reiterează că, în sensul art. 449 lit. b) din Codul de
procedură civilă, circumstanțele noi reprezintă ansamblul faptelor juridice care,
având o relevanță esențială pentru soluționarea justă a cauzei civile, conduc la
apariția, modificarea sau stingerea drepturilor și obligațiilor părților. Aceste fapte
trebuie să fi existat obiectiv anterior pronunțării hotărârii irevocabile, să nu fi fost
cunoscute de partea interesată la acel moment și să fi fost descoperite ulterior
rămânerii definitive a hotărârii.
8
60.Pentru a justifica redeschiderea procesului în temeiul art. 449 lit. b) din
Codul de procedură civilă, este necesar ca faptele invocate să îndeplinească,
cumulativ, următoarele condiții:
1) să fi existat obiectiv la momentul soluționării cauzei;
2) să aibă caracter determinant asupra soluției pronunțate;
3) să fi fost necunoscute părții din motive independente de voința acesteia; și
4) să fi fost descoperite după ce hotărârea a devenit irevocabilă.
61.Simpla apariție a unor fapte noi ulterior pronunțării hotărârii nu poate
justifica admisibilitatea revizuirii.
62.În speță, actul emis de Autoritatea Națională de Integritate este ulterior
pronunțării deciziei Curții Supreme de Justiție și nu conține fapte esențial noi care
să fi existat la momentul adoptării acesteia. Actul respectiv exprimă o apreciere
administrativă asupra unor împrejurări deja cunoscute la data soluționării litigiului.
Totodată, decizia instanței nu a fost fundamentată pe existența unei opinii din
partea Autorității Naționale de Integritate și nici condiționată de aceasta.
63.În esență, cererea de revizuire exprimă un simplu dezacord al părții cu soluția
adoptată de instanța de fond, având caracterul unui recurs disimulat.
64.Instanța subliniază că revizuirea este o cale extraordinară de atac, având
caracter de retractare a unei hotărâri judecătorești irevocabile, ce poate fi exercitată
doar în prezența unui temei expres prevăzut de lege. Aceasta nu poate fi utilizată
ca un mijloc de a obține o reexaminare a cauzei, în lipsa unei erori judiciare sau a
unor omisiuni semnificative care să justifice intervenția instanței.
65.Această limitare este susținută și de jurisprudența Curții Europene a
Drepturilor Omului, care a statuat constant că, în temeiul art. 6 §1 din Convenție,
principiul preeminenței dreptului impune respectarea caracterului definitiv al
hotărârilor judecătorești. În cauza Brumărescu c. România (GC, nr. 28342/95, §61,
CEDO 1999-VII), Curtea a subliniat că stabilitatea raporturilor juridice presupune
imposibilitatea redeschiderii cauzei doar pentru a obține o nouă examinare.
66.Tot astfel, în cauzele Roșca c. Moldova și Popov (nr. 2) c. Moldova, Curtea
a menționat că o derogare de la principiul securității raporturilor juridice este
admisibilă doar în prezența unor circumstanțe esențiale și convingătoare.
67.Instanța reamintește că revizuirea nu poate fi asimilată unei noi căi de atac
ordinare, iar simpla existență a unor opinii diferite asupra aceleiași chestiuni nu
constituie temei legal de reexaminare. Competența instanțelor de revizuire trebuie
exercitată cu reținere, exclusiv pentru remedierea unor erori judiciare evidente, fără
a afecta stabilitatea hotărârilor judecătorești irevocabile.
68.Argumentele invocate de Gheorghe Graur reprezintă, în esență, o reluare a
criticilor formulate deja în procedura anterioară, vizând modul în care a fost
apreciat probatoriul și decizia Comisiei, fără a fi prezentate împrejurări de fapt noi
9
și relevante. Prin urmare, nu sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 449 lit. b)
din Codul de procedură civilă, iar cererea de revizuire nu poate fi admisă.
69.Pentru toate aceste considerente, Completul de judecată special constată că
argumentele invocate de Gheorghe Graur în susținerea cererii de revizuire nu se
încadrează în temeiurile legale prevăzute la art. 449 lit. b) din Codul de procedură
civilă, motiv pentru care cererea urmează a fi respinsă ca inadmisibilă.
70.Ținând cont de art. 195 și 230 din Codul administrativ, art. 453 alin. (1) lit.a)
Codul de procedură civilă,
COMPLETUL DE JUDECATĂ SPECIAL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Gheorghe Graur
împotriva deciziei din 9 ianuarie 2024 a Curții Supreme de Justiție, în cauza,
intentată la cererea de contestare depusă de Gheorghe Graur împotriva Comisiei
independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în
organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor privind anularea
deciziei nr. 45 din 4 iulie 2023 cu privire la candidatura lui Gheorghe Graur,
candidat la funcția de membru în Consiliul Superior al Procurorilor.
Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.
Președinte Ion Malanciuc
Judecători Oxana Parfeni
Diana Stănilă
10