3-28/23 — contestarea actului administrativ

3-28/23 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 3-28/23

2-23118676-01-3-15082023

D E C I Z I E

09 ianuarie 2024 mun. Chișinău

Completul de judecată special, instituit în cadrul Curții Supreme de Justiție,

pentru examinarea contestațiilor declarate împotriva deciziilor Comisiei

independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele

de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Ion Malanciuc

Judecătorii Oxana Parfeni

Aliona Donos

cu participarea grefierului Ana Scutaru

examinând în ședință de judecată publică, în procedura contenciosului

administrativ, cererea de contestare depusă de Gheorghe Graur împotriva Comisiei

independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele

de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor privind anularea deciziei nr. 45

din 04 iulie 2023 cu privire la candidatura lui Gheorghe Graur, candidat la funcția

de membru în Consiliul Superior al Procurorilor și dispunerea reluării procedurii de

evaluare a candidatului,

c o n s t a t ă:

La 14 iulie 2023, Gheorghe Graur a depus cerere de contestare împotriva

Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru

în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, solicitând anularea

deciziei nr. 45 din 04 iulie 2023 cu privire la candidatura lui Gheorghe Graur,

candidat la funcția de membru în Consiliul Superior al Procurorilor și dispunerea

reluării procedurii de evaluare a candidatului.

În motivarea cererii de contestare, reclamantul a invocat că nu este de acord cu

decizia Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de

membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, emisă în

privința candidaturii sale, și solicită admiterea cererii de contestare.

Cu referire la concluziile Comisiei, expuse în capitolul I al deciziei (abordarea

eronată a carierei candidatului), reclamantul a menționat că, pârâta a indicat eronat

că, din 2 septembrie 2019 până la 26 iunie 2020, a activat în funcția de procuror-

adjunct în Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze

Speciale, circumstanță cu care nu este de acord.

Astfel, a comunicat că nu a deținut o funcție de conducere în cadrul nici uneia

din procuraturi atât teritoriale, cât și celor specializate. Aparent aceasta ar părea a fi

o greșeală tehnică/de tipar a Comisiei de evaluare, însă în opinia sa pare a fi o

abordare conștiincioasă a membrilor comisiei pentru a da importanță mediatică

subiectului de nepromovare a evaluării. Or, în perioada verificării, cât și în cadrul

audierii publice care este disponibilă online, Comisia de evaluare permanent a

menționat atât prin corespondența scrisă, cât și public că ar fi deținut funcția de

procuror-adjunct în Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și

Cauze Speciale, prin ce se denotă lipsă de concentrare la analiza personalității și

carierii sale.

Reclamantul a indicat că, la 22 mai 2023, a depus cerere, în corespundere cu

dispozițiile art. 12 alin. (4) lit. c) din Legea nr. 26/2022, chiar dacă norma respectivă

prevede că candidatul are dreptul să ia cunoștință de materialele evaluării, cu cel

puțin 3 zile până la audiere, ceia ce prezumă că candidatul are dreptul de a face

cunoștință cu absolut toate materialele evaluării (interpelări, note informative,

răspunsuri de la autorități publice sau private ș.a.). Însă, Comisia i-a expediat doar

copiile actelor ce ține de corespondența comisiei cu el, istoria creditară a rudelor,

acte de proprietate pe un apartament, acte prezentate de candidat anterior, și anumite

copii dintr-un dosar penal, iar neprezentarea tuturor materialelor acumulate în baza

evaluării, încalcă principiile statului de drept.

Așadar, reclamantul a susținut că, Comisia nu a respectat norma art. 12 alin.(4)

lit. c) din Legea nr. 26/2022, or, în orice proces atât civil, cât și penal, părțile trebuie

să aibă acces la toate materialele cauzei, indiferent de natura litigiu. Respectiv,

abordarea Comisiei de evaluare este una incorectă din acest punct de vedere, or

aceasta și-a făcut o imagine mult aspectuală din diferite surse, iar la scrierea deciziei

a folosit interpretări generale despre candidatura sa, ceia ce denotă lipsă de

transparență în activitatea acesteia.

Ce ține de constatările Comisiei cu privire la încălcările de etică și profesională

a procurorilor, reclamantul a susținut că nu a încălcat regulile de etică profesională

a procurorilor în activitatea sa. Astfel, în anul 2018 și-a început activitatea de

procuror, iar în perioada anului 2018 până în prezent, nu a fost constatată nici o

abatere disciplinară sau de oricare alt gen, nici măcar sesizări în privința sa nu au

fost înregistrate în cadrul Inspecției Procurorilor. Mai mult, în abordarea Comisiei

de evaluare nu s-au luat în considerație recomandările Comisiei de la Veneția, atunci

când pârâta a explicat că perioada până la accedere în funcție, de regulă, nu trebuie

a fi verificată și supusă dubiilor, situație care relevă din norma art. 8 alin. (2) din

Legea nr. 26/2022. Însă, Comisia face referiri abstracte cu privire la comportamentul

său cu 4-6 ani înainte de a deveni procuror, or, legiuitorul a specificat în mod expres

modalitatea de extindere a posibilității verificării doar în privința integrității

financiare a candidatului.

Cu referire la constatările Comisiei ce ține de existența unor mijloace de

transport care nu ar fi declarate de candidat, care aparțin cu drept de proprietate altor

persoane, reclamantul, invocând dispozițiile art. 191 alin. (1) din Legea nr. 133/16,

a explicat că, nu a deținut dreptul de folosință asupra acestora, iar Comisia trebuia

să înțeleagă și să studieze cadrul normativ existent referitor la declararea averii și

intereselor personale.

În continuare, reclamantul a notat că nu a declarat dreptul de folosință asupra

automobilului de model Range Rover Sport, care aparține părinților săi, deoarece a

folosit acest mijloc de transport periodic, nu mai mult de 2-3 ori pe lună. Din acest

considerent nu a declarat nici automobil de model ***** **** *** Drive, or, acest

mijloc de transport aparține cu drept de proprietate socrului său, **** ****, fiindu-

i oferit ocazional.

A precizat că un automobil a fost dobândit de către părinții lui, în urma unui

contract de credit de consum, iar mijlocul de transport al părinților **** **** a fost

dobândit ca urmare a unei înțelegeri a acestora cu un agent economic. Prin urmare,

el nu a participat la tranzacționarea acestor mijloace de transport, însă prin

comentariile scrise Comisia de evaluare încearcă să denatureze răspunsurile.

Ce ține de alegațiile Comisiei de evaluare cu privire la aceea că candidatul nu

a prezentat o copie a contractului de vânzare-cumpărare a automobilului de model

Range Rover Sport, cât și nu a putut indica prețul la care automobilul a fost procurat,

reclamantul a explicat că contractul menționat nu se mai păstrează, iar în runda de

întrebări pârâta nu a abordat chestiunea ce ține de prețul automobilului, circumstanță

ce poate fi demonstrată prin corespondența dintre candidat și Comisia de evaluare.

Cu referire la constatările Comisiei de evaluare ce țin de dreptul de proprietate

asupra unui apartament, care a aparținut cu drept de proprietate soției candidatului,

**** ****, reclamantul a specificat că, pârâta nu face careva diferență de când

candidatul este în căsătorie, or, în cadrul audierii, a reiterat că se află în căsătorie cu

**** **** din luna august a anului 2020, iar relațiile de concubinaj au început din

luna aprilie a anului 2020.

Prin urmare, reclamantul a opinat că, concluziile Comisiei de evaluare formate

în baza evenimentelor care au avut loc înainte de căsătoria reclamantului cu ****

**** sunt ilegale, or, tranzacțiile soției în anii 2013-2018 nu sunt relevante evaluării

candidatului. În nici o parte a audierii publice a sa, nu a indicat că relația cu ****

****, ulterioara soție, a început înaintea procurării mașinilor care sunt indicate,

absolut o descriere falsă cu o concluzie tendențioasă.

Reclamantul a punctat că, este important a distinge cronologic evenimentele

analizate de Comisia de evaluare, cum ar fi: apartamentul deținut anterior de ****

****, actual soția candidatului, remarcând faptul că la data intrării în proprietate, cât

și la data vânzării acelui apartament cei doi nu erau în relații de căsătorie;

automobilul de model Range Rover Sport deținut de mama candidatului, procurat în

anul 2019, până ca candidatul să aibă o relație cu soția sa și pentru care a fost

contractat un credit de consum, fapt confirmat și de Comisie; automobilul socrilor

candidatului de model BMW **** *** Drive care a fost procurat în rate de la o

persoana juridică de profilul vânzării automobilelor.

Astfel, reclamantul a opinat că, toate aceste trei subiecte trebuiau să fie

examinate separat, însă Comisia de evaluare le abordează la pachet, pentru a crea

impresia societății că, candidatul nu corespunde normelor de etică și integritate

financiară, și aruncă periodic în text anumite fraze, care au rol de a crea impresia că

toate aceste bunuri aparțin reclamantului, neavând nici un suport factologic sau

juridic pentru aceste afirmații.

În partea motivării surselor financiare pe care le dețin părinții săi, reclamantul

a precizat că, toate veniturile mamei sale au fost declarate, or, *** ****, fiind și ea

subiect al declarării averii și intereselor personale, a indicat amănunțit informația

privitor la creditele pe care le are ultima și a fost explicat faptul că, sursele financiare

sunt toate legale.

Ce ține de veniturile socrilor, reclamantul a punctat că a explicat faptul că dețin

anumite afaceri în regiunea denumită generic „Regiunea Transnistreană”, iar

caracterul juridic a acestora le-a fost demonstrat printr-o copie a unui act de formare

a unei persoane juridice. La fel, nu pot fi prezentate nici documentele cu caracter

fiscal, deoarece sunt eliberate de o zonă necontrolată a Republicii Moldova și

respectiv pot fi luate ca un fapt juridic împlinit.

Reclamantul a menționat că, în runda de întrebări, cât și în cadrul audierii

publice, a explicat care este anume activitatea socrilor săi, iar remarca Comisiei de

evaluare, care a fost necesitatea procurării automobilelor de către rudele sale, este

una abuzivă, or, cum poate să explice de ce mama sa a dorit să-și procure o mașină,

și socrii la fel.

De asemenea, reclamantul a susținut că, Comisia de evaluare s-a ghidat de

anumite principii totalitariste, deoarece l-au făcut răspunzător pentru acțiunile altor

persoane, or, unul din motivele nepromovării a constituit anume faptul că, nu a putut

să prezinte careva probe cu privire la unele tranzacții efectuate de către soția sa până

la căsătorie.

În viziunea reclamantului, comisia urma să demonstreze dacă aceste bunuri

aparțin candidatului, deoarece acesta este unul din obiectivele Comisiei de evaluare,

însă nu s-a isprăvit cu acest exercițiu, or, candidatul poate moșteni genele și

trăsăturile fizice de la rude, dar nu poate moșteni responsabilitatea lor pentru faptele

și dorințele acestora.

Reclamantul a reiterat că, a oferit toate datele despre apartamentul care a fost

deținut de soție cu drept de proprietate, cu toate că aceste tranzacții au fost efectuate

până la oficializarea căsătoriei dintre ei.

A indicat că, Comisia urma să examineze în mod atent și egal toate probele și

argumentele prezentate de candidat, să acorde o atenție deosebită principiului

contradictorialității și să ia în considerare argumentele contrare. De asemenea, în

procesul de luare a deciziilor membrii Comisiei de evaluare trebuiau să se ghideze

de lege și jurisprudență și să-și justifice hotărârile în mod clar și rațional, ceea ce nu

s-a realizat, Or, Comisia de evaluare nu a descris cum candidatul a încălcat legea la

depunerea declarației de avere și interese personale sau alte careva încălcări de ordin

financiar.

Reclamantul a susținut că, la abordarea integrității financiare, Comisia de

evaluare s-a preocupat mai mult de rudele subiectului verificării, în mare parte de

soția candidatului și părinții acesteia, în perioada în care subiectul nici nu era

căsătorit, fără a indica ce norme imperative ale legislației în vigoare au fost încălcate

de candidat.

Reclamantul a subliniat că, o altă circumstanță abordată de către Comisie, în

cadrul audierii publice, a fost conducerea automobilului în stare de ebrietate și acte

de huliganism, ce au fost comise înainte ca candidatul să devină procuror. Chiar dacă

pârâta a indicat în decizie că „încălcarea a avut loc în timpul în care candidatul era

student la drept și nu fusese încă instruit sau numit în funcția de procuror”, astfel

candidatul nu era subiectul nici unei norme de etică profesională. Însă, în altă ordine

de idei, Comisia ajunge la concluzia că „conducerea unui automobil într-o stare de

ebrietate alcoolică avansată constituie o gravă încălcare a regulilor etice aplicabile

judecătorilor și procurorilor”.

La acest aspect, reclamantul a menționat că, Comisia de evaluare a constatat că

în privința candidatului sunt aplicabile prevederile Codului de etică al procurorului

din anul 2011, în perioada când el era student, ceia ce prezumă că trebuia să intuiască

că peste 6 ani va deveni procuror, și în general candidatul trebuia să știe că, conform

normelor morale el nu mai poate deveni procuror și să respecte Codul de etică al

procurorului în vigoare la acea perioadă.

În opinia reclamantului, la analiza acestui subiect de drept, Comisia de evaluare

și-a depășit posibilitățile legale de evaluare, or, legea descrie clar până unde pot fi

verificate aspectele legate de etica profesională.

Suplimentar, reclamantul a comunicat că, în cadrul corespondenței scrise, cât

și în cadrul audierii publice, un membru al Comisiei de evaluare (Tatiana Răducanu)

vocifera în mod repetat că, acțiunile de huliganism nu prea grav, pentru care a fost

sancționat contravențional candidatul, sunt infracțiuni. În cadrul audierii publice,

candidatul a replicat că aceste acțiuni reprezintă contravenții, la care membrul

Comisiei de evaluare a menționat că „... e tot aceiași...”, ceea ce în opinia sa este o

abordare tendențioasă la adresa candidatului pentru a oferi impresia societății că

acest candidat nu este calificat. Mai mult ca atât, fără a face diferență între

procedurile legale, or, acțiunile contravenționale și cele infracționale sunt descrise

în coduri diferite, e o diferență substanțială.

În aceeași ordine de idei, a specificat că la accederea în funcția de procuror

sunt solicitate avizele mai multor instituții în privința candidatului la funcția de

procuror, toate încălcările subsemnatului țin de aspecte legate de aplicarea

sancțiunilor contravenționale, Comisia acceptând acest fapt. Or, Comisia nu poate

concluziona încălcarea unor norme de conduită etică de ordin contravențional a

procurorului în perioada în care candidatul nici nu era procuror. Respectarea

normelor de conduită a unui procuror încep a produce efecte în momentul accederii

în funcție, iar Comisia de evaluare atribuie unele norme de conduită unei persoane

care la acel moment nu era procuror.

Reclamantul a opinat că, Comisia a abordat greșit trecutul candidatului și întru

evitarea discriminării și judecăților nefondate, judecarea unui procuror în funcție de

acțiunile sale din trecut ar putea deschide ușa la discriminare și la judecăți nefondate,

or, pe parcursul activității sale în funcție de procuror nu a dat dovadă de un

comportament vicios sau care ar fi putut servi la impresii că acesta nu are capacitatea

de a fi integru sau cu verticalitate etică.

A adăugat că, evaluarea unei persoane ar trebui să se facă pe baza meritelor sale

profesionale și a capacităților actuale, dar nu să se facă pe presupuneri sau să se

emită judecăți bazate pe acțiuni anterioare, care nu sunt relevante pentru funcția de

procuror.

Reclamantul a susținut că, decizia pronunțată de Comisia de evaluare în

privința sa este viciată, deoarece unul din membrii acesteia a încălcat secretul

deliberării.

La acest capitol, reclamantul a subliniat că, președintele Comisiei de evaluare,

Herman van Hobel și-a expus opinia televizat cu mult înainte de a fi emisă decizia

pe acest caz. Așadar, în cadrul emisiunii televizate „Punct de reflecție” din 28 mai

2023, de la postul TV „Vocea Basarabiei” în cadrul unei narațiuni, Președintele

Comisiei de evaluare a menționat „...dacă eu în Olanda, aș fi prins în stare de

ebrietate la volan, cu probă foarte mică, gata atâta-i nu poți fi judecător, nu poți servi

drept exemplu, nu poți să pronunți sentințe cu privire la alți oameni, dacă tu personal

nu poți respecta regulile și e valabil și pentru procurori...”. Or, ținând cont că la alți

candidați atât judecători, cât și procurori nu a fost abordat subiectul conducerii

mijlocului de transport în stare de ebrietate cu formulare că nu poți să mai fii un

procuror sau un judecător, poate servi drept argument, conform practicii CEDO

privind încălcarea secretului deliberării, mai ales din partea unui președinte a

Comisiei, iar acest mesaj transmis de către președintele comisiei în afara procesului

de evaluare lovește grav asupra credibilității unei decizii colective, așa cum este

Comisia de evaluare.

A punctat că, Curtea Europeană a Drepturilor Omului consideră încălcarea

deliberată a procesului de judecată drept o încălcare gravă a drepturilor și libertăților

fundamentale ale individului, or, principiul deliberării se referă la dreptul părților de

a fi audiate în mod adecvat, de a avea timp și oportunitatea de a-și prezenta

argumentele și probele, precum și de a-și exprima punctul de vedere în cadrul

procesului de judecată.

La caz, reclamantul a opinat că, membrul Comisiei de evaluare a oferit judecăți

de valoare înainte de a fi emisă decizia, iar o ulterioară argumentare a părților

referitor la o presupusă expunere generală asupra fenomenului de conducere în stare

de ebrietate la volan, nu poate fi admisă, fiindcă această afirmație a fost făcută la 3

zile, după audierea publică a candidatului. Prin urmare, reclamantul a susținut că,

Președintele Comisiei de evaluare a avut o părere preconcepută, deja, asupra acestui

candidat, până a fi emisă o decizie pe marginea evaluării.

În final, reclamantul a menționat că, încălcarea dreptului de a fi ales într-o

funcție de demnitate publică reprezintă o încălcare gravă a drepturilor și libertăților

fundamentale ale individului. Acest drept este recunoscut și protejat de diverse

instrumente internaționale și regionale ale drepturilor omului. În primul rând, dreptul

de a fi ales este garantat de Declarația Universală a Drepturilor Omului (Articolul

21), care afirmă că "orice persoană are dreptul de a participa la conducerea treburilor

publice ale țării sale, direct sau prin reprezentanți aleși liber". Aceasta reflectă

importanța participării într-un astfel de proces și a dreptului de a alege și a fi ales în

cadrul unei societăți democratice.

În drept, Gheorghe Graur și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 14

alin. (1) și (2), art. 8 lit. b) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022 privind unele măsuri

aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare

ale judecătorilor și procurorilor.

Reclamantul a solicitat admiterea acțiunii, anularea deciziei Comisiei

independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele

de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor nr. 45 din 04 iulie 2023 cu

privire la candidatura Gheorghe Graur, candidat la funcția de membru în Consiliul

Superior al Procurorilor și dispunerea reluării procedurii de evaluare a candidatului

de către Comisie.

La 24 iulie 2023, Comisia independentă de evaluare a integrității candidaților

la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și

procurorilor a depus referință, prin care a solicitat respingerea cererii de contestare

înaintată de Gheorghe Graur.

În motivarea referinței, pârâta a invocat că decizia Comisiei de evaluare nr. 45

din 04 iulie 2023 este legală și întemeiată, iar alegațiile reclamantului sunt

neîntemeiate și nu au un suport probatoriu.

A menționat că, în speță, Comisia a executat cu diligență toate obligațiile în

sarcina sa, prevăzute de Legea nr. 26 din 10 martie 2022, în particular, atunci când

a constatat anumite neclarități, a oferit reclamantului posibilitatea de a le elucida,

prin prezentarea datelor și informațiilor suplimentare (în sensul art.10 alin.(7) din

Legea nr. 26 din 10 martie 2022), oferind un termen suficient (fapt confirmat implicit

de către reclamant prin prezentarea datelor și informațiilor suplimentare).

Suplimentar, a notat că, sarcina probațiunii trece asupra candidatului pe

parcursul procesului de evaluare, în faza inițială (a se vedea etapele 1 și 2 supra) este

în obligația Comisiei de a acumula date și informații, făcând uz de competențele sale

legale (art. 6 din Legea nr. 26 din 10 martie 2022) și cu respectarea obligațiilor legale

(art. 7 din Legea nr. 26 din 10 martie 2022).

Însă, odată cu apariția unor neclarități și în scopul elucidării acestora, Comisia

a oferit candidatului posibilitatea de a prezenta date și informații suplimentare (art.

10 alin. (7) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022). Prezentarea datelor și informațiilor

suplimentare este un drept, nu o obligație, a candidatului (art. 12 alin.(4) din Legea

nr. 26 din 10 martie 2022), însă neexercitarea acestui drept (prin refuz, fățiș sau tacit,

ori prin prezentarea unor date incomplete sau neconcludente) riscă să inducă

Comisia la concluzia că există dubii serioase că candidatul nu întrunește criteriile de

integritate (art.13 alin.(5) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022). Respectiv, este în

interesul candidatului să preia sarcina probațiunii, iar acest transfer legislativ nu

numai că nu încalcă, dar și protejează efectiv drepturile candidatului.

Cât privește procesul de evaluare a integrității, dar și Decizia, nu afectează

statutul profesional al candidatului, or, obiectul mandatului Comisiei este expres

stabilit de lege (art. 3 alin. (l) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022), precum urmează:

Comisia independentă de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în

organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor efectuează evaluarea

integrității candidaților la funcția de membru în organele prevăzute la art. 2 alin. (l)

(inclusiv în Consiliul Superior al Procurorilor).

La fel, s-a relevat că obiecțiile sale sunt neîntemeiate în lipsa probelor care ar

demonstra caracterul ilegal al Deciziei, or, el trece la critica legii aplicabile, însă

toate aceste critici ale legii aplicabile sunt irelevante pentru examinarea legalității

Deciziei contestate.

Asta, deoarece în contextul criteriilor stabilite prin decizia Curții

Constituționale nr. 5 din 14 februarie 2023, critica legii nu reprezintă (i) nici erori

procedurale grave (admise de către Comisia de evaluare) care să afecteze caracterul

echitabil al procedurii de evaluare, (ii) și nici circumstanțe care puteau conduce la

promovarea evaluării de către reclamant, iar obiecțiile referitoare la calitatea legii

urmează a fi soluționate prin intermediul unui alt remediu, e.g. verificarea

constituționalității unei atare legi de către Curtea Constituțională.

În acest sens, s-a atras atenția asupra faptului că până în prezent, Curtea

Constituțională a analizat de mai multe ori conținutul Legii nr. 26 din 10 martie

2022, constatând caracterul constituțional al acesteia (cu excepția unor expresii din

art. 14 (2), (3) și (8) b) și explicând conținutul instituțiilor reglementate de această

lege (a se vedea decizia nr. 42 din 06 aprilie 2023). Totuși, reclamantul insistă asupra

unor obiecții care nu urmează a fi examinate de către instanța de judecată, dar și au

fost deja analizate de către Curtea Constituțională.

De asemenea, s-a menționat că reclamantul nu a explicat în ce mod

circumstanțele invocate în acțiunea sa ar reprezenta: (i) o eroare procedurală gravă

care afectează caracterul echitabil al procedurii de evaluare și, totodată, (ii) o

circumstanță care putea conduce la promovarea evaluării de către candidat. Toate

aceste circumstanțe denotă lipsa bunei-credințe din partea reclamantului la

depunerea acțiunii sale.

În ședința de judecată, reclamantul Gheorghe Graur a susținut cererea de

contestare, solicitând admiterea acesteia, pe motivele de fapt și de drept invocate în

cerere.

În ședința de judecată, reprezentanții Comisiei independente de evaluare a

integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale

judecătorilor și procurorilor, avocații Roger Gladei și Valeriu Cernei, au susținut

argumentele invocate în referință și au solicitat respingerea cererii de contestare

înaintată de către Gheorghe Graur, indicând că decizia Comisiei de evaluare este

legală și nu încalcă drepturile și interesele reclamantului, iar obiecțiile reclamantului

sunt neîntemeiate.

Audiind argumentele participanților la proces în susținerea pretențiilor

formulate și obiecțiile înaintate, ținând cont de probele administrate și de legislația

pertinentă, Completul de judecată special, instituit în cadrul Curții Supreme de

Justiție, pentru examinarea contestațiilor declarate împotriva deciziilor Comisiei

independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele

de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor stabilește următoarele.

Prin decizia nr. 45 din 04 iulie 2023 cu privire la candidatura Gheorghe Graur,

candidat la funcția de membru în Consiliul Superior al Procurorilor, în temeiul art.

8 alin. (1), (2) lit. a), și c), alin. (4) lit. a) și b), alin. (5) lit. b), c) și f) și art. 13 alin.

(5) din Legea nr. 26/2022, Comisia a decis că candidatul nu întrunește criteriile de

integritate, întrucât s-au constatat dubii serioase cu privire la respectarea de către

candidat a criteriilor de integritate etică și financiară și, astfel, nu promovează

evaluarea.

La 14 iulie 2023, Gheorghe Graur a depus cerere de contestare împotriva

Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru

în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, solicitând anularea

deciziei Comisiei de evaluare nr. 45 din 04 iulie 2023 cu privire la candidatura

Gheorghe Graur, candidat la funcția de membru în Consiliul Superior al Procurorilor

și dispunerea reluării procedurii de evaluare a candidatului.

Conform art. 14 alin. (1) din Legea privind unele măsuri aferente selectării

candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor

și procurorilor nr. 26 din 10 martie 2022, decizia Comisiei de evaluare poate fi

contestată de către candidatul evaluat în termen de 5 zile de la data recepționării de

către acesta a deciziei motivate, fără respectarea procedurii prealabile.

În acest context, Completul de judecată special reține că decizia Comisiei

independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele

de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor nr. 45 din 04 iulie 2023 a fost

recepționată de către Gheorghe Graur, la 12 iulie 2023, fapt confirmat prin extrasul

din poșta electronică, anexat la materialele cauzei.

Ținând cont de prevederile art. 14 alin. (1) din Legea privind unele măsuri

aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare

ale judecătorilor și procurorilor nr. 26 din 10 martie 2022, cererea de contestare urma

a fi depusă în termen de 5 zile de la data recepționării de către candidat a deciziei

motivate, la caz, 14 iulie 2023.

Respectiv, Completul de judecată special conchide că cererea de contestare

depusă de Gheorghe Graur este admisibilă, deoarece reclamantul s-a conformat

prevederilor legale, depunând prezenta cerere la 14 iulie 2023, în interiorul

termenului prevăzut de lege, la Curtea Supreme de Justiție.

Cu referire la cadrul normativ aplicabil, Completul de judecată special relevă

că, potrivit art. 1 din Legea nr. 26 din 10 martie 2022 privind unele măsuri aferente

selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale

judecătorilor și procurorilor, prezenta lege reglementează raporturile juridice

aferente procedurii de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru al

Consiliului Superior al Magistraturii, al Consiliului Superior al Procurorilor, precum

și a candidaților la funcția de membru în organele specializate ale acestora, ca etapă

obligatorie a procesului de selectare a candidaților și de alegere sau numire a

acestora în funcțiile respective.

Conform art. 4 din Legea nr. 26 din 10 martie 2022 privind unele măsuri

aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare

ale judecătorilor și procurorilor, Comisia de evaluare are independență funcțională

și autonomie decizională față de orice persoane fizice sau juridice, indiferent de

forma juridică de organizare a acestora, inclusiv față de fracțiunile politice și

partenerii de dezvoltare care au participat la desemnarea membrilor acesteia.

În activitatea sa, Comisia de evaluare se conduce de Constituția Republicii

Moldova, de prezenta lege și de alte acte normative ce reglementează domeniile

conexe activității sale. Comisia de evaluare funcționează în baza regulamentului

propriu de organizare și funcționare, aprobat de către aceasta.

Articolul 14 alin. (6) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022 privind unele măsuri

aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare

ale judecătorilor și procurorilor stipulează că, cererea de contestare a deciziei

Comisiei de evaluare se judecă în conformitate cu procedura prevăzută în Codul

administrativ, cu excepțiile stabilite prin prezenta lege, și nu are efect suspensiv

asupra deciziilor Comisiei de evaluare, alegerilor sau concursului la care participă

candidatul respectiv.

În temeiul art. 1 alin. (1) din Codul administrativ, legislația administrativă

reprezintă cadrul juridic principal prin care se asigură reglementarea raporturilor

administrative la înfăptuirea activității administrative și a controlului judecătoresc

asupra acesteia.

Potrivit art. 2 alin. (2) din Codul administrativ, anumite aspecte ce țin de

activitatea administrativă privind domenii specifice de activitate pot fi reglementate

prin norme legislative speciale derogatorii de la prevederile prezentului cod numai

dacă această reglementare este absolut necesară și nu contravine principiilor

prezentului cod.

Astfel, Completul de judecată special al Curții Supreme de Justiție notează că,

în preambulul Legii nr. 26 din 10 martie 2022, legiuitorul a indicat că prezenta lege

a fost adoptată în vederea sporirii integrității viitorilor membri ai Consiliului

Superior al Magistraturii, ai Consiliului Superior al Procurorilor și ai organelor

specializate ale acestora, precum și în vederea sporirii încrederii societății în

activitatea organelor de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, dar și, în

general, în sistemul justiției.

Prin urmare, evaluarea candidaților pentru funcțiile de membru în organele

enumerate în art. 2 alin. (1) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022 este prin natura sa

un domeniu specific de activitate în sensul art. 2 alin. (2) din Codul administrativ.

Însă, având în vedere că, Codul administrativ instituie o procedură administrativă și

de contencios administrativ uniformă, totuși, conform art. 2 alin. (2) din Codul

administrativ, anumite aspecte pot fi reglementate prin norme legislative speciale.

Conform art. 10 alin. (1) din Legea nr. 100 din 22 decembrie 2017 cu privire la

actele normative, legea organică este actul normativ care reprezintă o dezvoltare a

normelor constituționale și poate interveni în domeniile expres prevăzute de

Constituție.

Art. 7 alin. (3) din Legea sus citată prevede că, în cazul în care între două acte

normative cu aceeași forță juridică apare un conflict de norme, se aplică prevederile

ultimului act normativ adoptat, aprobat sau emis, cu excepția situațiilor prevăzute la

art.5 alin.(3) și (4).

Astfel, atât Legea nr. 26 din 10 martie 2022, cât și Codul administrativ, sunt

legi organice, însă prima este una specială. Respectiv, prioritate are Legea nr. 26 din

10 martie 2022, însă aceasta nu exclude aplicarea Codului administrativ, în măsura

în care legea specială nu conține norme care să reglementeze un anumit aspect, or,

excluderea integrală de la aplicare a Codului administrativ este imposibilă din punct

de vedere al rolului central și legăturii organice a Codului administrativ cu

domeniile/subdomeniile dreptului administrativ.

În această ordine de idei, Completul de judecată special nu poate reține

argumentul reprezentanților Comisiei de evaluare privind neaplicarea cărților I și II

din Codul administrativ la examinarea cauzelor pendinte pe rolul Curții Supreme de

Justiție.

Completul de judecată special relevă că, prin aplicarea prevederilor Codului

administrativ nu pot fi denaturate reglementările Legii speciale nr. 26 din 10 martie

2022, or, dispozițiile Codului administrativ urmează a fi aplicate în măsura în care

nu contravin Legii speciale nr. 26 din 10 martie 2022.

Cu referire la consecințele juridice ale deciziei Comisiei de evaluare,

Completul de judecată special reține că existența unui act de constatare a lipsei de

integritate a unui judecător sau procuror este incompatibilă cu deținerea în

continuare a funcției.

În același timp, potrivit art. 13 alin. (6) din Legea nr. 26/2022, decizia privind

nepromovarea evaluării constituie temei juridic pentru neadmiterea candidatului la

alegeri sau concurs. Careva alte consecințe juridice, în afara celor menționate

expres în lege, nu sunt stipulate la moment.

La fel, prin Avizul nr. 1069/2021 din 13 decembrie 2021, Comisia de la

Veneția și Direcția Generală au conchis că proiectul de lege revizuit arată clar că

rezultatele evaluării integrității nu vor avea niciun efect asupra carierei

candidatului.

Astfel, Completul de judecată special nu poate accepta ideea că o eventuală

decizie de nepromovare ar echivala cu o constatare că persoana nu e integră. Or, în

cazul dat persoana ar urma să fie eliberată imediat din funcție sau supusă unei altei

sancțiuni disciplinare destul de grave, fapt care nu e prevăzut de reglementările

actuale, după cum s-a menționat supra.

Cu referire la marja de apreciere (dreptul discreționar) al Comisiei de

evaluare, Completul de judecată special reține că prin Avizul nr. 1069/2021 din 13

decembrie 2021, la pct. 11, Comisia de la Veneția și Direcția Generală observă că

integritatea personală a membrilor care constituie Consiliile Superioare (de

judecători și procurori) este un element esențial al naturii unor astfel de organe,

asigură încrederea cetățenilor în instituțiile de justiție – încredere în magistrați și

în integritatea acestora. Într-o societate care respectă valorile fundamentale ale

democrației, încrederea cetățenilor în acțiunea Consiliilor Superioare depinde

foarte mult, sau esențial, de integritatea personală și de competența și credibilitatea

apartenenței sale.

Comisia de la Veneția și Direcția Generală și-au exprimat anterior opinia, în

alte contexte, că situațiile critice din domeniul justiției, ca niveluri extrem de

ridicate de corupție, pot justifica soluții la fel de radicale, precum un proces de

verificare a judecătorilor în funcție. În cele din urmă, ține de competența

autorităților moldovenești să decidă dacă situația predominantă în sistemul judiciar

moldovenesc creează o bază suficientă pentru a supune toți judecătorii și

procurorii, precum și membrii CSM și CSP, la evaluări extraordinare de integritate.

Pe lângă preambulul Legii nr. 26/2022, menționat supra, Completul de

judecată special, instituit în cadrul Curții Supreme de Justiție, consideră necesar să

menționeze și că, potrivit Obiectivului 1.2. din Direcția strategică I „Consolidarea

integrității și responsabilității în sectorul justiției” din Legea pentru aprobarea

Strategiei privind asigurarea independenței și integrității sectorului justiției pentru

anii 2022-2025 și a Planului de acțiuni pentru implementarea acesteia nr. 211 din

06 decembrie 2021 și anume:

„Identificarea unor pârghii eficiente de întărire a independenței judecătorilor

și a procurorilor urmează a fi corelată cu creșterea responsabilității și integrității

acestora. Responsabilitatea și integritatea sunt printre principalele elemente de

asigurare a încrederii cetățenilor în sistemul justiției și de garanție a derulării

unor proceduri echitabile. Dezvoltarea și promovarea unei culturi a integrității

judiciare constituie un element important în prevenirea corupției, care este una

dintre principalele amenințări în adresa societății și funcționării statului de drept.

În prezent, potrivit sondajelor realizate, corupția și lipsa de integritate în

sistemul judecătoresc sunt percepute de publicul larg la un nivel înalt. În Raportul

privind al patrulea ciclu de evaluare a Moldovei, GRECO este profund îngrijorat

de indicii potrivit cărora în funcția de judecător sunt numiți candidați care prezintă

riscuri de integritate.

Comisia Internațională a Juriștilor, în Raportul misiunii de evaluare din

2018, accentuează importanța faptului ca corupția în sistemul judecătoresc să fie

combătută prin măsuri ferme și, în mod prioritar, în deplină armonie cu principiile

statului de drept și drepturile omului. Aceasta este îngrijorată de faptul că multe

investigații penale par să fie concentrate mai degrabă pe suprimarea opoziției sau

prevenirea părerilor disidente în sistemul judecătoresc decât pe eradicarea reală

a corupției.

Este esențial ca actorii din cadrul sistemului justiției, individual și în colectiv,

să respecte și să onoreze funcția deținută ca fiind un mandat public și să depună

efort pentru a spori și menține încrederea publicului în sistem”.

În continuare, în recentul său Aviz nr. 24(2021) privind Evoluția Consiliilor

Justiției și rolul acestora în sisteme judiciare independente și imparțiale, CCJE

reamintește (§ 34) că procesul de selecție a membrilor unui Consiliu, inclusiv

posibile campanii de către candidați ar trebui să fie transparente și să se asigure că

calificările candidaților, în special imparțialitatea și integritatea acestora sunt

verificate. În opinia Comisiei de la Veneția și a Direcției Generale, ar trebui făcută

o distincție între verificarea membrilor în exercițiu și „pre-verificarea” candidaților

pentru o poziție în aceste organisme. Ca o chestiune de principiu, securitatea pe

termen determinat a mandatelor membrilor organelor (constituționale) are scopul

de a asigura independența acestora față de presiunile externe. Măsurile care ar

periclita continuitatea calității de membru și ar interfera cu securitatea mandatului

membrilor acestei autorități (vetting) ar ridica suspiciunea că intenția din spatele

acestor măsuri ar fi de a influența deciziile acesteia și, prin urmare, ar trebui privite

ca o măsură de ultimă oră. Controalele de integritate care vizează candidații la

funcția de CSM, CSP și organele lor specializate reprezintă un proces de filtrare și

nu un proces de verificare judiciară și, ca atare, pot fi considerate, dacă sunt

implementate corespunzător, că ating un echilibru între beneficii a măsurii, în ceea

ce privește contribuția la încrederea justiției și posibilele efecte negative ale

acesteia.

De asemenea, Completul de judecată special consideră relevant că, în pct. 50

din Avizul din 14 martie 2023, Comisia de la Veneția și DGI au indicat că sunt la

curent cu faptul că proiectul articolului 12 reflectă articolul 8 din Legea

nr. 26/2022, care reglementează procedura de pre-vetting a candidaților la funcția

de membru al Consiliului Superior al Magistraturii și al Consiliului Superior al

Procurorilor. Totuși, ceea ce se permite cu scopul examinării candidaților, nu

neapărat se permite în vederea evaluării extraordinare a judecătorilor și

procurorilor în funcție, mizele sunt mai mari pentru ei și pentru stabilitatea ordinii

juridice în general. Deși criteriile pentru pre-vetting pot fi relativ flexibile și bazate

pe o evaluare globală a integrității candidaților, a antecedentelor, a relațiilor etc.,

destituirea unui judecător sau a unui procuror numit în funcție într-un mod legal

trebuie să fie justificată cu referința mai precisă la o conduită inadecvată, care ar

trebui să fie mai bine definită de lege.

În aceiași ordine de idei, potrivit opiniei amicus curiae a Comisiei de la

Veneția, conceptul de evaluare a integrității implică implementarea unui proces de

mecanisme care vizează garantarea celor mai înalte norme în materie de conduită

și de integritate financiară solicitate pentru accederea în funcția publică. Într-un

sistem de control prealabil al integrității, decizia de a nu recruta un candidat poate

fi justificată în cazul unei simple îndoieli pe baza unei evaluări a riscurilor. Totuși,

decizia de nepromovare a evaluării unui candidat trebuie legată de un indiciu de

ilegalitate, cum ar fi averea inexplicabilă, chiar dacă nu se poate dovedi dincolo de

orice îndoială că această avere provine din surse ilegale (a se vedea CDL-

AD(2022)011, § 9-10).

În Avizul său, Comisia de la Veneția și Direcția Generală au mai notat că,

Comisia de evaluare emite un raport negativ atunci când are „dubii serioase” cu

privire la comiterea de către judecător sau un procuror a unor încălcări. Această

normă presupune că concluziile Comisiei de evaluare nu stabilesc vinovăția

persoanei vizate, nici nu atrag direct răspunderea penală, ceea ce ar necesita cel

mai probabil un alt standard de probă (mai înalt). Într-o anumită măsură, această

structură reduce potențialul unui conflict dintre constatările Comisiei de evaluare

și ale altor organe administrative sau judiciare, menționate anterior.

De asemenea, Curtea Constituțională la § 120 din decizia de inadmisibilitate

nr. 42 din 06 aprilie 2023 a constatat că, prin termenul „grav”, legislatorul a limitat

marja discreționară a Comisiei de evaluare la evaluarea integrității etice a

candidaților. Criteriul îi permite Comisiei să decidă nepromovarea candidatului

doar dacă a constatat încălcări ale regulilor de etică și de conduită profesională de

o gravitate ridicată. Acest fapt presupune că candidatul poate pune în discuție

gravitatea încălcărilor constatate de Comisie în fața completului special al Curții

Supreme de Justiție, care în cele din urmă poate aprecia caracterul „grav” al abaterii

constatate în funcție de circumstanțele particulare ale cauzei. Raționamentele sunt

aplicabile, mutatis mutandis, în cazul termenilor „reprobabile” și „inexplicabile”

din articolul 8 alin. (2) lit. a) din Lege.

În § 123 din decizia de inadmisibilitate nr. 42 din 06 aprilie 2023, Curtea

Constituțională a indicat că, pentru ca Consiliul să-și exercite atribuțiile

constituționale de asigurare a numirii, transferării, detașării, promovării în funcție

și aplicarea de măsuri disciplinare față de judecători (a se vedea articolul 123 din

Constituție), legislatorul a stabilit că în calitate de membri ai acestui organ

constituțional trebuie să fie alese persoane (judecători și non-judecători) cu o înaltă

reputație profesională și integritate personală verificată de Comisia de evaluare în

ultimii 15 ani. Prin urmare, Curtea Constituțională a considerat rezonabilă decizia

legislatorului de a stabili o perioadă extinsă de verificare a integrității financiare a

candidaților.

La fel, Curtea Constituțională în decizia de inadmisibilitate nr. 42 din 06

aprilie 2023, a notat în § 123, cu privire la textul „dubii serioase” din articolul 13

alin. (5) din Legea nr. 26, că textul criticat instituie un standard de probă aplicabil

procedurii de evaluare. Astfel, atunci când Comisia de evaluare trebuie să decidă

cu privire la integritatea unui candidat, ea trebuie să constate dacă există sau nu

dubii serioase cu privire la respectarea criteriilor de integritate etică și financiară

de către candidat, stabilite de articolul 8 din Lege.

Curtea Constituțională a reținut că, definirea standardelor de probă implică în

mod inevitabil utilizarea unor texte flexibile. În acest caz, standardul de probă

stabilit de legislator urmărește să ghideze Comisia de evaluare la aprecierea

rezultatelor evaluării.

De asemenea, legea obligă Comisia de evaluare să emită o decizie motivată,

care trebuie să cuprindă faptele relevante, motivele și concluzia Comisiei cu privire

la promovare sau nepromovare. Mai mult, legea îi permite candidatului să pună în

discuție existența unor dubii serioase cu privire la respectarea de către acesta a

criteriilor de integritate etică și financiară în fața completului special al Curții

Supreme de Justiție.

Astfel, Completul de judecată special al Curții Supreme de Justiție reține că,

deși marja de apreciere a Comisiei în ce privește „dubiile serioase” nu este

nelimitată (concluziile trebuie să se bazeze pe date obiective), ea este destul de

largă. Eventualele riscuri în raport cu beneficiile, în cazul neadmiterii unui

candidat, deși, integru, însă care nu a fost în stare să înlăture anumite dubii în

privința sa, sunt cu mult mai mici decât în situația în care este admis un candidat

neintegru din considerentul că orice dubiu ar trebui să fie interpretat în favoarea

persoanei. Această stare e determinată atât de interesul general sporit față de

procesul de preselecție în CSP, cât și de eventuala interferență redusă în drepturile

subiecților supuși evaluării, spre deosebire de consecințele vetting-ului propriu-zis.

La caz, Completul de judecată special constată că, prin decizia nr. 45 din 04

iulie 2023 cu privire la candidatura Grigore Graur, candidat la funcția de membru în

Consiliul Superior al Procurorilor, în temeiul art. 8 alin. (1), (2) lit. a) și c), alin. (4)

lit. a) și b), alin. (5) lit. b), c), d) și f) și art. 13 alin. (5) din Legea nr. 26/2022,

Comisia de evaluare a decis că candidatul nu întrunește criteriile de integritate,

întrucât s-au constatat dubii serioase cu privire la respectarea de către candidat a

criteriilor de integritate etică și financiară și, astfel, nu promovează evaluarea, fiind

invocată nerespectarea regimului juridic al declarării averii și a intereselor

personale; imposibilitatea demonstrării sursei de proveniență pentru procurarea

bunurilor de către părinți și socri, beneficiile financiare pe care soția candidatului le-

a avut în legătură cu donația/achiziționarea unui apartament în 2013, conducerea

automobilului în stare de ebrietate și acte de huliganism.

Potrivit art. 8 alin. (1), (2) lit. a) și c), alin. (4) lit. a) și b), alin. (5) lit. b), c), d)

și f) din Legea privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de

membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor nr. 26 din

10 martie 2022, în sensul prezentei legi, evaluarea integrității candidaților constă în

verificarea integrității etice și a integrității financiare a acestora.

Se consideră că un candidat corespunde criteriului de integritate etică dacă:

a) nu a încălcat grav regulile de etică și conduită profesională a judecătorilor, a

procurorilor sau, după caz, a altor profesii, precum și nu a admis, în activitatea sa,

acțiuni sau inacțiuni reprobabile, care ar fi inexplicabile din punctul de vedere al

unui profesionist în domeniul dreptului și al unui observator imparțial;

b) nu a încălcat regimul juridic al declarării averii și intereselor personale, al

conflictelor de interese, al incompatibilităților, al restricțiilor și/sau al limitărilor.

Se consideră că un candidat corespunde criteriului de integritate financiară dacă

averea candidatului a fost declarată în modul stabilit de legislație.

Se consideră că un candidat corespunde criteriului de integritate financiară dacă

Comisia de evaluare constată că averea dobândită de către candidat în ultimii 15 ani

corespunde veniturilor declarate.

Pentru evaluarea integrității financiare a candidatului, Comisia de evaluare

verifică respectarea de către candidat a regimului juridic al declarării averii și

intereselor personale.

Pentru evaluarea integrității financiare a candidatului, Comisia de evaluare

verifică modul de dobândire a bunurilor aflate în proprietatea sau posesia

candidatului ori a persoanelor specificate la art. 2 alin. (2), precum și cheltuielile

legate de întreținerea acestor bunuri.

Pentru evaluarea integrității financiare a candidatului, Comisia de evaluare

verifică dacă există sau nu donații în care candidatul sau persoana specificată la art.

2 alin.(2) are statut de donatar sau de donator.

Cu referire la nerespectarea regimului juridic al declarării averii și a intereselor

personale pentru anii 2019-2023, Comisia de evaluare a reținut că, potrivit

informațiilor furnizate de Autoritatea Națională de Integritate, candidatul a depus

declarații cu privire la venituri și proprietate/avere și interese personale pentru anii

2019, 2020, 2021, însă nu a inclus în declarații dreptul de folosință al său și al soției

sale asupra mijloacelor de transport, ce aparțin cu drept de proprietate altor persoane.

În răspunsul la întrebările scrise ale Comisiei de evaluare, privind nedeclararea

dreptului de folosință asupra mijloacelor de transport, candidatul a indicat că,

folosirea de către el a mijloacelor de transport a mamei sale și a socrului nu constituie

un drept de folosință în sens legal, ci este doar o înțelegere de familie, adică le

folosește doar atunci când are nevoie.

La acest aspect, Comisia de evaluare a reținut că numele candidatului Gheorghe

Graur apare în patru contracte de asigurare pentru automobilul de model Range

Rover Sport, ce aparține cu drept de proprietate mamei acestuia, care acoperă

perioada 2019-2023, cât și soția reclamantului a fost amendată în timp ce conducea

automobilul de model Range Rover Sport.

De asemenea, în comunicarea scrisă cu Comisia de evaluare, reclamantul a

declarat că soția sa folosește periodic automobilul de model BMW **** **** la

necesitate, dar îl folosește rar, însă în cadrul audierilor, candidatul a recunoscut că

toate încălcările Regulamentului de circulație au avut loc în mun. Chișinău, în timp

ce socrul său locuiește în Transnistria și că soția sa îl folosește pentru a se deplasa

de la domiciliul până la serviciu și viceversa.

Conform art. 3 alin. (1) lit. a) din Legea privind declararea averii și a intereselor

personale nr. 133 din 17 iunie 2016, subiecți ai declarării averii și a intereselor

personale sunt persoanele care dețin funcțiile de demnitate publică prevăzute în

anexa la Legea nr. 199 din 16 iulie 2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcții

de demnitate publică.

Conform anexei la Legea nr. 199 din 16 iulie 2010 cu privire la statutul

persoanelor cu funcții de demnitate publică, procurorii de toate nivelurile sunt

persoanele, care dețin funcție de demnitate publică.

În temeiul art. 4 alin. (1) lit. b) din Legea privind declararea averii și a

intereselor personale nr. 133 din 17 iunie 2016, subiecții prevăzuți la art. 3 alin. (1)

declară bunurile mobile și imobile, inclusiv cele nefinalizate, deținute în proprietate

cu drept de uzufruct, de uz, de abitație, de superficie de către subiectul declarării,

inclusiv în calitate de beneficiar efectiv, de membrii familiei lui și de

concubinul/concubina lui ori aflate în posesia acestora în baza unor contracte de

mandat, de comision, de administrare fiduciară, a unor contracte translative de

posesie și de folosință.

Prin urmare, raportând normele legale relevante cu situația din speță, Comisia

de evaluare a conchis că, candidatul avea obligația să indice, în declarațiile de avere

și a intereselor personale pentru anii 2019-2021, dreptul de folosință asupra

automobilului de model Range Rover Sport și mijlocul de transport de model BMW

**** ****, însă contrar acestei obligații, candidatul a evitat să efectueze acest

exercițiu, chiar dacă în timpul audierii a recunoscut că automobilul de model BMW

**** **** a fost folosit de el și soția sa și că va lua în considerare necesitatea

declarării dreptului de folosință a mijlocului de transport în următoarea sa declarație

anuală.

Completul de judecată special respinge ca neîntemeiat argumentul

reclamantului Gheorghe Graur precum că Comisia de evaluare și-a depășit

competențele sale, pe motiv că averea candidatului a fost declarată în modul stabilit

de legislație, fapt confirmat prin emiterea de către Autoritatea Națională de

Integritate a procesului-verbal nr. 377/28 cu privire la verificarea declarațiilor de

avere și interese personale din 30 septembrie 2022, or, art. 8 alin. (6) din Legea

privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în

organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor nr. 26 din 10 martie

2022 prevede în mod expres că, în aprecierea criteriilor prevăzute la alin.(2)–(5) și

în luarea unor decizii cu privire la acestea, Comisia de evaluare nu depinde de

constatările altor organe cu competențe în domeniul respectiv.

În conformitate cu art. 2 alin. (2) din Legea privind unele măsuri aferente

selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale

judecătorilor și procurorilor nr. 26 din 10 martie 2022, în contextul evaluării

candidaților menționați la alin. (1) este verificată și averea persoanelor apropiate

candidaților, astfel cum acestea sunt definite în Legea nr. 133 din 17 iunie 2016

privind declararea averii și a intereselor personale, precum și a persoanelor

menționate la art. 33 alin. (4) și (5) din Legea nr. 132 din 17 iunie 2016 cu privire la

Autoritatea Națională de Integritate.

Conform art. 2 din Legea nr. 133 din 17 iunie 2016 privind declararea averii și

a intereselor personale, persoană apropiată reprezintă soțul/soția, copilul,

concubinul/concubina subiectului declarării, persoana aflată la întreținerea

subiectului declarării, de asemenea persoana înrudită prin sânge sau prin adopție cu

subiectul declarării (părinte, frate/soră, bunic/bunică, nepot/nepoată, unchi/mătușă)

și persoana înrudită prin afinitate cu subiectul declarării (cumnat/cumnată,

socru/soacră, ginere/noră).

În temeiul art. 33 alin. (4) și (5) din Legea nr. 132 din 17 iunie 2016 cu privire

la Autoritatea Națională de Integritate, controlul averii și al intereselor personale se

extinde asupra membrilor de familie, părinților/socrilor și copiilor majori ai

persoanei supuse controlului. Dacă persoana supusă controlului se află în concubinaj

cu o altă persoană, verificarea se va extinde și asupra averii acestei persoane.

Comisia de evaluare a indicat că dubiile sale au apărut ca urmare a faptului că,

în anul 2019, mama candidatului, **** **** și-a procurat autoturism de model

Range Rover și socrul acestuia a cumpărat un mijloc de transport de model BMW

**** ****.

Ce ține de mijlocul de transport procurat de **** ****, Comisia de evaluare a

reținut că, conform informațiilor furnizate de Serviciul Fiscal de Stat, venitul mamei

candidatului, pentru perioada anului 2007- mijlocul anului 2019, a fost de 1.043.878

de lei. Fiind întrebat despre sursa mijloacelor financiare pe care mama sa le-a folosit

pentru a procura automobilul, candidatul a răspuns în runda de întrebări că mama lui

a luat în acest scop un credit de consum în valoare de 200.000 de lei.

Ulterior, în cadrul audierii candidatul a menționat că, în perioada anilor 2001-

2014, tatăl său a activat în afara țării și respectiv o parte din bani pentru

achiziționarea acestui automobil puteau fi luați din veniturile obținute de către

ultimul.

La fel, Comisia de evaluare a reținut că, în cadrul audierii candidatul a

contestat, pentru prima dată, prețurile pentru astfel de automobile, indicând că

acestea nu ar trebui să fie mai mari de circa 12 000 de euro, ca mai târziu să afirme

că mama sa a procurat automobilul la un preț mult mai mic și anume la 5000 de euro,

deoarece existau unele defecțiuni tehnice care necesitau reparate, iar întreținerea

acestui mijloc este costisitoare, fără a prezenta în susținerea poziției sale copia

contractului de vânzare-cumpărare, cât și înscrisuri care ar proba reparațiile

efectuate la automobil.

Comisia de evaluare a avut rezerve față de argumentul reclamantului precum

că tatăl candidatului a activat în perioada anilor 2001-2014 în afara țării, deoarece

evenimentele pretinse nu au fost susținute sau confirmate prin informație sau

document justificativ cu privire la veniturile tatălui, sau de vreo declarație a unei

persoane care are cunoștință directă de evenimente, cum ar fi mama sau chiar însăși

tatăl candidatului.

În consecință, Comisia de evaluare a conchis că este dificil credibil faptul că,

chiar dacă de către **** **** a fost luat un credit de consum pentru achiziționarea

autoturismului, acesta a putut acoperi integral costul mijlocului de transport,

deoarece din materialele colectate se denotă că valoarea automobilului este

aproximativ echivalentă cu salariul cumulat pentru patru ani a mamei candidatului,

în perioada 2007-mijlocul anului 2019, iar alte probe justificative nu au fost

prezentate de către candidat.

Ce ține de mijlocul de transport procurat de socrul candidatului, Comisia de

evaluare a reținut că, reclamantul în runda de întrebări a comunicat că automobilul

de model BMW **** **** a aparținut unei companii, fiind procurat de socrul său

în rate.

În cadrul audierii publice, reclamantul a contestat valoarea autoturismului, așa

cum a fost prezentată de către Comisia de evaluare și a declarat că valoarea reală a

fost mai mică aproximativ cu 4000 de euro, însă nu a prezentat nici un document

care să certifice acest fapt.

Prin urmare, Comisia de evaluare a avut dubii în privința argumentului

reclamantului precum că prețul pentru automobilul de model BMW **** ****a fost

achitat de către socrul acestuia în rate începând cu anul 2019 și finalizat în 2022,

deoarece nu au fost oferite explicații cu privire la sursa mijloacelor financiare

utilizate de socrii acestuia pentru achiziționarea chiar și în rate a automobilului

enunțat, or, potrivit informației eliberate de Serviciul Fiscal de Stat, socrul

candidatului nu a avut venituri în perioada anilor 2007-2011, în afară de 10 lei MDL

conform declarației din 2010, în perioada anilor 2012-2017 a avut un venit brut de

535414 de lei MDL (estimativ 26 770 Euro), iar începând cu anul 2018 nu a

înregistrat venituri.

Cu referire la donația a unui apartament către soția candidatului în anul 2013 și

ulterior vinderea acestuia în anul 2018, Comisia de evaluare a reținut că, în anul

2013, soția candidatului a primit de la o companie cu titlu de donație un apartament

cu suprafața de 153,8 m.p., amplasat în mun. Chișinău, a cărui valoare cadastrală

era de 847326 de lei MDL, însă prețul real stabilit în contractul enunțat de către

părți a fost de 1 401074 de lei MDL.

În răspunsul său la întrebările Comisiei, candidatul a indicat că soția sa nu-și

aduce aminte modalitatea prin care a intrat în proprietate asupra acelui apartament,

iar în cadrul audierii publice a informat, pentru prima dată, că apartamentul enunțat

nu a fost donat soției sale, ci i-a fost transmis în baza contractului de vânzare –

cumpărare și că a fost o inițiativă a socrilor săi de a investi în acest apartament, fără

a putea explica plauzibil de ce această tranzacție a îmbrăcat forma unui contract de

donație. În final, a menționat că tranzacția în cauză s-a încheiat la cererea notarului

sub forma contractului de donație.

Comisia de evaluare a avut rezerve cu privire la argumentul reclamantului că

soția sa a semnat contractul de donație la cererea notarului, or, potrivit art. 195 din

Codul civil, actul juridic civil este manifestarea de către persoane fizice și juridice

a voinței îndreptate spre nașterea, modificarea sau stingerea drepturilor și obligațiilor

civile, dar nicidecum la indicarea terților de a efectua sau nu o anumită acțiune, ceea

ce a dus la apariția dubiilor cu privire la corectitudinea îmbrăcării juridice a acestei

tranzacții, însă care nu au fost înlăturate de către candidat nici în cadrul audierii, nici

în ședința de judecată.

Subsecvent, Comisia de evaluare a reținut că, conform informațiilor eliberate

de Serviciul Fiscal de Stat, venitul socrilor candidatului a fost, înainte de 2013, doar

suma de 2395 lei MDL,

Fiind întrebat despre sursa mijloacelor financiare pe care socrii săi le-au folosit

pentru a procura apartamentul la prețul de 1401074 lei MDL, candidatul a explicat

că socrii săi au desfășurat activitate economică, începând cu anul 1998, în

Transnistria, având în proprietate un magazin alimentar, care a fost la acel moment

singura lor sursă de existență, iar în prezent dau în locațiune acel spațiu comercial

și au venit din creșterea bovinelor, vânzarea produselor lactate și a miezului de nucă.

Prin urmare, Comisia de evaluare a considerat neplauzibilă explicația

candidatului cu privire la sursa mijloacelor financiare pe care socrii săi le-au folosit

pentru achiziționarea bunului imobil, deoarece nu au fost susținute sau confirmate

prin informație sau documente justificative cu privire la veniturile socrilor săi, sau

de vreo declarație a unei persoane care are cunoștință directă de evenimente.

La fel, candidatului i s-a solicitat să explice de ce socrii săi au fost de acord să

vândă apartamentul în 2018 la prețul de doar 847325 lei MDL, care a fost cu 553749

lei MDL mai puțin decât prețul de cumpărare din 2013 și tot atunci să plătească

datoriile fiului lor de aproximativ 45 000-50000 de euro, însă reclamantul nu a putut

să prezinte explicații elocvente privitor la aceste circumstanțe.

Totodată, Comisia de evaluare a mai indicat că, pe de o parte, candidatul a

declarat în cadrul audierii publice că soția sa nu a contribuit financiar la

achiziționarea apartamentului în 2013 și nu a primit, în anul 2018, careva bani din

vânzarea bunului de imobil, pe de altă parte, afirmând că soția sa a suferit pierderi

financiare în legătură cu acest apartament, deoarece nu a reușit să-l vândă la prețul

de piață, astfel concluzionând că reclamantul a furnizat declarații contradictorii, prin

ce a dus la amplificarea dubiilor.

Așadar, este de menționat că, Comisia de evaluare a executat cu diligență toate

obligațiile în sarcina sa, prevăzute de Legea nr. 26 din 10 martie 2022 privind unele

măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de

autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, și anume a încercat să obțină

informații relevante de la persoane fizice și juridice de drept public sau privat,

inclusiv de la instituțiile financiare, documentele necesare pentru realizarea

evaluării.

Dar, atunci când a constatat anumite neclarități, Comisia de evaluare a oferit

reclamantului posibilitatea de a le elucida, prin prezentarea datelor și informațiilor

suplimentare (în sensul art.10 alin.(7) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022 privind

unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de

autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor), oferind un termen suficient

pentru prezentarea înscrisurilor, informațiilor și explicațiilor suplimentare pentru

înlăturarea dubiilor apărute asupra unor circumstanțe și doar care pot fi acordate

nemijlocit de către candidatul evaluării.

Însă, la caz, se constată că, reclamantul nu și-a exercitat pe deplin acest drept,

având un comportament pasiv ce ține de prezentarea și furnizarea probelor și

informațiilor solicitate, iar acest fapt a dus la imposibilitatea Comisiei de evaluare

de a verifica circumstanțele în privința căruia i-a apărut dubii și a desființa dubiile

apărute în urma examinării dovezilor prezentate suplimentar.

Completul de judecată special, reiterând faptul că reclamantul Gheorghe Graur

nu a reușit să înlăture în cadrul cercetării judecătorești dubiile apărute la Comisia de

evaluare, îndeosebi atrage atenție la aspectul referitor la conducerea unor mijloace

de transport de „lux”, gen Range Rover, BMW, Audi, fără ca să declare faptul

posesiei acestora.

Astfel, argumentele reclamantului, potrivit cărora el cu soția periodic, două-trei

ori pe lună, foloseau automobil Range Rover aparținând mamei, deși el era persoana

care încheia contractele de asigurare; periodic foloseau automobilul BMW

aparținând tatălui soției care locuiește în Transnistria; periodic luau pentru a se

deplasa automobile lăsate la parcarea administrată de fratele soției, sunt în mare

parte în contradicție vădită cu realitatea obiectivă existentă. Îndeosebi e

îngrijorătoare explicația referitoare la faptul împrumutului ocazional de la parcarea

fratelui soției a unor automobile scumpe pentru necesități personale. Potrivit

reclamantului, atât Comisia de evaluare, cât și instanța de judecată, urmau să accepte

că fratele soției, fiind un antreprenor, adică o persoană care în mod normal știe să

calculeze orice bănuț dacă dorește să reușească în acest domeniu, le acorda fără a fi

asigurate, adică cu riscul deteriorării parțiale sau totale fără posibilitatea recuperării

prejudiciului în caz de accident, automobile aflate la parcare pentru vânzare și care

aparțineau nu fratelui, ci clienților acestuia, pentru deplasări în interese de familie și

nu cele mai ieftine, pentru a reduce pierderile în caz de accident, ci unele foarte

costisitoare. Este evident că situația descrisă nu are nimic comun cu realitatea, iar

explicația plauzibilă cea mai evidentă ar consta în faptul că soții Graur ar avea

periodic, în posesia sa efectivă, unele automobile de „lux”, fără ca să le declare,

oricare ar fi motivele nedeclarării.

Ce ține de argumentul reclamantului precum că Comisia de evaluare urma să

verifice integritatea sa financiară doar din momentul accederii sale în funcția de

procuror și încheierii relațiilor de căsătorie, Completul de judecată special îl

apreciază neîntemeiat, deoarece împuternicirile acordate de legiuitor Comisiei de

evaluare pentru verificarea situației financiare a candidaților evaluării nu sunt

restrânse în timp, adică să verifice integritatea financiară a acestora doar în perioada

accederii în funcție de procuror/judecător și până la începerea activității Comisiei,

dar i-a fost acordat un drept mai larg și anume de a verifica averea candidatului, cât

și a rudelor acestuia în ultimii 15 ani. Așadar, Comisia și-a exercitat atribuțiile sale

în conformitate cu prevederile art. 8 alin. (4) lit. b) din Legea nr. 26 din 10 martie

2022 privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în

organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor.

Prin urmare, verificând averea rudelor candidatului, Comisia de evaluare și-a

realizat mandatul în conformitate cu legislația în vigoare, or, art. 2 alin. (2) din Legea

nr. 26 din 10 martie 2022 privind unele măsuri aferente selectării candidaților la

funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor

stipulează expres că, în contextul evaluării candidaților menționați la alin. (1) este

verificată și averea persoanelor apropiate candidaților, astfel cum acestea sunt

definite în Legea nr. 133/2016 privind declararea averii și a intereselor personale,

precum și a persoanelor menționate la art. 33 alin. (4) și (5) din Legea nr. 132/2016

cu privire la Autoritatea Națională de Integritate.

Așadar, Completul de judecată special notează că, prin depunerea dosarului

personal și menținerea în continuare a intenției de a participa la concursul pentru

alegerea în funcția de membru al Consiliului Superior al Procurorilor, manifestată

inclusiv prin prezentarea în fața Comisiei independente de evaluare a integrității

candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor

și procurorilor, reclamantul în mod benevol a acceptat consecințele unei deciziei

eventual nefavorabile a Comisiei de evaluare.

Cu referire la încălcările Regulamentului circulației rutiere, conducerea

automobilului în stare de ebrietate alcoolică și acte de huliganism, reiterate în

decizia contestată, Completul de judecată special relevă următoarele.

Potrivit Legii nr. 26/2022 nr. 26 din 10 martie 2022 privind unele măsuri

aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare

ale judecătorilor și procurorilor, la evaluarea integrității candidatului la funcția de

membru al Consiliului Superior a Procurorilor, Comisia de evaluare verifică

comportamentul procurorului pentru a stabili dacă acesta corespunde criteriilor de

integritate etică și financiară și dacă poate fi recomandat Adunării Generale a

Procurorilor pentru a fi ales în funcția la care aspiră. În acest caz, comportamentul

candidatului este evaluat prin raportare atât la reglementările legale în materie, cât

și la principiile relevante domeniului respectiv.

La acest segment relevanță au prevederile art. 8 alin. (1), alin. (2) lit. a), alin.

(3), art. 13 alin. (5) din Legea nr. 26/2022, care stipulează că, în sensul prezentei

legi, evaluarea integrității candidaților constă în verificarea integrității etice și a

integrității financiare a acestora. Se consideră că un candidat corespunde criteriului

de integritate etică dacă: a) nu a încălcat grav regulile de etică și conduită

profesională a judecătorilor, a procurorilor sau, după caz, a altor profesii, precum și

nu a admis, în activitatea sa, acțiuni sau inacțiuni reprobabile, care ar fi inexplicabile

din punctul de vedere al unui profesionist în domeniul dreptului și al unui observator

imparțial. Se consideră că un candidat nu întrunește criteriile de integritate dacă s-a

constatat existența unor dubii serioase privind conformitatea candidatului cu

cerințele prevăzute la art. 8, care nu au fost înlăturate de către persoana evaluată. În

cazul lipsei unor reguli de etică și conduită aprobate pentru domeniul în care

activează sau a activat candidatul, se verifică dacă comportamentul din trecut al

candidatului provoacă sau nu suspiciuni rezonabile referitoare la corespunderea

acestuia cu standardele etice și de conduită stabilite pentru judecători și procurori.

Mai mult, potrivit art. 5 alin. (2) din Regulamentul de evaluare al Comisiei

independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele

de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, în temeiul Legii nr. 26/2022,

adoptat în cadrul ședinței Comisiei independente de evaluare din 02 mai 2022, cu

ulterioarele modificări, la evaluarea conformității cu criteriul de integritate etică,

Comisia poate lua în considerare seriozitatea sau gravitatea, contextul adiacent și

premeditarea asociată oricărui incident de integritate etică și, în cazul incidentelor

minore, dacă a existat o perioadă de timp suficientă fără incidente ulterioare. La

determinarea gravității, Comisia va lua în considerare toate circumstanțele, care să

cuprindă, dar fără a se limita la următoarele : a. dacă incidentul a fost un eveniment

singular; b. lipsa unor prejudicii sau producerea de prejudicii nesemnificative în

adresa intereselor private sau publice (inclusiv încrederii publice) – cum ar fi o

încălcare obișnuită a regulamentului rutier; c. sau care nu este perceput de către un

observator obiectiv drept atitudine lipsită de respect față de ordinea socială care

decurge din nerespectarea regulilor și regulamentelor

La caz, Comisia de evaluare a indicat că, în cadrul discuției cu candidatul cu

privire la încălcările regulilor de circulație rutieră, reclamantul a menționat că ar fi

putut profita de poziția sa de procuror și astfel să evite să achite amenzile pentru

aceste încălcări. Fiind întrebat ce a avut în vedere prin a „profita de poziția sa”,

reclamantul a susținut că s-ar fi putut angaja într-o discuție cu inspectorul de poliție,

explicându-i că atât inspectorul de poliție, cât și el lucrează în același sistem de drept

și prin urmare, l-ar fi convins să nu-i aplice sancțiunea.

Având în vedere că reclamantul a admis posibilitatea evitării tragerii la

răspundere contravențională, inclusiv și aplicării sancțiunii contravenționale prin

folosirea prerogativelor funcțiile sale, Comisia de evaluare a susținut că această

abordare ar constitui o încălcare flagrantă a obligațiilor sale etice, deoarece pct.

6.2.5. din Codul de etică al procurorilor, aprobat prin hotărârea nr. 4 din 27 mai 2016

a Adunării Generale a Procurorilor, prevede în mod exhaustiv că procurorul trebuie

să nu folosească prerogativele funcției pentru a influența deciziile altor instituții sau

persoane care activează atît în domeniul public, cît și în cel privat,

Or, procurorul fiind o persoană cu demnitate publică, trebuie să corespundă

celor mai mari așteptări, deoarece comportamentul decent, onest, în familie și în

societate, constituie, în fapt, un reper moral coordonator pentru membrii societății și

respectiv, trebuie să reziste tuturor tentațiilor de a se angaja în activități ilegale

pentru câștigurile sale personale, iar abaterile acestuia de la normele de conduită ar

putea fi percepută de către un observator obiectiv drept atitudine lipsită de respect

față de ordinea socială, ceea ce se atestă la caz.

Astfel, Comisia de evaluare a reținut că, la 18 august 2012, ora 05:30,

candidatul a fost oprit de inspectori de poliție pentru conducerea unui automobil în

stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat, fiind imputată comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 264/1 din Codul penal, iar pe baza sfatului avocatului său, a pledat

vinovat, iar la 1 noiembrie a fost găsit vinovat de comiterea contravenției, fiindu-i

aplicată sancțiunea sub formă de amendă în mărime de 2000 lei.

Comisia de evaluare a respins argumentul candidatului, invocat în cadrul

audierii, precum că nu a fost oprit în timp ce conducea automobilul, ci oprit în timp

ce se afla într-un automobil staționat în parcarea unei benzinării, când a pornit

motorul pentru a porni încălzirea în interiorul acestuia, deoarece reclamantul a

acceptat fără rezervări cele invocate în actele procesuale, deoarece nu a contestat

corectitudinea acestora și a pledat vinovat conform circumstanțelor indicate de către

inspectorii de poliție, or, potrivit înregistrărilor medicale s-a stabilit nivel ridicat de

alcool în sânge și în aerul expirat, indicând astfel o stare avansată de ebrietate

alcoolică.

Mai mult, candidatul a fost sancționat contravențional pentru acte de

huliganism puțin agravat, a confirmat că a fost implicat doar în cazul din huliganism

ce a avut loc în anul 2014, iar ce ține de celălalt act a susținut că nu a fost comis de

el, însă fiind rugat să explice de ce în actele din dosar a fost inclus codul său

personal, nu a putu să explice, iar aceste inadvertențe ale candidatului au creat dubii

Comisiei de evaluare cu privire la integritatea etică a candidatului.

La fel, Comisia de evaluare a avut rezerve în ceea ce ține de onestitatea

candidatului cu privire la îndeplinirea chestionarului cu privire la integritatea etică

a candidatului, deoarece s-a eschivat să răspundă la întrebările sub nr. 1 și nr. 4 și

nu a indicat că a fost parte într-un proces penal sau contravențional și că a fost

sancționat pentru conducerea autoturismului în stare de ebrietate, astfel, fiind

ignorate dispozițiile pct. 6.1.2 din Codul de etică al procurorilor, aprobat prin

hotărârea nr. 4 din 27 mai 2016 a Adunării Generale a Procurorilor, potrivit cărora

procurorul trebuie să acționeze în mod echitabil și onest.

Prin urmare, Completul de judecată special conchide că neconsecvențele și

explicațiile incoerente ale candidatului cu privire la aspectele supuse evaluării au

subminat credibilitatea candidatului în fața Comisiei de evaluare în ceea ce privește

explicațiile sale pentru imposibilitatea demonstrării sursei de proveniență pentru

procurarea bunurilor de către părinți și socri, beneficiile financiare pe care soția

candidatului le-a avut în legătură cu donația/achiziționarea unui apartament în 2013,

conducerea automobilului în stare de ebrietate și acte de huliganism, iar aceste

circumstanțe au fost suficiente pentru ca Comisia de evaluare să constate existența

unor dubii serioase privind conformitatea candidatului cu cerințele prevăzute la art.8

din Legea nr. 26 din 10 martie 2022.

Cu referire la alegațiile reclamantului privind membrii Comisiei de evaluare și

activitatea acesteia, Completul de judecată special notează că acestea nu pot constitui

ca temei pentru argumentarea unor erori procedurale grave care să afecteze

caracterul echitabil al procedurii de evaluare a candidatului și nici a unor

circumstanțe care puteau conduce la promovarea evaluării de către reclamant. Or, în

corespundere cu prevederile art. 4 din Legea privind unele măsuri aferente selectării

candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor

și procurorilor nr. 26 din 10 martie 2022, Comisia de evaluare are independență

funcțională și autonomie decizională față de orice persoane fizice sau juridice,

indiferent de forma juridică de organizare a acestora, inclusiv față de formațiunile

politice și partenerii de dezvoltare care au participat la desemnarea membrilor

acesteia. În activitatea sa, Comisia de evaluare se conduce de Constituția Republicii

Moldova, de prezenta lege și de alte acte normative ce reglementează domeniile

conexe activității sale. Comisia de evaluare funcționează în baza regulamentului

propriu de organizare și funcționare, aprobat de către aceasta.

Astfel, Completul de judecată special reține că reclamantul nu a prezentat pe

parcursul procedurii de evaluare, dar nici în fața instanței de judecată, probe care ar

răsturna situația constatată de către Comisia de evaluare sau alte circumstanțe care

puteau duce la promovarea evaluării de către candidat. Or, la examinarea

contestației, Completul de judecată special nu trebuie să reevalueze circumstanțele

evaluate deja de Comisie, ci să se pronunțe doar asupra faptului dacă au apărut

circumstanțe noi, care puteau conduce la promovarea evaluării de către candidat,

însă nu au fost examinate anterior în procesul de evaluare.

Potrivit art. 14 alin. (8) din Legea privind unele măsuri aferente selectării

candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor

și procurorilor nr. 26 din 10 martie 2022, la examinarea cererii de contestare a

deciziei Comisiei de evaluare, Completul de judecată special din cadrul Curții

Supreme de Justiție poate adopta una dintre următoarele decizii:

a) respingerea cererii de contestare;

b) admiterea cererii de contestare și dispunerea reevaluării candidaților care nu

au promovat evaluarea, dacă constată că, în cadrul procedurii de evaluare, Comisia

de evaluare a admis unele erori procedurale grave, care afectează caracterul echitabil

al procedurii de evaluare, și că există circumstanțe care puteau duce la promovarea

evaluării de către candidat.

Prin urmare, ținând cont de normele legale citate mai sus și de faptul că obiect

al prezentei acțiuni îl constituie decizia Comisiei independente de evaluare a

integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale

judecătorilor și procurorilor nr. 45 din 4 iulie 2023 cu privire la nepromovarea

evaluării de către candidatul Gheorghe Graur, Completul de judecată special

menționează că, la caz, urmează să verifice dacă în cadrul procedurii de evaluare au

fost admise erori procedurale grave de către Comisia de evaluare, care afectează

caracterul echitabil al procedurii de evaluare și existența unor circumstanțe care

puteau duce la promovarea evaluării de către candidat. Or, la examinarea prezentei

cereri de contestare, Completul de judecată special nu are dreptul să depășească

limitele acesteia și împuternicirile oferite de legiuitor la examinarea cererii de

contestare a deciziei Comisiei de evaluare, stabilite în mod imperativ la art. 14 alin.

(8) din Legea privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de

membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor nr. 26 din

10 martie 2022, în temeiul Hotărârii Curții Constituționale nr. 5 din 14 februarie

2023 privind excepțiile de neconstituționalitate a unor prevederi din Legea nr.26 din

10 martie 2022 privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de

membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor.

Completul de judecată special relevă că, în pct. 81 din Hotărârea nr. 5 din 14

februarie 2023 privind excepțiile de neconstituționalitate a unor prevederi din Legea

nr.26 din 10 martie 2022, Curtea Constituțională a stabilit că legea trebuie să prevadă

un remediu în cazurile în care candidatului nu i-au fost asigurate drepturile

procedurale în cadrul procedurii de evaluare. În funcție de eventualele carențe

procedurale admise la etapa evaluării, de natura dreptului procedural afectat, precum

și de circumstanțele particulare ale cauzei, Curtea reține că neasigurarea unui drept

procedural poate fi considerată o problemă centrală a litigiului.

În aprecierea sa, la pct. 78 din Hotărârea nr. 5 din 14 februarie 2023, Curtea

Constituțională verificând dacă dispozițiile contestate urmăresc realizarea unui scop

legitim, a reținut că în nota informativă la proiectul de Lege nu se regăsește niciun

argument cu privire la necesitatea limitării controlului judiciar al deciziilor Comisiei

de evaluare. Totuși, din opinia prezentată de autorități și din conținutul textului

contestat, Curtea a dedus că legislatorul a urmărit să evite situațiile de anulare a

deciziilor Comisiei de evaluare din cauza încălcării unor reguli de procedură

nesemnificative, iar pe de altă parte, pentru a asigura celeritatea soluționării

contestațiilor pentru a avea mai repede un Consiliu Superior al Magistraturii

funcțional. Curtea a reținut că aceste scopuri legitime pot fi încadrate în obiectivele

generale ale ordinii publice și garantării autorității și imparțialității justiției, stabilite

de articolul 54 alin.(2) din Constituție.

Verificând dacă dispozițiile contestate îi permit Completului de judecată

special al Curții Supreme de Justiție să „examineze suficient” problemele centrale

ale eventualelor litigii, Curtea Constituțională a admis că dispozițiile contestate sunt

apte să realizeze obiectivul urmărit de legislator, să evite situațiile de anulare a

deciziilor Comisiei de evaluare din cauza încălcării unor reguli de procedură

nesemnificative.

Completul de judecată special reține că, potrivit art. 12 alin.(4) din Legea nr.

26 din 10 martie 2022, candidatul are următoarele drepturi:

a) să participe la ședințele Comisiei de evaluare și să dea explicații verbale;

b) să fie asistat de un avocat sau de un avocat stagiar pe parcursul procedurii de

evaluare;

c) să ia cunoștință de materialele evaluării, cu cel puțin 3 zile până la audiere;

d) să prezinte, în formă scrisă, date și informații suplimentare pe care le

consideră necesare în vederea înlăturării suspiciunilor privind integritatea sa, dacă a

fost în imposibilitatea de a le prezenta anterior;

e) să conteste decizia Comisiei de evaluare.

Completul de judecată special reține că, noțiunea „drepturi și obligații cu

caracter civil” nu poate fi interpretată doar printr-o referință la dreptul intern al

statului pârât, este vorba de o noțiune „autonomă”, care reiese din Convenție. Art. 6

modul de stabilire a „contestației” (lege civilă, comercială, administrativă etc.) și de

autoritatea competentă să o soluționeze (instanță de drept comun, organ

administrativ etc.) [Georgiadis împotriva Greciei, pct. 34; Bochan împotriva

Ucrainei (nr. 2) (MC), pct. 43; Naït-Liman împotriva Elveției (MC), pct. 106]

Aplicabilitatea art. 6 § 1 în materie civilă depinde, în primul rând, de existența

unei „contestații” (în limba engleză, „dispute”). În plus, trebuie să se întemeieze pe

un „drept” care să poată fi pretins, cel puțin în mod credibil, recunoscut în dreptul

intern, indiferent dacă acest drept este sau nu protejat de Convenție. Trebuie să fie

vorba despre o contestație reală și serioasă, care poate privi atât existența însăși a

dreptului, cât și întinderea sa sau modalitățile sale de exercitare. În consecință,

rezultatul procedurii trebuie să fie în mod direct decisiv pentru dreptul „civil” în

cauză, o legătură foarte slabă ori consecințe îndepărtate nefiind suficiente pentru ca

art. 6 § 1 să fie aplicabil [Regner împotriva Republicii Cehe (MC), pct. 99; Károly

Nagy împotriva Ungariei (MC), pct. 60; Naït-Liman împotriva Elveției (MC), pct.

106].

Prin urmare, Completul de judecată special constată că, prin prisma art. 6 § 1

CEDO, a Hotărârii Curții Constituționale nr. 5 din 14 februarie 2023 și art. 12

alin.(4) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022, pentru a stabili dacă în cadrul procedurii

de evaluare Comisia de evaluare a admis unele erori procedurale grave care

afectează caracterul echitabil al procedurii de evaluare, urmează a fi verificat faptul

dacă reclamantului Gheorghe Graur i-au fost respectate drepturile procedurale

prevăzute de legea specială.

Așadar, în speță se atestă că Gheorghe Graur a participat la ședințele Comisiei

de evaluare și a oferit explicații verbale, a avut posibilitate să prezinte, în formă

scrisă, date și informații suplimentare pe care le consideră necesare în vederea

înlăturării suspiciunilor privind integritatea sa, dacă a fost în imposibilitatea de a le

prezenta anterior și a avut posibilitatea de a contesta decizia Comisiei de evaluare.

Mai mult, reclamantul Gheorghe Graur a fost informat despre dreptul de a face

cunoștință cu materialele dosarului administrativ, drept de care reclamantul a făcut

uz, la data de 22 mai 2023, în circumstanțele în care audierile publice s-au desfășurat

la data de 24 mai 2023. Prin urmare, a fost respectat dreptul candidatului de a se

familiariza cu materialele adunate de Comisie.

În context, Completul de judecată special conchide că reclamantul Gheorghe

Graur a beneficiat și a valorificat drepturile prevăzute în mod exhaustiv de articolul

12 alin.(4) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022.

Ce ține de argumentul reclamantului precum că Comisia de evaluare nu a

anexat la dosar, cât și nu i-a prezentat toate înscrisurile recepționate de la autoritățile

publice sau instituții pentru cunoștință, la caz, nota informativă eliberată de Centrul

Național Anticorupție, Completul de judecată special îl respinge, or, la solicitarea

instanței, reprezentanței pârâtei au prezentat acest document și prin vizualizarea

înscrisului dat, în ședință de judecată, s-a constatat că acesta nu reprezintă o sursă

primară, care ar conține informații despre candidatul evaluării, inclusiv al

persoanelor specificate la art. 2 alin. (2) din Legea privind unele măsuri aferente

selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale

judecătorilor și procurorilor nr. 26 din 10 martie 2022, însă, este o analiză succintă

efectuată de către instituție în baza informațiilor deținute.

Așadar, Comisia de evaluare a acționat conform Legii, a obținut informații din

mai multe surse pentru a evalua integritatea financiară și etică a candidatului, deci,

Comisia nu a ascuns nimic, iar acolo unde aceste surse au fost relevante și la care se

face referire în decizie, ele sunt în dosar pentru a crea certitudine candidatului, cât și

în eventualitatea controlului judiciar în cadrul instanței de judecată, de unde a

rezultat o concluzie sau alta a comisiei, iar celelalte acte care nu sunt relevante pentru

speță nu trebuiau de a fi anexate la dosarul cu acte relevante, la caz, nota informativă

a Centrului Național Anticorupție.

De asemenea, Completul de judecată special apreciază ca fiind pur declarativ

argumentul reclamantului că Comisia de evaluare nu a efectuat o corelare dintre

temeiul de drept și circumstanțele de fapt atestate, nemotivându-și decizia referitor

la integritatea etică a candidatului. Or, decizia Comisiei de evaluare cuprinde pentru

fiecare temei invocat atât argumentarea de fapt, cât și motivarea de drept.

Având în vedere cele enunțate supra, Completul de judecată special relevă că,

în litigiul dedus judecății nu se regăsesc temeiuri legale de a anula decizia Comisiei

independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele

de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor nr. 45 din 04 iulie 2023 cu

privire la candidatura lui Gheorghe Graur. Or, actul administrativ supus controlului

judiciar este emis conform prevederilor legii, nefiind constatată existența unor

circumstanțe care puteau duce la promovarea evaluării de către candidat, iar în

cadrul procedurii de evaluare nu au fost admise erori procedurale grave de către

Comisia de evaluare, care să afecteze caracterul echitabil al procedurii de evaluare,

astfel că cererea de contestare depusă de Gheorghe Graur este neîntemeiată și

urmează a fi respinsă.

În conformitate cu art. 14 alin. (6), alin. (8) lit. a), alin. (9) din Legea privind

unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de

autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor nr. 26 din 10 martie 2022,

Completul de judecată special, instituit în cadrul Curții Supreme de Justiție, pentru

examinarea contestațiilor declarate împotriva deciziilor Comisiei independente de

evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de

autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor

d e c i d e:

Se respinge cererea de contestare depusă de Gheorghe Graur împotriva

Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru

în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor privind anularea

deciziei nr. 45 din 04 iulie 2023 cu privire la candidatura lui Gheorghe Graur,

candidat la funcția de membru în Consiliul Superior al Procurorilor și dispunerea

reluării procedurii de evaluare a candidatului.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței, judecător Ion Malanciuc

Judecători Oxana Parfeni

Aliona Donos