3d-11/24 — anularea actului administrativ

3d-11/24 — anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

H O T Ă R Â R E

În numele legii

cu privire la acțiunea depusă de

Eugen Popovici împotriva Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la

anularea Hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 475/30 din 24 octombrie

2023 și obligarea pârâtei să emită hotărârea privind înaintarea propunerii de numire a

reclamantului în funcție până la atingerea plafonului de vârstă.

Legalitatea hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii privind respingerea cererii de numire a

judecătorului până la atingerea plafonului de vârstă, sub aspectul exercitării dreptului discreționar

al autorității, al incidenței principiului reputației ireproșabile, al autorității de lucru judecat a

hotărârilor de clasare penală și disciplinară, precum și al obligației de motivare a actului

administrativ individual.

(Dosarul nr. 3d-11/24

NR. PIGD 2-24017230-01-3d-13022024)

17 aprilie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în ședință de judecată publică cererea de chemare în judecată

depusă de Eugen Popovici împotriva Consiliului Superior al Magistraturii,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Diana Stănilă,

Ion Malanciuc, judecători,

Cu participarea grefierului, Dumitru Efros

constată următoarele:

ÎN FAPT

A. Poziția reclamantului

fiind reprezentat de avocatul Olga Burea, a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Consiliului Superior al Magistraturii, solicitând anularea Hotărârii

Consiliului Superior al Magistraturii nr. 475/30 din 24 octombrie 2023 și obligarea

pârâtului să emită hotărârea privind înaintarea propunerii de numire a reclamantului

în funcție până la atingerea plafonului de vârstă.

Hotărârea nr. 475/30 din 24 octombrie 2023 „Cu privire la cererea Judecătorului

Eugen Popovici privind înaintarea propunerii de numire în funcție până la atingerea

plafonului de vârstă”, prin care Consiliul Superior al Magistraturii a respins cererea

sa și a hotărât înaintarea propunerii către Președintele Republicii Moldova pentru

eliberarea sa din funcția de judecător al Judecătoriei Orhei, în temeiul art. 25 alin.

(1) lit. k) din Legea nr. 544/1995, în redacția anterioară datei de 26 august 2022.

selecția și cariera judecătorilor nr. 24/4 din 31 martie 2016, a fost admis să participe

la concursul pentru suplinirea funcțiilor vacante de judecător, iar la 15 martie 2017,

prin Decretul Președintelui Republicii Moldova nr. 75-VIII, a fost numit în funcția

de judecător la Judecătoria Orhei, sediul central, pentru un termen de cinci ani.

Magistraturii nr. 522/24, s-a dispus suspendarea reclamantului din funcție, în temeiul

demersului Procurorului General, până la adoptarea unei hotărâri definitive pe cauza

penală aflată pe rol.

Hotărârea Curții de Apel Chișinău din 27 iunie 2019, acțiunea sa a fost respinsă,

soluție menținută ulterior prin Decizia Curții Supreme de Justiție din 6 noiembrie

2019.

2020, s-a dispus scoaterea reclamantului de sub urmărire penală și clasarea cauzei

penale, constatându-se inexistența circumstanțelor de pretindere, acceptare sau

primire de bani în exercitarea atribuțiilor sale, iar ordonanța a devenit definitivă prin

neatacare.

Magistraturii pentru reîncadrarea sa în funcția de judecător, iar prin Hotărârea din 7

iulie 2020, Consiliul a dispus anularea suspendării și reluarea activității sale la

Judecătoria Orhei, cu repunerea în toate drepturile avute anterior.

Victor Pruteanu a întocmit o autosesizare pentru a verifica existența unor eventuale

abateri disciplinare, însă, la 18 septembrie 2020, prin Hotărârea Colegiului

disciplinar nr. 23/6, s-a dispus încetarea procedurii disciplinare în privința sa,

constatându-se că nu a fost săvârșită nicio abatere disciplinară. Hotărârea Colegiului

disciplinar a rămas definitivă prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 20 aprilie

2022.

a depus cerere către Consiliul Superior al Magistraturii pentru numirea în funcția de

judecător până la atingerea plafonului de vârstă și inițierea procedurii de evaluare a

performanțelor. Prin Hotărârea nr. 26/2 din 22 martie 2022, Consiliul a dispus

remiterea materialelor către Colegiul pentru evaluarea performanțelor judecătorilor

în vederea realizării procedurilor necesare.

Victor Pruteanu nr. 1299m din 19 mai 2023, s-a concluzionat că acesta îndeplinește

condițiile legale pentru a fi numit în funcție până la atingerea plafonului de vârstă și

că CSM urma să adopte hotărârea corespunzătoare.

475/30 din 24 octombrie 2023, Consiliul a respins cererea reclamantului, invocând

suspiciuni privind reputația acestuia, bazate pe pretinse întâlniri și discuții cu

participanți la procese, aspecte legate de dosarul penal clasat deja definitiv în anul

2020.

prin ordonanța de clasare a cauzei penale, cât și prin hotărârile definitive pronunțate

în procedura disciplinară, și că hotărârea contestată este nelegală, fiind întemeiată

pe considerente subiective, încălcând principiile legalității, imparțialității, bunei-

credințe și proporționalității.

prevederilor art. 6 și art. 8 din CEDO, încalcă art. 10 și 11 din Legea nr. 947/1996

privind Consiliul Superior al Magistraturii, nu respectă criteriile prevăzute de art. 3

din Legea nr. 147/2023 privind selecția și evaluarea performanțelor judecătorilor,

contravine art. 6 alin. (4) din Legea nr. 544/1995 privind statutul judecătorului și nu

îndeplinește cerințele de motivare prevăzute la art. 31 și art. 118 Cod administrativ.

contestație disciplinară anterioară, fără a conține o motivare proprie, și că ignoră

autoritatea de lucru judecat a ordonanței de clasare și a hotărârilor judecătorești

definitive, încălcând astfel prezumția de nevinovăție.

Magistraturii nr. 475/30 din 24 octombrie 2023 este ilegală și neîntemeiată.

Burea, a depus un supliment la cererea de chemare în judecată, prin care a adus în

atenția instanței circumstanțe de fapt și motive de drept survenite ulterior depunerii

acțiunii inițiale, considerate relevante pentru soluționarea completă și corectă a

litigiului.

rând, încălcarea principiului imparțialității, arătând că Aliona Miron, în calitate de

membru al Consiliului Superior al Magistraturii, trebuia să se autorecuze întrucât

anterior, ca judecător la Curtea Supremă de Justiție, soluționase cereri privind

suspendarea executării Hotărârii nr. 475/30 din 24 octombrie 2023.

obiective asupra imparțialității procedurii administrative, fiind astfel încălcate

prevederile art. 18 din Legea nr. 947/1996 privind Consiliul Superior al Magistraturii

și standardele CEDO.

eliberarea sa din funcție nu a fost finalizată printr-un act propriu al Consiliului, ci s-

a încheiat prin emiterea Decretului Președintelui Republicii Moldova, fără

informarea corespunzătoare a reclamantului despre acțiunile întreprinse.

rezonabil de soluționare contravin dispozițiilor art. 69, 70 și 78 din Codul

administrativ.

exercitat în mod nejustificat, susținând că, în lipsa unor suspiciuni rezonabile privind

integritatea sa, Consiliul era obligat să dispună numirea sa în funcție până la

atingerea plafonului de vârstă, în conformitate cu jurisprudența Curții

Constituționale, în special Hotărârea nr. 38 din 7 decembrie 2021.

B. Poziția pârâtului

cererea de chemare în judecată formulată de Eugen Popovici împotriva Consiliului

Superior al Magistraturii, solicitând respingerea acțiunii ca fiind neîntemeiată.

arătând că numirea judecătorilor în funcție până la atingerea plafonului de vârstă

constituie o prerogativă ce ține de competența sa exclusivă, în temeiul art. 116 alin.

(2) din Constituția Republicii Moldova, în vigoare până la 1 aprilie 2022, și al

prevederilor legilor organice privind statutul judecătorului.

expirarea termenului inițial de 5 ani, judecătorii urmează să fie numiți în funcție până

la atingerea plafonului de vârstă, însă această numire nu se realizează automat,

Consiliul păstrând dreptul de a verifica integritatea și conduita judecătorului în cazul

existenței unor suspiciuni rezonabile, inclusiv prin solicitarea unui control

suplimentar de către Inspecția Judiciară.

privind integritatea și conduita sa, generate de circumstanțe reținute în dosarul penal

clasat în anul 2020, precum și de faptele analizate în cadrul procedurilor disciplinare

anterioare.

prin Ordonanța procurorului din 5 mai 2020, în ședința Plenului Consiliului Superior

al Magistraturii din 24 octombrie 2023 au fost readuse în discuție aspecte din acea

cauză, inclusiv declarații potrivit cărora reclamantul ar fi primit bani de la un

participant la proces, precum și operațiuni bancare efectuate de fosta soție a

reclamantului.

răspundă la întrebările adresate privind aceste circumstanțe, invocând că dosarul se

află în curs de examinare în instanța de judecată și că nu este corect să se pronunțe

asupra fondului.

Judecătorului, precum și jurisprudenței Curții Constituționale, Consiliul Superior al

Magistraturii are competența de a aprecia integritatea și conduita unui judecător, iar

în cazul reclamantului, faptele expuse, chiar dacă nu au întrunit elementele

constitutive ale unei infracțiuni, afectează grav imaginea justiției și încrederea

publicului în sistemul judecătoresc.

public de a avea un sistem judecătoresc credibil și integru prevalează asupra

interesului personal al reclamantului de a fi numit în funcție până la atingerea

plafonului de vârstă.

sancțiune disciplinară, ci o decizie administrativă adoptată în limitele competenței

sale legale, iar Consiliul și-a exercitat dreptul discreționar cu respectarea principiilor

legalității, oportunității și echității.

acțiunii ca fiind neîntemeiată, susținând că Hotărârea nr. 475/30 din 24 octombrie

2023 a fost emisă în condiții de legalitate, pe baza unei analize temeinice a

circumstanțelor de fapt și de drept, și că nu sunt întrunite condițiile pentru anularea

acesteia.

C. Poziția părților în ședință publică

publică, în cadrul ședinței de judecată desfășurate la data de 17 aprilie 2025, dată la

care a fost pronunțat dispozitivul hotărârii.

însă aceasta nu a avut loc. La data de 18 februarie 2025, avocata reclamantului a

depus cerere de amânare a ședinței de judecată. Ulterior, ședința a fost fixată pentru

data de 17 aprilie 2025, despre care părțile au fost notificate.

a ședinței de judecată. În cadrul ședinței din 17 aprilie 2025, completul de judecată

a respins cererea de amânare și a considerat posibilă examinarea cauzei în lipsa

reclamantului, reținând că anterior ședința fusese amânată o dată.

care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.

de judecată.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

normele procedurale aplicabile în soluționarea cauzei în primă instanță, cât și

dispozițiile de drept material relevante pentru legalitatea Hotărârii Consiliului

Superior al Magistraturii nr. 475/30 din 24 octombrie 2023. Normele de drept

material sunt redate în forma în vigoare la data emiterii hotărârii contestate și pe

parcursul procedurii administrative privind cererea reclamantului de numire în

funcție până la atingerea plafonului de vârstă.

„Drept vătămat este orice drept sau libertate stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i se aduce

atingere prin activitate administrativă.”

„Dacă printr-o activitate administrativă se încalcă un drept legitim sau o libertate stabilită

prin lege, acest drept poate fi revendicat printr-o acțiune în contencios administrativ, cu privire la

care decid instanțele de judecată competente pentru examinarea procedurii de contencios

administrativ, conform prezentului cod.”

„Actele administrative individuale și operațiunile administrative scrise trebuie să fie

motivate..”

„Motivarea este operațiunea administrativă prin care se expun considerentele care justifică

emiterea unui act administrativ individual. În motivare se indică temeiurile esențiale de drept și de

fapt pe care le-a luat în considerare autoritatea publică pentru decizia sa. Din motivarea deciziilor

discreționare trebuie să poată fi recunoscute și punctele de vedere din care autoritatea publică a

reieșit la exercitarea dreptului discreționar. Motivarea trebuie să se refere și la argumentele expuse

în cadrul audierii.

(Motivarea completă a unui act administrativ individual cuprinde: a) motivarea în drept –

temeiul legal pentru emiterea actului administrativ, inclusiv formele procedurale obligatorii pe

care se bazează actul; b) motivarea în fapt – oportunitatea emiterii actului administrativ, inclusiv

modul de exercitare a dreptului discreționar, dacă este cazul; c) în cazul actelor administrative

defavorabile – o descriere succintă a procedurii administrative care a stat la baza emiterii actului:

investigații, probe, audieri, opinii ale participanților contrare conținutului final al actului etc.

Motivarea completă este obligatorie, este parte integrantă a actului administrativ individual

și condiționează legalitatea acestuia.”

„Orice persoană care revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea administrativă a

unei autorități publice poate înainta o acțiune în contencios administrativ.”

„Curtea Supremă de Justiție soluționează: a) în primă instanță, prin hotărâri irevocabile,

acțiunile în contencios administrativ privind contestarea hotărârilor Consiliului Superior al

Magistraturii și ale Consiliului Superior al Procurorilor;”

„Curtea Supremă de Justiție examinează acțiunile în contencios administrativ și cererile de

recurs în complete din 3 judecători.

În scopul uniformizării practicii judecătorești, completul din 3 judecători poate decide, prin

vot unanim, ca recursul considerat admisibil să fie examinat de un complet din 5 judecători, iar

completul din 5 judecători poate decide, prin vot unanim, ca recursul considerat admisibil să fie

examinat de un complet din 9 judecători.”

„În procedura în prima instanță, în procedura de apel și în procedura de examinare a

recursurilor împotriva încheierilor judecătorești se soluționează din oficiu probleme de fapt și de

drept.”

„O acțiune în contencios administrativ poate fi depusă pentru: a) anularea în tot sau în parte

a unui act administrativ individual (acțiune în contestare); b) obligarea autorității publice să emită

un act administrativ individual (acțiune în obligare); c) impunerea la acțiune, la tolerare a acțiunii

sau la inacțiune (acțiune în realizare); d) constatarea existenței sau inexistenței unui raport juridic

ori nulității unui act administrativ individual sau a unui contract administrativ (acțiune în

constatare); sau e) anularea în tot sau în parte a unui act administrativ normativ (acțiune de control

normativ).”

„Instanța verifică din oficiu dacă sunt întrunite condițiile pentru admisibilitatea unei acțiuni

în contenciosul administrativ.”

„Acțiunea în contestare și acțiunea în obligare se înaintează în decurs de 30 de zile, dacă

legea nu prevede altfel. Acest termen începe să curgă de la: a) data comunicării sau notificării

deciziei cu privire la cererea prealabilă sau data expirării termenului prevăzut de prezentul cod

pentru soluționarea acesteia; b) data comunicării sau notificării actului administrativ individual,

dacă legea nu prevede procedura prealabilă. Prevederile art.165 alin.(1) referitoare la

nesoluționarea în termen se aplică corespunzător.

Dacă informația cu privire la exercitarea căilor de atac nu se conține în actul administrativ

individual sau în decizia cu privire la cererea prealabilă ori este indicată incorect, înaintarea

acțiunii în contencios administrativ se admite în termen de un an de la comunicarea sau notificarea

actului administrativ sau a deciziei cu privire la cererea prealabilă.”

„Instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor

probelor legal admisibile, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a

probelor înaintate de participanți.

Instanța de judecată depune eforturi pentru înlăturarea greșelilor de formă, explicarea

cererilor neclare, depunerea corectă a cererilor, completarea datelor incomplete și pentru

depunerea tuturor declarațiilor necesare constatării și aprecierii stării de fapt. Instanța de judecată

indică asupra aspectelor de fapt și de drept ale litigiului care nu au fost discutate de participanții la

proces.

Instanța de judecată nu are dreptul să depășească limitele pretențiilor din acțiune, însă,

totodată, nu este legată de textul cererilor formulate de participanții la proces.”

„Examinând acțiunea în contencios administrativ în fond, instanța de judecată adoptă una

dintre următoarele hotărâri: f) respinge acțiunea ca fiind neîntemeiată, dacă nu sânt îndeplinite

condițiile de adoptare a unei hotărâri prevăzute la lit.a)–e).”

„Instanța de judecată nu este competentă să se pronunțe asupra oportunității unui act

administrativ.

Verificarea exercitării de către autoritatea publică a dreptului discreționar se limitează la

faptul dacă autoritatea publică: a) și-a exercitat dreptul discreționar; b) a luat în considerare toate

faptele relevante; c) a respectat limitele legale ale dreptului discreționar; d) și-a exercitat dreptul

discreționar conform scopului acordat prin lege.”

judecătorului:

„La funcția de judecător poate candida persoana cu o reputație ireproșabilă, (..).

Se consideră că nu are reputație ireproșabilă, în sensul alin.(1), și nu poate candida la funcția

de judecător persoana care: c) are un comportament incompatibil cu normele Codului de etică al

judecătorilor sau desfășoară activitate incompatibilă cu normele acestui cod;”

„Este interzisă comunicarea judecătorilor cu participanții la proces sau cu alte persoane,

inclusiv cu persoane cu funcții de demnitate publică, dacă o astfel de comunicare este legată de

dosarul aflat în procedura judecătorului și are loc în alt mod decît cel prevăzut de regulile de

procedură. Comunicarea este interzisă din momentul de înregistrare a dosarului în instanța de

judecată și pînă la emiterea hotărîrii irevocabile privind dosarul. Orice comunicare în afara

ședințelor de judecată se face în scris și se anexează obligatoriu la dosar.”

disciplinară a judecătorilor:

„Constituie abatere disciplinară: (...) l) încălcarea prevederilor referitoare la

incompatibilitățile și interdicțiile stabilite la art.8 alin.(31) și alin.(32) lit.a) din Legea

nr.544/1995 cu privire la statutul judecătorului; p) alte fapte care aduc atingere onoarei sau

probității profesionale ori prestigiului justiției în așa măsură încît se afectează încrederea în justiție,

comise în exercitarea atribuțiilor de serviciu sau în afara acestora, care, după gravitatea lor, nu pot

fi calificate doar ca încălcări ale Codului de etică și conduită profesională a judecătorilor.”

articolului 13 din Legea nr.154/2012 privind selecția, evaluarea performanțelor și

cariera judecătorilor:

„(2) În termen de 15 zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, la cererea judecătorilor

care cad sub incidența prezentului alineat, Consiliul Superior al Magistraturii va înainta

Președintelui Republicii Moldova propunerile de numire în funcție până la atingerea plafonului de

vârstă pentru:

a) judecătorii al căror termen inițial de numire în funcție a expirat la data intrării în vigoare

a prezentei legi, dar nu au fost supuși evaluării extraordinare a performanțelor, prevăzută la art.13

alin.(4) lit.a) din Legea nr.154/2012 privind selecția, evaluarea performanțelor și cariera

judecătorilor;

b) judecătorii al căror termen inițial de numire în funcție va expira până la data de 1 aprilie

2022.

Judecătorii prevăzuți la alin.(2) care, până la data intrării în vigoare a prezentei legi, nu au

fost supuși niciunei evaluări periodice sau extraordinare a performanțelor vor fi înaintați pentru

numire în funcție până la atingerea plafonului de vârstă după constituirea Consiliului Superior al

Magistraturii plenipotențiar.”

„Consiliul Superior al Magistraturii este un organ independent, format în vederea organizării

și funcționării sistemului judecătoresc, și este garantul independenței autorității judecătorești.

Consiliul Superior al Magistraturii exercită autoadministrarea judecătorească.”

al Magistraturii:

„Întru exercitarea funcțiilor sale, Consiliul Superior al Magistraturii are următoarele

competențe referitoare la cariera judecătorilor: a) face propuneri Președintelui Republicii Moldova

de numire în funcție a judecătorilor sau de promovare a acestora la o instanță superioară;”

Magistraturii:

„Membrul Consiliului Superior al Magistraturii este în drept: a) să ia cunoștință de

materialele prezentate Consiliului spre examinare; b) să participe la examinarea lor;

c) să facă demersuri, să-și expună argumentele și să prezinte materiale suplimentare; d) să solicite

instanțelor judecătorești, Ministerului Justiției, altor instituții și organizații informațiile și

documentele necesare îndeplinirii atribuțiilor sale; e) să propună spre examinare în ședință

probleme ce țin de competența Consiliului; f) să participe la adoptarea de hotărâri prin vot și să-și

expună, după caz, opinia separată; j) să beneficieze de alte drepturi în condițiile legii.”

Consiliul Superior al Magistraturii:

”(1) Membrul Consiliului Superior al Magistraturii este obligat: a) să-și exercite atribuțiile

în conformitate cu legea; b) să asigure ocrotirea drepturilor și libertăților magistraților, onoarei și

demnității lor în condițiile legii; c) să contribuie la promovarea principiului independenței

autorității judecătorești; d) să păastreze secretul deliberărilor și confidențialitatea lucrărilor; e) să

voteze pro sau contra la adoptarea de hotărâri; f) să depună, în condițiile legii, declarația de avere

și interese personale; g) să respecte prevederile legale privind conflictul de interese și regimul

juridic al incompatibilităților și interdicțiilor.

(2) Membrii Consiliului Superior al Magistraturii care nu fac parte din rândul judecătorilor

sînt obligați să respecte incompatibilitățile și interdicțiile specificate la art. 8 alin. (1) lit. b)–d) din

Legea nr. 544/1995 cu privire la statutul judecătorului.”

legii în vigoare până la 1 aprilie 2022) prevedea:

„(1) Judecătorii instanțelor judecătorești sunt independenți, imparțiali și inamovibili, potrivit

legii.

(2) Judecătorii instanțelor judecătorești se numesc în funcție de Președintele Republicii

Moldova, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, în condițiile legii. Judecătorii care

au susținut concursul sunt numiți în funcție pentru prima dată pe un termen de 5 ani. După

expirarea termenului de 5 ani, judecătorii vor fi numiți în funcție până la atingerea plafonului de

vârstă, stabilit în condițiile legii.”

23 septembrie 2021, în vigoare din 1 aprilie 2022) statuează:

„(1) Judecătorii instanțelor judecătorești sunt independenți, imparțiali și inamovibili, potrivit

legii.

(2) Judecătorii instanțelor judecătorești se numesc în funcție, în condițiile legii, până la

atingerea plafonului de vârstă, de către Președintele Republicii Moldova, la propunerea Consiliului

Superior al Magistraturii. Președintele Republicii Moldova poate respinge o singură dată

candidatura propusă de către Consiliul Superior al Magistraturii.

(5) Deciziile privind numirea judecătorilor și cariera acestora trebuie să fie adoptate în baza

unor criterii obiective, bazate pe merit, și a unei proceduri transparente, în condițiile legii.

Promovarea sau transferul judecătorilor se face doar cu acordul acestora.”

Moldova nr. 120 din 23.09.2021 (în vigoare 01.04.2022) indică că:

„(1) Prezenta lege intră în vigoare la expirarea a 6 luni de la data publicării în Monitorul

Oficial al Republicii Moldova.

(2) Judecătorii al căror termen inițial de numire în funcție de judecător nu a expirat la data

intrării în vigoare a prezentei legi se consideră numiți până la atingerea plafonului de vârstă prin

efectul prezentei legi.

(3) Membrii Consiliului Superior al Magistraturii din rândul judecătorilor în funcție la data

intrării în vigoare a prezentei legi își exercită mandatul până la expirarea termenului pentru care

au fost aleși. Membrii de drept își încetează mandatul la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Mandatul profesorilor titulari în exercițiu la data intrării în vigoare a prezentei legi urmează să fie

confirmat pentru o perioadă de 6 ani în total, cu votul a trei cincimi din deputații aleși.

(4) În termen de 3 luni de la data publicării prezentei legi, Guvernul va prezenta

Parlamentului propuneri privind aducerea legislației în concordanță cu prezenta lege.”

(în redacția Legii nr.222 din 04 decembrie 2020, în vigoare din 1 iulie 2021, adică

până la situația din 1 aprilie 2022) statuează că:

„(1) Judecătorii judecătoriilor și judecătorii curților de apel se numesc în funcție, din

numărul candidaților selectați prin concurs, de către Președintele Republicii Moldova, la

propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. Candidații selectați, care întrunesc condițiile

specificate la art.6, se numesc în funcția de judecător inițial pe un termen de 5 ani. După expirarea

termenului de 5 ani, judecătorii sunt numiți în funcții până la atingerea plafonului de vârstă de 65

de ani.”

(în redacția Legii nr.246 din 29.07.2022, în vigoare 26.08.2022) stipulează că:

„(1) Judecătorii se numesc în funcții, din rândul candidaților selectați în urma concursului,

de către Președintele Republicii Moldova, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii.

Judecătorii sunt numiți în funcție până la atingerea plafonului de vârstă de 65 de ani.”

menționează că:

„(1) Judecătorii sunt obligați: a) să fie imparțiali; b) să asigure apărarea drepturilor și

libertăților persoanelor, onoarei și demnității acestora; c) să respecte întocmai cerințele legii la

înfăptuirea justiției și să asigure interpretarea și aplicarea uniformă a legislației; d) să se abțină de

la fapte care dăunează intereselor serviciului și prestigiului justiției, care compromit cinstea și

demnitatea de judecător, provoacă îndoieli față de obiectivitatea lor; d1) să respecte prevederile

art.7 alin.(2) din Legea nr.325 din 23 decembrie 2013 privind evaluarea integrității instituționale;

e) să respecte prevederile Codului de etică al judecătorului; f) să nu divulge secretul deliberării,

informațiile obținute în ședință închisă, precum și datele urmăririi penale; f1 ) să declare actele de

corupție și actele conexe acestora, faptele de comportament corupțional, care i-au devenit

cunoscute în exercitarea atribuțiilor de serviciu; f2) să prelucreze datele cu caracter personal în

conformitate cu prevederile Legii nr.133 din 08 iulie 2011 privind protecția datelor cu caracter

personal; g) să depună declarația de avere și interese personale; i) să-și verifice starea de sănătate

în condițiile prevăzute la art.61.”

judecătorului (în redacția Legii nr.222 din 4 decembrie 2020, în vigoare din 1 iulie

2021, adică până la 1 aprilie 2022) indică că:

„(1) Judecătorul este eliberat din funcție de organul care l-a numit în cazul: k) expirării

împuternicirilor în legătură cu nenumirea judecătorului până la atingerea plafonului de vârstă,

precum și în legătură cu atingerea de către acesta a plafonului de vârstă.”

interpretarea articolelor 1 alin.(3), 20 și 116 alin.(1) și (2) din Constituție și controlul

de constituționalitate al articolului 11 alin. (1) din Legea nr.544 din 20 iulie 1995

privind statutul judecătorului (numirea în funcție a judecătorilor până la atingerea

plafonului de vârstă) (sesizările nr.96a/2021 și nr.124g/2021) potrivit căreia:

„[….] (iv) Marja discreționară a Consiliului Superior al Magistraturii în cadrul

procedurii numirii judecătorilor până la atingerea plafonului de vârstă.

nu prevede expres o competență a Consiliului de a numi în mod discreționar judecătorii în funcție

până la atingerea plafonului de vârstă. Totuși, această competență poate fi dedusă pe baza

principiului autoadministrării judecătorești, precum și pe baza textului „se numesc în funcție de

Președintele Republicii Moldova, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii” din articolul

116 alin. (2) din Constituție.

decide, în mod definitiv, numirea judecătorului în funcție până la atingerea plafonului de vârstă.

Prin urmare, având în vedere că o asemenea marjă discreționară poate afecta neutralitatea

procedurii de numire a judecătorilor, Curtea trebuie să constate dacă ea este justificată și dacă este

însoțită de garanții adecvate, care exclud arbitrariul. Așadar, chestiunea conținutului și întinderii

marjei discreționare a Consiliului presupune o punere în balanță a principiilor concurente. În acest

caz, Curtea constată că principiile concurente sunt reprezentate, pe de o parte, de principiul

independenței justiției și preeminenței dreptului și, de cealaltă parte, de principiul

autoadministrării judecătorești.

(v) Ponderarea principiilor independenței justiției și preeminenței dreptului cu

principiul autoadministrării judecătorești.

că Consiliul este autoritatea care propune numirea în funcție a judecătorilor până la atingerea

plafonului de vârstă. Totuși, articolul în discuție nu instituie o competență necondiționată și

absolută a Consiliului în acest domeniu. Dimpotrivă, textul „în condițiile legii” limitează de o

manieră substanțială competența Consiliului de a numi judecătorii în funcție până la atingerea

plafonului de vârstă. În primul rând, competența face obiectul reglementării legislative, iar în al

doilea rând, limitarea în discuție impune o obligație a Consiliului de a se conforma cu condițiile

stabilite în lege. Așadar, o primă condiție impusă Consiliului în exercițiul competenței de numire

a judecătorilor până la atingerea plafonului de vârstă este reprezentată de principiul preeminenței

dreptului (a se vedea, referitor la conținutul acestui principiu, § 57 supra).

alin. (1) din Constituție, care impun exigențe stricte pe care trebuie 40 să le respecte o instanță de

judecată, prin raportare la standardul unui „tribunal instituit de lege”.

acesta nu urmărește doar recunoașterea, de o manieră formală, a unei autonomii a Consiliului, ci

reprezintă, în esență, un mijloc de garantare a protecției independenței justiției, prin

autoadministrarea acesteia. Curtea reține că, prin reglementarea sa în Constituție, constituanta a

considerat că acest mod de administrare a justiției se apropie cel mai bine de un sistem judecătoresc

ideal. Din acest motiv, articolul constituțional în discuție trebuie interpretat în acord cu valoarea

independenței justiției.

[….]

jurisprudența sa că, în lipsa unei autorități libere și independente, abilitate cu competența

controlului și echilibrării exercițiului de putere al autorităților publice, nu poate fi imaginată o

societate cu adevărat democratică. Justiția independentă reprezintă condiția indispensabilă pentru

supraviețuirea democrației și garantării principiilor ei de guvernare (a se vedea HCC nr. 13 din 27

aprilie 2021, §§ 34 și 35).

competența Consiliului de a decide discreționar numirea judecătorilor în funcție până la atingerea

plafonului de vârstă nu-și găsește o justificare reală, astfel încât să fie garantat echilibrul corect

între principiul autoadministrării judecătorești și încrederea în sistemul judiciar. De altfel, Curtea

reține că, atunci când sunt analizate toate aceste elemente, imaginea care se conturează nu este cea

a unei protecții sporite a judecătorilor. Ceea ce se evidențiază este o structură care ar putea să

protejeze, dar care ar putea, de asemenea, să controleze și, prin urmare, să influențeze.

Curtea trebuie să garanteze, în cadrul competențelor care-i revin, protecția independenței

judecătorilor și să asigure efectul ei deplin. Curtea precizează că o concluzie inversă ar submina

încrederea în sistemul judecătoresc și ar pava calea pentru folosirea articolului 116 alin. (2) din

Constituție ca subterfugiu pentru eludarea articolelor 1 alin. (3), 20 și 116 alin. (1) din Constituție.

De altfel, în jurisprudența sa, Curtea Europeană a precizat că statele părți contractante la Convenție

nu se bucură de nicio imunitate constituțională (a se vedea Anchugov și Gladkov v. Rusia, 4 iulie

2013, §§ 108- 110).

(2) din Constituție trebuie interpretat în sensul în care, după expirarea termenului de cinci ani,

judecătorii vor fi numiți în funcție până la atingerea plafonului de vârstă fără o evaluare

suplimentară din partea Consiliului Superior al Magistraturii. Totuși, în cazul existenței unor

suspiciuni rezonabile privind integritatea judecătorului sau de încălcare de către acesta a legislației,

Consiliul Superior al Magistraturii poate sesiza Inspecția Judiciară în vederea desfășurării unui

control suplimentar al candidatului. În cazul în care suspiciunile nu vor fi confirmate, Consiliul

Superior al Magistraturii va asigura numirea judecătorului până la atingerea plafonului de vârstă.

II. Cu privire la controlul constituționalității articolului 11 alin.(1) din Legea privind

statutul judecătorului.

până la atingerea plafonului de vârstă, Curtea reține că acestea se regăsesc în Legea privind

selecția, evaluarea performanțelor și cariera judecătorilor. În analiza sa referitoare la procedura de

numire în funcție a judecătorilor până la atingerea plafonului de vârstă, Curtea a stabilit că, deși

numirea judecătorilor este condiționată de evaluarea și de obținerea unui calificativ pozitiv în fața

unui Colegiu specializat al Consiliului Superior al Magistraturii, această competență este atribuită

unui organ din cadrul Consiliului, fiind respectate astfel exigențele impuse de articolul 123 alin.

(1) din 41 Constituție. Pe de altă parte, Curtea a reținut că criteriile aplicate în vederea evaluării

unui candidat sunt prevăzute de lege.

potrivit căruia ei trebuie protejați împotriva influențelor care le-ar putea afecta imparțialitatea. Din

acest motiv, legislatorul a stabilit o procedură riguroasă de evaluare a performanțelor

judecătorului, rolul determinant fiindu-i atribuit Consiliului Superior al Magistraturii, prin

organele sale specializate, în calitate de garant al independenței justiției. Totuși, Consiliul este

obligat să asigure transparența în procedurile sale de selecție și de numire a judecătorilor, astfel

încât judecătorii și societatea să poată verifica dacă numirea se bazează în exclusivitate pe baza

meritelor candidaților, apreciați potrivit integrității, imparțialității, independenței și eficienței.

(…)

Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin.(1) literele a), b) și g) și 140 din Constituție,

26 din Legea cu privire la Curtea Constituțională, 6, 61, 62 lit. a), b) și e) și 68 din Codul jurisdicției

constituționale, Curtea Constituțională, Hotărăște:

(…)

Superior al Magistraturii nu dispune de o marjă discreționară în ceea ce privește numirea

judecătorilor în funcție până la atingerea plafonului de vârstă. În exercițiul competenței de numire

în funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă, Consiliul Superior al Magistraturii

va întreprinde măsurile legale pentru numirea judecătorului în funcție până la atingerea plafonului

de vârstă, fără nicio evaluare suplimentară din partea sa. Totuși, în cazul existenței unor suspiciuni

rezonabile care pun la îndoială integritatea judecătorului sau de încălcare de către acesta a

legislației, Consiliul Superior al Magistraturii poate sesiza Inspecția Judiciară în vederea

desfășurării unui control suplimentar al candidatului. În cazul în care suspiciunile nu sunt

confirmate, Consiliul Superior al Magistraturii va asigura numirea în funcție a judecătorului până

la atingerea plafonului de vârstă.

statutul judecătorului, în măsura în care, după expirarea termenului de 5 ani, judecătorul care

întrunește condițiile prevăzute de lege și care a fost evaluat pozitiv de Colegiul de Evaluare este

numit în funcție până la atingerea plafonului de vârstă.”

aprobat prin Hotărârea Adunării Generale a Judecătorilor nr. 8 din 11 septembrie 2015 (modificat

prin Hotărârea AGJ nr.12 din 11 martie 2016):

„(1) Judecătorul va respecta cele mai înalte standarde de integritate și responsabilitate, pentru

a asigura încrederea societății în instanțe. Este conștient de riscurile corupției și nu va admite sau

nu va crea aparența unui comportament corupțional în activitatea sa; nu va cere, accepta ori primi

cadouri, favoruri sau beneficii pentru îndeplinirea ori neîndeplinirea atribuțiilor funcționale sau în

virtutea funcției deținute.

(2) Judecătorul nu va solicita sau accepta, direct ori indirect, plăți, cadouri, servicii sau alte

beneficii, în numele său, ai membrilor familiei sale ori prietenilor, ca prețuire pentru exercitarea

sau abținerea de la îndeplinirea obligațiilor sale în legătură cu o cauză care urmează a fi examinată

de către acesta.

(7) Judecătorul va evita discuții cu participanții la proces sau cu terțe persoane despre alte

cauze puse pe rol în instanță, decât în cazurile prevăzute de lege.”

ADMISIBILITATEA ACȚIUNII

administrativ, Curtea Supremă de Justiție soluționează în primă instanță, prin

hotărâri irevocabile, acțiunile în contencios administrativ îndreptate împotriva

hotărârilor Consiliului Superior al Magistraturii.

Consiliului Superior al Magistraturii nr. 475/30 din 24 octombrie 2023, solicitând

anularea acesteia și obligarea autorității pârâte să emită hotărârea privind înaintarea

propunerii de numire în funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă.

Obiectul acțiunii vizează un act administrativ individual emis în materia carierei

judecătorilor, ceea ce se încadrează în sfera de competență a instanței de contencios

administrativ conform dispozițiilor art. 206 alin. (1) lit. a) și b) din Codul

administrativ.

potrivit art. 209 alin. (1) din Codul administrativ, acțiunea se înaintează în termen

de 30 de zile de la comunicarea actului administrativ contestat. Potrivit materialelor

dosarului, Hotărârea nr. 475/30 din 24 octombrie 2023 i-a fost comunicată

reclamantului la data de 1 februarie 2024.

Completul apreciază că aceasta a fost formulată în termenul legal prevăzut de lege.

calitate de persoană vizată direct de actul administrativ contestat, are calitate

procesuală activă potrivit art. 189 alin. (1) din Codul administrativ.

Codul administrativ și de Codul de procedură civilă, fiind motivată în fapt și în drept

și însoțită de probele relevante.

examinată în fond.

STAREA DE FAPT CONSTATATĂ DE CĂTRE INSTANȚA DE JUDECATĂ

2023, Consiliul Superior al Magistraturii a respins cererea reclamantului Eugen

Popovici privind înaintarea propunerii de numire în funcția de judecător până la

atingerea plafonului de vârstă și a hotărât înaintarea propunerii către Președintele

Republicii Moldova pentru eliberarea acestuia din funcția de judecător al

Judecătoriei Orhei, în temeiul art. 25 alin. (1) lit. k) din Legea nr. 544/1995, în

redacția anterioară datei de 26 august 2022.

Judecătoria Orhei pentru un termen de 5 ani, prin Decretul Președintelui Republicii

Moldova nr. 75-VIII, în urma promovării examenului și a procedurii de selecție

desfășurate de Consiliul Superior al Magistraturii.

noiembrie 2018, reclamantul a fost suspendat din funcție, la solicitarea Procurorului

General, în contextul desfășurării unei cauze penale pe numele său. Prin Ordonanța

procurorului din 5 mai 2020, s-a dispus scoaterea reclamantului de sub urmărire

penală și clasarea cauzei penale, ordonanța rămânând definitivă prin neatacare.

s-a dispus încetarea suspendării și reîncadrarea reclamantului în funcție, cu

repunerea în toate drepturile.

încetat procedura disciplinară în privința judecătorului Eugen Popovici pe motiv că

nu a fost respectată procedura de intentare, hotărârea rămânând definitivă prin

Încheierea Curții Supreme de Justiție din 20 aprilie 2022 (pag.32-34).

funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă.

Popovici Eugen judecător până la atingerea plafonului de vârstă a de către

inspectorul-judecător Victor Pruteanu, potrivit căreia, în concluzie, s-a menționat:

”În aspectele reglementate prin norma legal citată, judecătorul Eugen Popovici este

în drept de a cere, iar Plenul CSM urmează să hotărască privitor la numirea lui

în funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă cu propunerea

respectivă Președintelui RM, inclusiv ținând cont de cele menționate.” (pag.46-51).

Magistraturii a respins cererea, invocând existența unor suspiciuni privind reputația

ireproșabilă a reclamantului, generate de circumstanțele cauzei penale clasate și de

alte fapte reținute în trecut în procedurile disciplinare.

menționat că:

”Faptul că judecătorul a fost învinuit de comiterea unei infracțiuni, deși a fost

scos de sub urmărire penală și clasat procesul penal în privința acestuia, precum și

mediatizarea extinsă a acestui fapt, reprezintă circumstanțe ce afectează buna

reputație a judecătorului vizat în sensul art.6 Legea nr. 544/1995, precum și

prestigiul justiției. Comportamentul necorespunzător al judecătorului, prin prisma

statutului funcției de demnitate publică înaltă deținut, au un impact colosal asupra

imaginii întregului sistem judecătoresc, generând suspiciuni privind nerespectarea

obligațiilor judecătorului specificate în art. 15 alin. (1) din legea cu privire la

statutul judecătorului, existând îndoieli privind imparțialitatea sa în procesul de

înfăptuire a justiției, iar prin acțiunile sale a adus atingere prestigiului justiției și a

compromis cinstea și demnitatea funcției de judecător, nu a respectat prevederile

Codului de etică al judecătorului, provocând îndoieli față de obiectivitatea sa.

De asemenea, judecătorul Eugen Popovici, contrar restricțiilor impuse de lege,

înainte de ședința de judecată stabilită pentru 18 octombrie 2018, și-a permis

multiple întâlniri și discuții cu participanții la proces în cauza penală aflată în

procedura sa de învinuire a lui I.S., în alte situații decât cele prevăzute de lege.

Astfel, judecătorul a încălcat prevederile referitoare la incompatibilitățile,

interdicțiile și restricțiile de serviciu stabilite prin lege, deoarece la 17 octombrie

2018, până la ședința de judecată, stabilită pe dosarul penal pentru 18 octombrie

2018, în diferite încăperi și locuri pe teritoriul Judecătoriei Orhei, în alte situații

decât cele prevăzute de lege, a admis întâlniri și discuții, cu avocatul Ș.S.,

participant la procesul penal în cauza lui I.S..

Judecătorul vizat a încălcat prevederile referitoare la interdicțiile și restricțiile

de serviciu care îi privesc pe judecători, prin efectuarea tranzacției de împrumut

2000 euro cu procurorul I.B. – participant la examinarea cauzei penale de învinuire

a lui I.S. și primirea la 17 octombrie 2018 a sumei 2000 euro de la acest procuror

care la rândul său a împrumutat această sumă la 17 octombrie 2018 de la avocatul

Ș.S.. Drept urmare a acestor acțiuni, la 18 octombrie 2018, judecătorul a dispus

schimbarea arestului aplicat anterior acuzatului I.S., cu altă măsură de reprimare

non privativă de libertate.

Colegiul disciplinar a încetat procedura disciplinară în privința judecătorului

din motiv că procedura a fost intentată în baza sesizării membrului CSM, care nu

corespunde după formă și conținut prevederilor alin.(1) art.19 Legea nr.178 cu

privire la răspunderea disciplinară a judecătorului, fără a se expune asupra

existenței temeiurilor comiterii (necomiterii) de judecător a abaterilor disciplinare,

precum și din motiv că nu erau întrunite condițiile prevăzute de lege în prezența

cărora Inspecția judiciară era în drept să se autosesizeze. Cu toate acestea, acțiunile

admise de judecătorul Eugen Popovici în procesul de înfăptuire a justiției afectează

grav imparțialitatea acestuia și, în special, încrederea în sistemul judecătoresc și

prestigiul justiției.

În vederea înlăturării suspiciunilor și dubiilor privind integritatea și

imparțialitatea judecătorului, în ședința Plenului Consiliului, judecătorul Eugen

Popovici a fost întrebat despre circumstanțele cauzei penale în care este vizat, în

prezent, în calitate de martor, însă acesta a refuzat să răspundă la întrebările

adresate de membrii CSM, considerând că este incorect să se expună asupra

circumstanțelor de fapt ale cauzei deoarece cauza este în proces de examinare în

instanța de judecată. De asemenea, a menționat că în ședința Plenului CSM nu este

examinată cauza penală în fond pentru ca să se pronunțe asupra subiectului, iar

toate acțiunile sale au fost consemnate de organul de urmărire penală și instanța de

judecată și a răspuns la toate întrebările pe această cauză.

La întrebareaa dacă înainte de ședința de judecată stabilită pe 18 octombrie

2018 a avut întâlniri, discuții sau alte situații decât cele prevăzute de lege cu

participanții la proces, precum și la fotografiile prezentate din Procesul-verbal

privind documentarea cu ajutorul metodelor și nijloacelor tehnice precum și

localizarea sau urmărirea prin sistemul de poziționare globală (GPS) ori prin alte

mijloace tehnice din 20 octombrie 2018, magistratul a explicat că la Judecătoria

Orhei, sediul central, sunt trei birouri ale judecătorilor pe hol și o sală de ședință.

A ieșit din birou, a trecut, nu a avut întâlniri multiple, private sau sau de alt fel, este

fumător și merge afară să fumeze în locul destinat pentru fumători și în timpul

acesta, chiar și dacă este cineva, fiind educat, se salută.

Despre faptul dacă avocatul S.Ș. a intrat în biroul său, judecătorul Eugen

Popovici a menșionat că nu poate spune dacă avocatul a intrat în biroul său

personal, fiindcă era biroul și anticamera unde se aflau grefierul și asistentul

judiciar și posibil avocatul a intrat la grefier și asistentul judiciar. În imaginile

prezentate nu este fixat momentul intrării ăn birou, fiindcă nu a existat.

Totodată, în ședința Plenului Consiliului au fost expuse constatările din

Ordonanța procurorului în Procuratura Anticorupție din 5 mai 2020: ”fiind audiat

suplimentar în clitate de învinuit la 31 ianuarie 2019 S.Ș. a declarat că banii în sumă

de 2000 euro, primiți de la S.V., i-a transmis judecătorului Eugen Popovici în sala

de ședință lângă biroul de serviciu. Banii erau în fila de hârtie format A4. Până a

transmite banii la 17 octombrie 2018 s-a întâlnit cu Eugen Popovici în curtea

Judecătoriei Orhei și acesta i-a spus să pună banii într-o filă de hârtie și în

momentul transmiterii să spună că a dus un document.”

Referitor la pasajul din Ordonanța menționată, judecătorul Eugen Popovici a

menționat că s-a dat citire doar unei frânturi din textul Ordonanței, iar dacă este

citită toată Ordonanța lucrurile sunt de altă natură, însă nu va comenta, deoarece

cauza este în proces de examinare și are calitate de martor.

În aceiași Ordonanță s-a menționat ”Tot la 17 octombrie 2018 a fost fixat

faptul convertirii de către soția lui Eugen Popovici, L.P., la sediul sucursalei nr.3 a

Agenției nr.9 a BC ”FinComBank” din mun. Chișinău, str. Brâncuși, 3, a banilor în

sumă de 2000 euro în 39080 lei...”

În privința acestor circumstanțe, judecătorul a menșionat că toate declarațiile

pe acest caz despre proveniența și acșiunile fostei sale soșii le-a făcut în cadrul

dosarului penal.

În speță, aceste circumstanțe sunt determinante pentru soluția ce va fi adoptată

de Plenul Consiliului, însă, această soluție nu reprezintă o reevaluare a acuzațiilor

penale în privința judecătorului.......Din această perspectivă actele oraganului de

urmărire penală au fost analizate doar ca niște acte, decizii de constatare a

anumitor circumstanțe în care a fost vizat judecătorul Eugen Popovici.”

emis este nelegal, lipsit de motivare proprie și că ignoră soluțiile definitive prin care

s-a constatat inexistența abaterilor disciplinare și clasarea cauzei penale, încălcând

astfel principiile legalității, imparțialității, proporționalității și prezumției de

nevinovăție.

Olga Burea, a depus un supliment la cererea de chemare în judecată, prin care a

invocat noi împrejurări de fapt și motive de drept, considerate relevante pentru

soluționarea completă și corectă a litigiului.

Superior al Magistraturii a stabilit pe ordinea de zi subiectul privind unele chestiuni

referitoare la eliberarea sa din funcție în legătură cu respingerea cererii de numire în

funcție până la atingerea plafonului de vârstă. Totuși, examinarea acestui subiect a

fost amânată, fără a fi stabilită o dată ulterioară.

examinare în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii pe marginea cererii sale.

Cu toate acestea, la 11 septembrie 2024, i-a devenit cunoscut Decretul Președintelui

Republicii Moldova nr. 1616-IX, prin care, între alți judecători, s-a dispus și

eliberarea sa din funcție.

Dispoziția Președintelui interimar al Judecătoriei Orhei nr. 475/EP, prin care s-a

dispus încetarea raporturilor sale de muncă, începând cu aceeași dată, cu efectuarea

plăților salariale corespunzătoare.

principiului imparțialității, susținând că doamna Aliona Miron, în calitate de

membru al Consiliului Superior al Magistraturii, trebuia să se abțină de la

examinarea cauzei sale, întrucât anterior, în calitate de judecător la Curtea Supremă

de Justiție, a soluționat cereri privind suspendarea executării Hotărârii nr. 475/30 din

24 octombrie 2023.

cererea sa nu a fost finalizată printr-o hotărâre expresă a Consiliului Superior al

Magistraturii, ci s-a încheiat prin emiterea decretului prezidențial, fără informarea

corespunzătoare și fără un act administrativ propriu al CSM, ceea ce ar contraveni

prevederilor Codului administrativ privind transparența și durata rezonabilă a

procedurii.

integritatea sa, Consiliul Superior al Magistraturii nu mai avea dreptul discreționar

de a refuza numirea sa în funcție până la atingerea plafonului de vârstă, susținând că

Hotărârea Curții Constituționale nr. 38 din 7 decembrie 2021 și jurisprudența Curții

Europene a Drepturilor Omului impun limitarea acestui drept discreționar în astfel

de situații.

APRECIEREA INSTANȚEI

la 21 octombrie 2024, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată

că acțiunea în contencios administrativ depusă de Eugen Popovici împotriva

Consiliului Superior al Magistraturii este neîntemeiată și urmează a fi respinsă,

pentru considerentele ce succed.

atribuțiilor constituționale, exercită două funcții esențiale ce derivă din necesitatea

protejării independenței judecătorilor și anume, funcția de a asigura numirea

judecătorilor și funcția de a veghea la respectarea principiului inamovibilității

judecătorilor. Consiliul este autoritate de autoadministrare judecătorească și garantul

independenței judecătorești. Calitatea de garant se referă în același timp la

independența sistemului judiciar și independența fiecărui judecător în parte. În

cadrul statului de drept existența unei puteri judiciare independente și imparțiale este

o cerință structurală a statului.

propunerilor de numire sau de eliberare din funcție a judecătorilor (în cazul

examinării candidaturilor propuse pentru a fi numite în funcția de judecător până la

atingerea plafonului de vârstă), Consiliul Superior al Magistraturii participă direct la

asigurarea principiului independenței autorității judecătorești. Or, actul de numire

sau de eliberare din funcție este emis numai la propunerea organului

autoadministrării judecătorești.

plafonului de vârstă, constituie responsabilitatea constituțională a Consiliului

Superior al Magistraturii.

2013, §78; ACC nr.1 din 22 septembrie 2020, §42; ACC nr.2 din 3 decembrie 2020,

revine rolul primar în procedurile privind numirea, promovarea, transferarea,

demisia sau eliberare din funcția de judecător, iar orice abatere de la această regulă

contravine art.123 alin.(1) din Constituție.

Constituției și legilor organice care reglementează funcționarea Consiliului Superior

al Magistraturii și întregului sistem judecătoresc, îi revine nemijlocit Consiliului

Superior al Magistraturii. Înaintarea repetată Președintelui Republicii Moldova a

propunerii de numire în funcție de judecător până la atingerea plafonului de vârstă

ține de competența exclusivă a Consiliului Superior al Magistraturii, or, potrivit

art.116 alin.(2) din Constituția Republicii Moldova, judecătorii instanțelor

judecătorești se numesc în funcție de Președintele Republicii Moldova, la

propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, în condițiile legii. Judecătorii care

au susținut concursul sunt numiți în funcție pentru prima dată pe un termen de 5 ani.

După expirarea termenului de 5 ani, judecătorii vor fi numiți în funcție până la

atingerea plafonului de vârstă, stabilit în condițiile legii.

decembrie 2021 pentru interpretarea articolelor 1 alin.(3), 20 și 116 alin.(1) și (2)

din Constituție și controlul de constituționalitate al articolului 11 alin.(1) din Legea

nr.544 din 20 iulie 1995 privind statutul judecătorului (numirea în funcție a

judecătorilor până la atingerea plafonului de vârstă) (sesizările nr.96a/2021 și

nr.124g/2021), în cazul existenței unor suspiciuni rezonabile privind integritatea

judecătorului sau de încălcare de către acesta a legislației, Consiliul Superior al

Magistraturii poate sesiza Inspecția Judiciară în vederea desfășurării unui control

suplimentar al candidatului.

competenței exclusive a Consiliului Superior al Magistraturii la numirea

judecătorilor, precum și discreția autorității publice de a decide în fiecare caz concret

asupra sesizării Inspecției Judiciare, dacă consideră necesară desfășurarea unui

control suplimentar al candidatului.

la funcția de judecător.

Constituția Republicii Moldova, precum și art. 4 alin. (1) lit. a) din Legea nr.

947/1996, numirea judecătorilor în funcție până la atingerea plafonului de vârstă nu

este automată, ci are caracter discreționar, fiind condiționată de îndeplinirea

cerințelor de integritate, reputație ireproșabilă și aptitudine profesională.

disciplinare definitive i-ar conferi automat dreptul la numirea până la plafonul de

vârstă, instanța constată că aceste acte nu înlătură obligația Consiliului Superior al

Magistraturii de a verifica, la momentul deciziei, reputația ireproșabilă și conduita

judecătorului, în condițiile art. 6 alin. (1) și (4) lit. c) din Legea nr. 544/1995.

inițial de 5 ani, pentru reconfirmare în funcție până la atingerea plafonului de vârstă

nu este suficientă, diminuând rolul acestei autorități în calitate de organ

constituțional de autoadministrare judecătorească, or, Consiliul nu este o instituție

formală și nu poate numi în funcție în mod automat judecătorii doar pe simplu fapt

că expirat termenul inițial de 5 ani pentru care a fost numită, fără a fi supusă unei

evaluări și aprecieri a carierii acesteia pe toată această perioadă de timp cât a activat.

numirea în funcție, promovarea și eliberarea judecătorilor ca autoritate de

autoadministrare judecătorească, garant al independenței judecătorești, fapt ce

rezultă și din HCC nr.10 din 04 martie 1997.

expres stabilește că anume Consiliului Superior al Magistraturii îi revine sarcina

respectivă până la constituirea noului Colegiul de selecție, fapt ce rezultă și din

prevederile art.25 din Legea nr.147/2023 privind selecția și evaluarea

performanțelor judecătorilor, Colegiu care la momentul emiterii hotărârii contestate

nu exista.

modificarea Constituției, judecătorii al căror termen inițial de numire în funcție de

judecător nu a expirat la data intrării în vigoare a prezentei legi se consideră numiți

până la atingerea plafonului de vârstă prin efectul prezentei legi.

Popovici avea împuternicirile expirate de judecător, iar Consiliul Superior al

Magistraturii este singurul organ care dispune de competența constituțională de a

numi judecătorii în funcție.

judecătorii în funcție la data modificărilor constituționale se consideră numiți până

la atingerea plafonului de vârstă, deci este pusă în discuție soarta judecătorilor care

dispun de împuterniciri constituționale obținute în mod legal, care au fost extinse

prin efectul modificărilor constituționale. Prin urmare, un tratament egal urmează a

fi aplicat tuturor 55 judecătorilor care au dispus de împuterniciri legale la data

modificărilor constituționale.

a judecătorilor cu împuterniciri valabile la situația din 1 aprilie 2022. Elementul de

bază care îi diferențiază este anume lipsa unor împuterniciri constituționale de a

judeca. La caz, Consiliul Superior al Magistraturii este organul cu competența de a

numi judecători până la atingerea plafonului de vârstă.

și nu este vorba despre similitudini între judecătorii care au avut la data modificărilor

constituționale împuterniciri și cei cu împuterniciri expirate. Or, modificările

constituționale au efect pe viitor, dar nu și retroactiv, respectiv Consiliul Superior al

Magistraturii a examinat cererea lui Eugen Popovici din perspectiva normelor

constituționale care reglementează numirea în funcție până la atingerea plafonului

de vârstă, în temeiul normelor de drept în vigoare la data expirării împuternicirilor

acesteia.

Constituției, potrivit cărora judecătorii al căror termen inițial de numire în funcție de

judecător nu a expirat la data intrării în vigoare a prezentei legi se consideră numiți

până la atingerea plafonului de vârstă prin efectul prezentei legi, au fost supuse

controlului constituțional, în decizia de inadmisibilitate nr.56 din 4 mai 2023 a Curții

Constituționale, unde Curtea a reiterat că proiectul de lege pentru modificarea

Constituție respectă condițiile de revizuire a Constituție.

unei legitime așteptări cu privire la prelungirea împuternicirilor, deoarece obținerea

funcției de demnitate publică de judecător nu este ocupată doar prin trecerea unei

perioade de probă, întrucât această funcție de demnitate publică este ocupată în

temeiul unui proces de selecție și evaluare, și în baza unei hotărâri motivate a

Consiliului Superior al Magistraturii.

Legea nr.147/2023 privind selecția și evaluarea performanțelor judecătorilor

stabilește expres care sunt criteriile la selectarea judecătorilor.

Magistraturii a analizat-o în baza a două criterii de selecție a candidaților la funcția

de judecător prevăzute la art.3 alin.(1) din Legea nr.147/2023: e) deținerea calităților

personale precum verticalitatea, corectitudinea, capacitatea de a gestiona situațiile

stresante, capacitatea analitică, capacitatea de a lua decizii, atestate prin rezultatul

testării psihologice; f) deținerea capacității de a înțelege și de a soluționa situații

juridice complexe.

Hotărârea nr.38 din 7 decembrie 2021, potrivit cărora articolul 116 alin.(2) din

Constituție trebuie interpretat în sensul în care, după expirarea termenului de cinci

ani, judecătorii vor fi numiți în funcție până la atingerea plafonului de vârstă fără o

evaluare suplimentară din partea Consiliului Superior al Magistraturii. Totuși, în

cazul existenței unor suspiciuni rezonabile privind integritatea judecătorului sau de

încălcare de către acesta a legislației, Consiliul Superior al Magistraturii poate sesiza

Inspecția Judiciară în vederea desfășurării unui control suplimentar al candidatului.

În cazul în care suspiciunile nu vor fi confirmate, Consiliul Superior al Magistraturii

va asigura numirea judecătorului până la atingerea plafonului de vârstă.

prevederilor art.116 alin.(2) din Constituție, a reținut că odată fiind expirat termenul

de cinci ani, Consiliul Superior al Magistraturii nu va confirma judecătorii până la

plafon doar dacă există suspiciuni rezonabile privind integritatea judecătorului sau

de încălcare a acesteia a legislației.

disciplinară a judecătorilor aprecierea dacă a fost sau nu comisă o abatere

disciplinară de către judecător, îi revine inspecției judiciare care la rândul său

urmează să analizeze modul de aplicare a legislației, iar în cazul identificării unor

încălcări a legislației sau lipsa de integritate, va trece la luarea măsurilor necesare.

Procedură disciplinară urmează a fi finalizată cu o hotărâre a Colegiului disciplinar

care să constate abaterea prevăzută la art.4 din Legea menționată, ceea ce la caz nu

se atestă. Or, hotărâre cu privire la tragerea la răspundere disciplinară în privința lui

Eugen Popovici, nu există. Nu există nu din considerentul că s-ar fi constatat lipsa

unei eventuale abateri disciplinare, după cum susține reclamantul, ci pe motiv că nu

s-ar fi respectat procedura de intentare a unei proceduri.

Consiliului Superior al Magistraturii îi revine dreptul constituțional de apreciere a

integrității candidatului la funcția de judecător, criteriu ce rezultă din prevederile

art.3 și art.25 din Legea nr.147/2023 privind selecția și evaluarea performanțelor

judecătorilor.

competența Consiliului Superior al Magistraturii, indiferent de concluziile verificării

prealabile a inspecției judiciare, or, ultima este competentă să stabilească dacă

acțiunile judecătorului constituie sau nu o abatere disciplinară, dar nu dacă acesta

este sau nu integru profesional, competența determinării acestor fapte sub aspectul

integrității profesionale aparținând în mod exclusiv Consiliului Superior al

Magistraturii

înțelege – o serie de interdicții în virtutea deținerii funcției de demnitate publică de

judecător, iar potrivit DEX noțiunea de suspiciune – semnifică lipsa de încredere în

cineva, îndoială în ceea ce privește corectitudinea, legalitatea faptelor sau onestitatea

intențiilor cuiva.

disciplină, se atestă că Eugen Popovici a admis fapte reprobabile, menționate supra

în pct.84, care au fost apreciate de către Consiliul Superior al magistraturii drept o

demonstrație clară a lipsei de integritate.

considerat că comportamentul lui Eugen Popovici nu poate fi apreciat ca respectând

cele mai înalte standarde de integritate și responsabilitate. Or, statutul de judecător

impune un comportament ireproșabil în societate, un echilibru și un comportament

rațional chiar în situații limite.

de sub urmărire penală pe motiv că nu sunt suficiente probe, nu este de natură să

înlăture existența acțiunilor care au adus atingere reputației reclamantului în calitate

de judecător. Aceste fapte nu sunt dintre acelea care îi pot asigura lui Eugen Popovici

o bună reputație în sensul art.6 din Legea nr.544/1995.

autoritatea publică responsabilă Consiliul Superior al Magistraturii, are obligația să

verifice reputația acestuia. Verificarea candidatului este incontestabilă și urmărește

un scop legitim, având în vedere că ingerința este prevăzută de lege, în virtutea

funcției de demnitate publică la care acesta pretinde (a se vedea cauza Ovidiu

Trăilescu v. România, cererile nr.5666/04 și 14464/05).

al Magistraturii precum că Eugen Popovici nu îndeplinește condiția obligatorie

prevăzută de lege pentru a fi numit în funcția de demnitate publică de judecător până

la atingerea plafonului de vârstă, întrucât s-a constatat că nu se bucură de o reputație

ireproșabilă. Or, exercitarea funcției demnitate publică prin prisma Legii nr.199 din

16 iulie 2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică, se

bazează pe principiile legalității, liberului consimțământ, transparenței, exemplului

personal, responsabilității și al loialității.

statutul judecătorilor, statutul judecătorilor tinde să asigure competența,

independența și imparțialitatea la care orice persoană se așteaptă în mod legitim din

partea jurisdicțiilor și a fiecăruia dintre judecătorii cărora le este încredințată

apărarea drepturilor sale. El exclude orice dispozitiv sau procedură care ar putea

periclita încrederea în această competență, această independență sau această

imparțialitate. Judecătorul trebuie să se abțină de la orice comportament, act sau

manifestare care ar putea să pericliteze efectiv încrederea în imparțialitate și

independența sa.

conduită individuală ale judecătorilor, stabilind că fiecare judecător în parte trebuie

să facă totul pentru a susține independența juridică atât la nivel instituțional, cât și

individual, să se comporte cu integritate în exercițiul funcțiunii și în viața particulară,

să adopte permanent o abordare care să fie și să pară imparțială, să își îndeplinească

îndatoririle fără favoritisme și fără prejudecăți sau idei preconcepute existente sau

aparente, să manifeste respectul cuvenit tuturor persoanelor care iau parte la

procedurile judiciare sau afectate de aceste proceduri, să îți îndeplinească îndatoririle

cu respectul cuvenit pentru tratamentul egal al părților, evitând orice idee

preconcepută și discriminările, păstrând echilibru între părți și asigurând o audiere

corectă pentru fiecare.

Superior al Magistraturii este deținerea calității personale cum ar fi verticalitatea și

corectitudinea comportamentului judecătorului.

și corectitudinii în acțiunile magistratului Eugen Popovici.

hotărârii contestate, în raport cu interesul lui Eugen Popovici pentru a fi reconfirmat

în funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă și interesul public de a

avea un sistem în care să nu activeze judecători care au admis derapaje de la

principiile integrității prevăzute de Codul de etică a judecătorilor, Completul de

judecată remarcă că potrivit decretului de numire în funcția de judecător statutul i-a

fost garantat doar pentru o perioadă de 5 ani, ulterior numirea dânsului urma să fie

precedată de o evaluare și selecție, de rând cu ceilalți candidați care aspiră la accesată

funcție, or, prelungirea împuternicirilor nu a fost un statut obținut în mod automat

prin trecerea simplă a timpului, fără să treacă prin procedura de evaluare.

justiție și prestigiului profesiei sub aspect de independență și integritate, prevalează

față de interesul magistratului Eugen Popovici pentru a fi reconfirmat în funcția de

judecător până la atingerea plafonului de vârstă.

imparțialitate a doamnei Aliona Miron, Completul constată că simpla participare a

acesteia la soluționarea cererilor de suspendare a executării Hotărârii nr. 475/30 din

24 octombrie 2023, în calitate de judecător la Curtea Supremă de Justiție, nu

determină, prin ea însăși, existența unei incompatibilități absolute și nu conduce

automat la concluzia lipsei de imparțialitate. În lipsa unei cereri exprese de recuzare

formulate în cadrul procedurii administrative și în lipsa unor probe concrete care să

demonstreze influențarea soluției, Completul apreciază că această critică este

neîntemeiată.

administrative de către Consiliul Superior al Magistraturii, instanța constată că,

potrivit răspunsului oficial al CSM din 27 septembrie 2024, Consiliul a menținut

poziția exprimată prin Hotărârea nr. 475/30 din 24 octombrie 2023 și a remis dosarul

Președinției Republicii Moldova pentru emiterea decretului. În aceste condiții,

Completul apreciază că, deși nu a existat o nouă hotărâre adoptată după ședința

amânată din 14 martie 2024, Consiliul a considerat încheiată procedura

administrativă prin actele deja emise și prin menținerea poziției sale.

a intervenit ca urmare a Hotărârii nr. 475/30 din 24 octombrie 2023 și nu poate fi

calificat ca un act emis în lipsa unui temei administrativ, fiind o consecință directă a

deciziei Consiliului Superior al Magistraturii.

constată că, deși perioada dintre ședința din 14 martie 2024 și emiterea decretului

din 11 septembrie 2024 este una considerabilă, aceasta nu poate fi calificată automat

drept încălcare a art. 70 din Codul administrativ, în lipsa unor probe care să

demonstreze producerea unui prejudiciu efectiv reclamantului sau afectarea

semnificativă a dreptului său la o procedură efectivă.

existența unor suspiciuni rezonabile privind integritatea și conduita reclamantului

poate constitui un temei legal pentru respingerea cererii de numire în funcție până la

atingerea plafonului de vârstă, în contextul exigențelor impuse de art. 116 alin. (5)

din Constituție și de Hotărârea Curții Constituționale nr. 38 din 7 decembrie 2021.

suplimentul depus la 21 octombrie 2024 nu sunt de natură să conducă la concluzia

nelegalității Hotărârii nr. 475/30 din 24 octombrie 2023 și nu justifică admiterea

acțiunii în contencios administrativ.

lit.f) din Codul administrativ,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI

Respinge cererea de chemare în judecată depusă de Eugen Popovici împotriva

Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la anularea Hotărârii Consiliului

Superior al Magistraturii nr. 475/30 din 24 octombrie 2023 și obligarea pârâtei să

emită hotărârea privind înaintarea propunerii de numire a reclamantului în funcție

până la atingerea plafonului de vârstă, ca neîntemeiată.

Hotărârea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc