3d-43/23 — suspendarea actului administrativ individual defavorabil

Dosarul nr. 03d-43/23 2-23160608-39039-01-3d-10112023-1 Î N C H E I E R E 22 noiembrie 2023 mun.Chișinău Curtea Supremă de Justiție Completul de judecată, în componența: Președinte, judecător Aliona Miron Judecători Ion Malanciuc Diana Stănilă examinând, fără citarea participanților la proces, cererea lui Eugen Popovici cu privire la suspendarea executării hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 475/30 din 24 octombrie 2023 „Cu privire la cererea judecătorului Popovici Eugen privind înaintarea propunerii de numire în funcție până la atingerea plafonului de vârstă”, c o n s t a t ă : La 06 noiembrie 2023, Eugen Popovici a depus în adresa Curții Supreme de Justiție cerere, prin care a solicitat suspendarea executării hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 475/30 din 24 octombrie 2023 „Cu privire la cererea judecătorului Popovici Eugen privind înaintarea propunerii de numire în funcție până la atingerea plafonului de vârstă” (f.d.

2-7). În motivarea cererii cu privire la suspendarea a actului administrativ, Eugen Popovici a indicat că, dânsul prin Decretul Președintelui Republicii Moldova nr. 75- VIII din 15 martie 2017, a fost numit în funcția de judecător la Judecătoria Orhei, pe un termen de cinci ani. În condițiile expirării termenului de cinci ani, Eugen Popovici a depus o cerere în adresa Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la numirea în funcție până la atingerea plafonului de vârstă. Prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 475/30 din 24 octombrie 2023, cu 5 voturi „împotriva” și 2 voturi „pro” s-a respins cererea judecătorului Popovici Eugen privind înaintarea propunerii de numire a dânsului în funcție de judecător până la atingerea plafonului de vârstă.

Totodată s-a propus Președintelui Republicii Moldova eliberarea acestuia din funcția de judecător al Judecătoriei Orhei, în temeiul art. 25 alin. (1) lit. k) din Legea cu privire la statutul judecătorului. Deși, actul administrativ motivat nu a fost redactat, totuși reieșind din circumstanțele derulate în cadrul ședinței Consiliului Superior al Magistraturii, Eugen Popovici consideră că față de actul administrativ emis persistă suspiciuni 1 serioase cu privire la legalitatea acestuia, astfel se impune depunerea prezentei cereri de suspendare. Eugen Popovici a indicat că, măsura suspendării actului administrativ se circumscrie noțiunii de protecție provizorie a drepturilor și intereselor particularilor până la momentul la care instanța competentă va cenzura legalitatea actului.

Necesitatea asigurării unei protecții jurisdicționale provizorii persoanelor ale căror drepturi pot fi lezate prin emiterea unor acte administrative este recunoscută și în plan european, prin Recomandarea R (89) 8 adoptată de Consiliul de Miniștri din cadrul Consiliului Europei, conform căreia în decizia privind acordarea protecției provizorii solicitantului, autoritatea publică trebuie să ia în considerare toți factorii relevanți. Măsuri de protecție provizorii pot fi acordate, în special, în cazul în care executarea actului administrativ este susceptibilă de a provoca daune severe, care ar putea fi remediate cu dificultate și dacă există un caz prima-facie împotriva valabilității actului.

Reclamantul a susținut că, existența unor suspiciuni serioase și rezonabile privind legalitatea actului administrativ individual defavorabil, prin raportare la exigențele principiului legalității în sensul că orice dubiu care atentează la prezumția de legalitate a actului administrativ poate constitui un temei serios în temporizarea caracterului executoriu al actului administrativ. A menționat că, actul administrativ a fost emis contrar dispozițiilor legale imperative. De fapt, actul administrativ reprezintă expresia subiectivă a unor membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, în special a membrului raportor Ion Guzun, care contrar atribuțiilor sale de membru a supus reevaluării și investigării a circumstanțelor reflectate în cauza penală pornită din anul 2018. Consideră că, actul administrativ este unul ilegal și contravine art. 10 din Legea 947/1996 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii.

Referitor la al doilea temei prevăzut de art. 172 alin. (2) din Codul administrativ, și anume existența pericolului de producere a unor prejudicii ireparabile prin executarea în continuare a actului administrativ individual defavorabil reclamantul a invocat că, prin executarea actului administrativ persistă vădit pericolul de producere a unor prejudicii ireparabile. Or, în cazul obținerii unei hotărâri judecătorești favorabile, subsemnatul va solicita recuperarea tuturor prejudiciilor pecuniare care vor fi suportate în cadrul examinării litigiului, inclusiv încasarea salariului pentru absența forțată de la serviciu. De asemenea, eventuala interpretare extensivă și arbitrară a prevederilor legale, ar putea genera încălcarea drepturile la muncă și la viața privată, garantate de art.28 și 43 din Constituția și art. 8 din CEDO.

În drept, Eugen Popovici și-a întemeiat cererea de suspendare a actului administrativ pe prevederile art. 43,116 și 123 din Constituția Republicii Moldova, art. 6, 8 CEDO, art. 10, 11, 17, 171-172 din Codul administrativ. La data de 16 noiembrie 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa Consiliului Superior al Magistraturii, prin intermediul poștei electronice copia cererii de suspendare cu toate înscrisurile anexate și notificare, solicitând Consiliului 2 Superior al Magistraturii prezentarea până la data de 21 noiembrie 2023 a referinței asupra cererii depuse de Eugen Popovici (f.d. 21-22). Prin referința depusă la 21 noiembrie 2023, Consiliului Superior al Magistraturii a solicitat respingerea cererii de suspendare a actului administrativ depuse de Eugen Popovici (f.d.

25-26). Studiind cererea și înscrisurile anexate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează că cererea lui Eugen Popovici cu privire la suspendarea actului administrativ este neîntemeiată și urmează a fi respinsă, din următoarele considerente. Din actele cauzei rezultă că, la data de 07 martie 2022, Eugen Popovici a depus o cerere în adresa Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la numirea sa în funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă (f.d. 15). Prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 475/30 din 24 octombrie 2023, s-a respins cererea judecătorului Popovici Eugen privind înaintarea propunerii de numire în funcție de judecător până la atingerea plafonului de vârstă.

Totodată s-a propus Președintelui Republicii Moldova eliberarea acestuia din funcția de judecător al Judecătoriei Orhei, în temeiul art. 25 alin. (1) lit. k) din Legea cu privire la statutul judecătorului, în vigoare până la 26 august 2022 (f.d. 31). Nefiind de acord cu hotărârea nominalizată la data de 24 octombrie 2023, Eugen Popovici a depus Consiliului Superior al Magistraturii cerere prin care a solicitat suspendarea executării hotărârii nr. 475/30 din 24 octombrie 2023 (f.d. 11). Ulterior, la 01 noiembrie 2023, Eugen Popovici a depus Consiliului Superior al Magistraturii cerere de suspendare suplimentară (f.d. 12-14).

Potrivit sintezei ședinței Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 31 din 02 noiembrie 2023 cererea ex-judecătorului Eugen Popovici privind suspendarea executării Hotărârii nr. 475/30 din 24 octombrie 2023 a fost respinsă (f.d 18). Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că Eugen Popovici, prin înaintarea prezentei cereri urmărește scopul de a suspenda executarea actului administrativ individual defavorabil, emis de Consiliul Superior al Magistraturii. Potrivit art. 214 alin. (1)-(4) din Codul administrativ, suspendarea executării actului administrativ individual contestat poate fi solicitată de către reclamant instanței de judecată care examinează acțiunea de contencios administrativ.

Reclamantul poate solicita instanței de judecată competente suspendarea executării actului administrativ individual până la înaintarea acțiunii în contencios administrativ dacă autoritatea publica învestită cu soluționarea cererii prealabile a refuzat suspendarea sau nu a soluționat cererea de suspendare în termenul stabilit la art.172 alin.(3). Instanța de judecată poate dispune suspendarea executării actului administrativ individual din motivele prevăzute la art.172 alin.(2). Pentru probarea faptelor, participanții, în locul prezentării probelor obișnuite, pot depune o declarație pe propria răspundere. Instanța de judecată decide cu privire la suspendarea executării actului administrativ individual printr-o încheiere susceptibilă de recurs, fără citarea participanților la proces.

Dacă consideră necesar, instanța de judecată citează părțile pentru audiere în 3 privința temeiniciei cererii de suspendare. Prevederile art.177 alin.(2) din Codul de procedură civilă nu se aplică. Conform art. 172 alin. (3) din Codul administrativ, suspendarea executării actului administrativ individual defavorabil se decide de autoritatea publică competentă pentru soluționarea cererii prealabile. Decizia cu privire la suspendarea executării se ia în termen de 5 zile lucrătoare din momentul înregistrării, daca legea nu prevede altfel. Astfel, pornind de la reglementările art. 214 din Codul administrativ legiuitorul a stabilit ca garanție a asigurării legalității – suspendarea executării actului administrativ individual contestat.

Astfel, suspendarea reprezintă acțiunea de întrerupere temporară a efectelor juridice produse de un act juridic. Suspendarea actelor administrative reprezintă o garanție a asigurării legalității, ce intervine însă în cazuri de excepție, în situații limită. Ea are în vedere fie întreruperea vremelnică a producerii de efecte juridice (ceea ce înseamnă că actul era în vigoare) fie amânarea temporară a producerii de efecte juridice.

Potrivit Recomandării Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei nr. (89) 8 din 13 septembrie 1989 privind protecția provizorie acordată de instanță pe probleme administrative, atunci când o instanță este sesizată cu o contestație referitoare la un act administrativ, iar instanța nu a pronunțat încă o decizie, solicitantul poate cere aceleiași instanțe sau unei alte instanțe competente să ia măsuri de protecție provizorie împotriva actului administrativ, că în decizia privind acordarea protecției provizorii solicitantului, instanța trebuie să ia în considerare toți factorii relevanți, inclusiv faptul că în cazul în care executarea actului administrativ este susceptibilă de a provoca daune și că acestea ar putea fi remediate cu dificultate și dacă există un caz prima-facie împotriva valabilității actului.

Din conținutul Recomandării abordate se desprinde că, măsurile de protecție provizorie dispuse de către instanța competentă pot lua forma de suspendare a executării actului administrativ, în întregime sau parțial, prin care se dispune în totalitate sau parțial restabilirea situației care a existat la momentul adoptării actului administrativ sau la orice modificare ulterioară și de impunere asupra administrației a oricărei obligații corespunzătoare, iar măsurile de protecție provizorie nu pot aduce în nici un fel atingere deciziei care urmează să fie luată de către instanța sesizată cu privire la contestarea actului administrativ.

Potrivit art. 172 alin. (2) din Codul administrativ, motivele suspendării sunt: a) existența unor suspiciuni serioase și rezonabile privind legalitatea actului administrativ individual defavorabil; b) existența pericolului iminent de producere a unor prejudicii ireparabile prin executarea în continuare a actului administrativ individual defavorabil. Din analiza normelor de drept nominalizate supra, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție deduce că instanța de judecată este îndreptățită să suspende executarea actului administrativ individual defavorabil contestat în cazul întrunirii următoarelor condiții: 4 a) existența unor suspiciuni serioase și rezonabile privind legalitatea actului administrativ individual defavorabil; b) existența pericolului iminent de producere a unor prejudicii ireparabile prin executarea în continuare a actului administrativ individual defavorabil.

În acest sens, instanța reține că, la dispunerea suspendării actului administrativ, urmează a fi constatate existența acelor temeiuri necesare a fi întrunite, invocate prin lege. În acest sens, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că, suspendarea actului administrativ poate fi dispusă de către instanța de judecată doar în cazul în care se constată ambele motive menționate supra, or, este necesară întrunirea cumulativa a ambelor temeiuri, având în vedere că legiuitorul a prevăzut expres acest fapt în norma legală. Sub aspectul art. 172 alin. (2) din Codul administrativ, instanța reține că în prezentul litigiu nu-și găsește confirmare nici unul din motivele de suspendare prevăzute de prezentul articol.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reiterează, că scopul instituit de lege a operațiunii de suspendare a executării actului administrativ constă în oferirea unei protecții provizorii drepturilor și intereselor persoanei prin aplicarea unor măsuri de urgență menite să preîntâmpine survenirea iminentă a unor prejudicii ireparabile prin executarea în continuare a actului administrativ individual defavorabil, în privința căruia există suspiciuni serioase și rezonabile privind legalitatea acestuia. Totodată, determinarea suspiciunilor serioase și rezonabile privind legalitatea actului administrativ individual defavorabil poate fi realizată preventiv, fără a atinge fondul pretențiilor reclamantului, ce urmează a fi soluționate doar la examinarea în fond a pretențiilor corespunzătoare.

Cu referire la primul temei prevăzut de legislator - existența unor suspiciuni serioase și rezonabile privind legalitatea actului defavorabil, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, prin noțiunea de suspiciuni rezonabile privind legalitatea actului administrativ individual, se înțeleg acele circumstanțe de fapt, care ar convinge judecătorul că, actul administrativ individual ar fi ilegal, deoarece ilegalitatea propriu zisă a actului administrativ individual defavorabil, este un element de fond și se verifică doar în cadrul dezbaterilor judiciare. Acest raționament, se desprinde din faptul că, ilegalitatea actului administrativ individual, este una din condițiile cumulative de admitere a acțiunii în contestare.

În privința acestei condiții de suspendare a executării actului administrativ individual defavorabil, rezultă că ilegalitatea actului administrativ individual, vizează două dimensiuni ale legalității, opusul ilegalității fiind legalitatea procedurală (formală) și legalitatea materială. Totodată, pentru a înlătura chiar și temporar regula executării imediate a actului administrativ, prin suspendarea acestuia, instanța nu poate aprecia discreționar, arbitrar, necesitatea unei asemenea măsuri, ci doar prin raportare la probele administrate în cauză care trebuie să ofere suficiente indicii aparente de răsturnare a prezumției de legalitate, fără a analiza pe fond conținutul actului administrativ.

5 Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, în motivarea solicitării de suspendare a executării Hotărârii nr. 475/30 din 24 octombrie 2023, Eugen Popovici a invocat existența unor suspiciuni serioase și rezonabile privind legalitatea emiterii actului administrativ, însă fără a prezenta argumente sau probe convingătoare care ar putea servi drept temei legal de suspendare a executării actului administrativ individual contestat. Prin urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată inexistența unor elemente ce ar institui evident și fără depășirea limitelor fondului pricinii suspiciuni serioase și rezonabile privind legalitatea actului administrativ defavorabil vizat, pe care reclamantul la contestat.

Or, astfel încât soluționarea lor poate fi realizată doar în urma unei analize în fond a pretențiilor privind anularea actului administrativ supus contestării. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție denotă că, argumentul lui Eugen Popovici, precum că urmărirea penală inițiată în privința subsemnatului în anul 2018, a fost încetată prin ordonanța procurorului Procuraturii Anticorupție din 05 mai 2020, respectiv fiind lipsă unui impediment de a-l propunere la funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă, se referă la fondul cauzei.

Subsecvent celor evidențiate supra, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție precizează faptul că motivele indicate în art. 172 alin. (2) din Codul administrativ, care ar justifica suspendarea actului administrativ contestat, nu sunt îndeplinite, întrucât paguba iminentă, precum și legalitatea actului administrativ nu se prezumă, ci trebuie dovedite de persoana lezată, prin probe concludente și pertinente. Or, din cererea înaintată nu sunt identificate, la această fază a procesului (admisibilitatea acțiunii) niciunul din temeiurile indicate în art. 172 alin. (2) din Codul administrativ. Cu referire la argumentul lui Eugen Popovici, precum că executarea actului administrativ persistă vădit pericolul de producere a unor prejudicii ireparabile.

Iar, în cazul obținerii unei hotărâri judecătorești favorabile, subsemnatul va solicita recuperarea tuturor prejudiciilor pecuniare care vor fi suportate în cadrul examinării litigiului, inclusiv încasarea salariului pentru absența forțată de la serviciu, Completul de judecată consideră că acest temei nu poate fi considerat ca existența pericolului iminent de producere a unor prejudicii ireparabile prin executarea în continuare a actului administrativ individual defavorabil, or în cazul depunerii unei acțiuni în contențios administrativ și ulterior, emiterii de către instanța de judecată a unei hotărârii de admiterea a acțiunii, Eugen Popovici se va considera repus în toate drepturile sale. De asemenea, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție observă că însăși reclamantul descrie pretinsul prejudiciu ca fiind reparabil.

Totodată Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că prejudiciu ireparabil presupune existența în cuprinsul actului vizat a unor dispoziții care, prin aducerea la îndeplinire i-ar produce reclamantului un prejudiciu greu sau imposibil de înlăturat în ipoteza anulării actului. Or, prevenirea unui prejudiciu ireparabil presupune evitarea unui prejudiciu material viitor și previzibil, care ulterior, după adoptarea hotărârii, nu ar putea fi înlăturat. 6 La rândul său, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că în speță nu sunt îndeplinite condițiile de suspendare a actului administrativ individual defavorabil contestat, și anume existența unor suspiciuni serioase și rezonabile privind legalitatea actului administrativ individual defavorabil, cât și paguba iminentă, condiții cumulative prevăzute de art. 172 alin. (2) Codul administrativ.

Suplimentar, celelalte argumente invocate de reclamant în susținerea temeiului de suspendare prevăzut de art. 172 alin. (2) lit. a) din Codul administrativ, urmează a fi lăsate fără apreciere, întrucât acestea presupun cercetarea în profunzime a fondului cauzei, nu se circumscriu condiției referitoare la existența unui caz bine justificat, deoarece în speță, acestea se referă la fondul cauzei. Iar în cazul din speță, Eugen Popovici nici nu a înaintat în instanță acțiunea de contencios administrativ, prin care să-și conteste soluția adoptată de Consiliul Superior al Magistraturii.

Mai mult, fiecare act administrativ se bucură de prezumția de legalitate, de prezumția de veridicitate și prezumția de autenticitate, de unde decurge principiul că actul administrativ este executoriu din oficiu (executio ex officio) și imediat, el fiind însuși titlu executoriu, fără a mai fi nevoie de învestirea lui cu formulă executorie, atât timp cât judecătorul nu a intervenit pentru a paraliza executarea sau pentru a-l anula.

Prin urmare, având în vedere că, examinarea cererii de suspendare nu presupune prejudecarea fondului cauzei, instanța având numai posibilitatea de a efectua o cercetare sumară a aparenței dreptului, în prezenta speță în limitele necesare examinării cererii de suspendare, nu s-au constatat obiectiv suspiciuni serioase și rezonabile privind ilegalitatea hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 475/30 din 24 octombrie 2023 „Cu privire la cererea judecătorului Popovici Eugen privind înaintarea propunerii de numire în funcție până la atingerea plafonului de vârstă”.

Totodată, analizând actele anexate la cererea de suspendare în coraport cu argumentele lui Eugen Popovici, invocate în vederea susținerii solicitării sale privind dispunerea suspendării actului administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează asupra netemeiniciei acestora, or, în speță, în mod prioritar solicitarea de suspendare a fost formulată fără a fi detaliată și argumentată existența pericolului iminent de producere a unor prejudicii ireparabile prin executarea în continuare a actului administrativ individual defavorabil. Or, acest element nu a fost argumentat și nici probat în regim suficient de obiectiv și convingător, deși sarcina probațiunii în acest sens revine nemijlocit reclamantului.

Astfel, raportând circumstanțele de fapt ale pricinii la prevederile legale enunțate mai sus, instanța de contencios administrativ apreciază argumentele invocate de către Eugen Popovici ca neîntemeiate. În conformitate cu prevederile art. 172 alin. (2), 214 și 230 din Codul administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: 7 Cererea lui Eugen Popovici cu privire la suspendarea executării hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 475/30 din 24 octombrie 2023 „Cu privire la cererea judecătorului Popovici Eugen privind înaintarea propunerii de numire în funcție până la atingerea plafonului de vârstă”, se respinge ca neîntemeiată. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președinte, judecător Aliona Miron Judecători Ion Malanciuc Diana Stănilă 8